Icoanele brodate – adevărate mărturisiri despre Dumnezeu
Mai puţin cunoscute publicului larg, datorită complexităţii realizării lor, icoanele brodate îmbogăţesc arta iconografică, cunoscută îndeosebi prin intermediul icoanelor „clasice”, realizate prin pictura sau litografie. Ele reprezintă elementele cele mai de preţ ale vestmintelor şi acoperămintelor bisericeşti, pe care le transformă în adevărate opere de artă.
Arta broderiei datează încă din perioada antichităţii, fiind folosită de vechii egipteni, iar mai apoi de romani şi greci, pentru a-şi înfrumuseţa îmbrăcămintea. Poate părea surprinzător, dar în ceea ce priveşte broderia manuală nu au survenit modificări de substanţă de-a lungul timpului, tehnicile de brodare şi materialele folosite rămânând aproape neschimbate. Chiar şi broderia modernă, realizată cu ajutorul maşinilor de brodat computerizate, se bazează tot pe ideea unui ac ce străpunge de mii de ori materialul textil pentru a crea, împunsătură cu împunsătură, imagini extrem de frumoase şi precise, a căror calitate depăşeşte orice altă alternativă de împodobire a unor veşminte.
În primele secole ale evului mediu, arta broderiei pătrunde şi în Bizanţ, având o evoluţie prolifică, impunându-se de-a lungul timpului în Ortodoxie şi ajungând la un stil canonizat spre finalul secolului al IX-lea. Broderiile sunt incluse, treptat, în procesul de oficiere a serviciului religios, astfel că în secolul al XIV-lea, odată cu reglementarea ritualului îmbrăcării costumului sacerdotal, piesele de bază ale acestuia prezintă diverse decoraţii figurative brodate cu fire de aur, argint şi mătase de diferite culori. Canoanele iconografice ale broderiilor bizantine sunt, în general, similare cu cele ale unor genuri artistice înrudite, precum picturile murale sau mozaicurile.
Arta broderiei a fost cultivată şi păstrată şi de către Biserica Ortodoxă Română, existând indicii temeinice despre existenţa unor ateliere de broderie pe teritoriul României încă din secolul al XV-lea, primele nume cunoscute de practicanţii acestei îndeletniciri fiind cele ale monahilor Zosima, Ioil şi Mardarie, care s-au semnat pe o dveră creată în anul 1510. De atunci, arta broderiei se păstrează în mănăstirile româneşti, fiind transmisă din generaţie în generaţie. Apariţia broderiei computerizate a făcut posibilă producerea unor cantităţi suficiente de veşminte brodate, precum şi apariţia unor ateliere ce funcţionează în afară mănăstirilor, confecţionând atât broderii laice, omniprezente, astăzi, pe mai toate materialele textile, cât şi icoane brodate, adevărate mărturisiri despre Dumnezeu.
Icoana din imagine a fost brodată în cadrul atelierului www.ePersonalizat.ro şi poate fi găsită accesând linkul http://epersonalizat.ro/icoana-brodata
(Marilena Dobre)
