Skip to content

3 Comentarii

  1. Lilii
    iunie 11, 2011 @ 6:01 pm

    „În temnitele noastre s-a experimentat limita maximă până la care rezistă omul apoi începe prăbusirea, degradarea, animalizarea lui.”

    Nu doar in Romania! In Rusia a fost si mai crunt si mai tragic…sa moara peste 1 milion de oameni de foame pur si simplu..sa moara in gulaguri sovietice in Siberia…:|crunt,tragic…pentru ce?Din „dorinta”
    unei..fiinte(Caci nu o pot numi om…)

    Uneori ma intreb cum mai pot fi oameni care sa regrete acele vremuri…care sa regrete Comunismul ! Cum mai pot fi oameni in Germania care inca sa creada sa aiba convingerea ca Hitler a dorit binele…cum sa doresti binele cuiva ucigand peste 5 milioane de oameni?De foarte multe ori cand vorbim de oamenii ucisi de Nazism ne raportam doar la evrei,dar nu..au fost ucisi mult mai multi…polonezi,cehi,rusi,pe scurt: cei care erau slavi pentru ce?Pentru NIMIC.

    Acum catva timp in liceu la mine s-a facut o excursie in Polonia la lagarele de concentrare…am povestit cu prietenele dupa ce s-au intors mi-au spus ca ceea ce simti acolo este ceva…infiorator,ca niciodata n-au mai simtit acel lucru,acel sentiment,apai sa mai fi nevoit sa traiesti acolo…oribil !

    „Care fost puterea care a menţinut pe detinuţi în aceste conditii grele fără să înnebunească, fără să moară şi fără să-ţi piardă speranţele, dorul de viaţă, voioşia, bucuria şi echilibrul interior?”

    Eu cred ca i-a mentinut credinta in Dumnezeu…asa cum au fost evrei care au scapat de la Auschvitz, asa au fost si oameni care au scapat din temnitele comuniste sau din Siberia…

    Unui om ii poti lua orice…mai putin speranta si credinta.

    Reply

  2. iooana
    iunie 11, 2011 @ 6:28 pm

    Dragii mei,

    Sa ii rugam pe cei care s-au sfintit in inchisori sa se roage pentru noi.
    Ioana

    Reply

  3. Cristina
    iunie 14, 2011 @ 12:23 am

    Multumim pentru articol si pentru trimiterile ce se fac , la alte articole. Sunt foarte bine facute trimiterile.
    Cat despre ce contine articolul si trimiterile, este intr-adevar cutremurator si ma face sa imi vad viata dintr-o perspectiva foarte dura. Trebuie munca , rugaciune si daruire multa, ca sa fim in stare macar sa le intelegem suferinta si jertfa dragilor acestia inaintasi ai nostri. Toti cei care vorbesc de rau poporul roman, din inertie, manipulare sau/si ignoranta, ar trebui sa citeasca aceste articole. Problema nu e ca nu avem inaintasi de care sa fim mandri (chiar si in epoca recenta, comunista), ci cum se ridica generatia actuala la inaltimea inaintasilor. Sa ne dea Domnul si noua curaj, dreapta socoteala si daruire cum au avut tinerii legionari .

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *