Skip to content

4 Comentarii

  1. Ana
    septembrie 9, 2009 @ 10:47 am

    Am fumat si stiu ce inseamna lupta cu patima asta. Ce bine de tine ca ai constientizat de la inceput ca este un pacat. Am scapat de patima tot cu ajutorul Domnului. In momentul cand un prieten ne invita sau ne roaga sa fumam, el este mesagerul diavolului. E trist sa constatam asta mai ales la un prieten. Sa.i binecuvantam in gandul si rugaciunile noastre.

    Maicuta Domnului sa te apere in continuare.

    Reply

  2. Ana
    septembrie 9, 2009 @ 11:08 am

    „La rugaciune cateodata seara, cand sunt foarte concentrat, vine cate un gand in mintea mea care nu are nici o legatura cu rugaciunea si ma acapareaza. Maicuta Domnului, incerc sa imi revin la rugaciune si nu mai pot.”

    P Rafail Noica povestea odata despre o maicuta care a spus ca iau trebuit 4 ore ca sa spuna un acatist. M-am gandit mult la lucrul asta si am gasit la sfantul Ioan Gura de Aur un text referitor la asta:

    „Zici: Am ingenuncheat. Da, ai ingenuncheat, dar numai cu trupul, caci gandul tau zbura prin alte parti. Cu gura rosteai rugaciunea, iar cu mintea socoteai dobanzi, incheiai contracte, vnedeai marfuri, cumparai proprietati, te intalneai cu prietenii tai. Lucrul acesta se intampla ptr ca diavolul, care stie ca prin rugaciune multe putem dobandim, tocmai atunci vine si ne seamana ganduri in minte. De multe ori, stam in patul nostru si nu ne gandim la nimic; ne ducem la biserica si ne rugam si atunci mii de ganduri ne trec prin minte. In felul acesta, pierdem roadele rugaciunii noastre, plecand din locul de unde ne-am rugat cu mana goala.

    De aceea, in ceasul rugaciunii noastre, de fiecare data cand ne dam seama ca gandul nostru s-a indepartatde Dumnezeu si s-a apropiat de poblemele de zi cu zi, sa-l aducem inapoi si sa-l SILIM sa ramana atent si nedezlipit de intelesurile rugaciunii. Daca ne-am pierdut atentia, sa spunem rugaciunea din nou, de la capat si daca iarasi gandul nostru se indeparteaza, sa spunem rugaciunea si a treia oara, si a patra oara. Sa nu ne oprim din rugaciune pana cand nu am reusit sa o spunem toata, de la un capat la celalalt, avand cuget treaz si netulburat. Iar cand diavolul va intelege ca nu depunem armele, atunci va renunta si el sa mai lupte cu noi.”

    sf Ioan Gura de Aur /Problemele vietii /cap Rugaciunea pag 189

    Eu am transcri textul din carte, dar am gasit pe net capitolul (Rugaciunea) la care ma refer:

    http://www.ioanguradeaur.ro/834/rugaciunea/

    Reply

  3. Tiberiu
    septembrie 9, 2009 @ 11:22 am

    Multumesc mult,Ana.Ai mare dreptate.Aceia nu erau prieteni,caci prietenii nu ma invatau de rau.Am vazut si eu lucrul acesta

    Reply

  4. Ana
    septembrie 9, 2009 @ 7:22 pm

    Multumesc si eu. Raspunzandu-ti tie, am cugetat si eu la alte patimi si la prietenii prin care vin ele.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *