În viața copiilor orfani sunt ascunse darurile lui Dumnezeu pentru multe familii care nu pot naște copii!

M-a sunat mai devreme puțin un domn și am discutat cu el vreun sfert de oră la telefon. Cât am vorbit, pe fundal se auzeau copii țipând… Dar nu țipând a joacă… ci a durere…

Câte un țipăt din acela care răsună sec și nimeni nu-i răspunde apoi…

Mi-a spus că el lucrează la un centru de plasament, adică la un orfelinat. Pe fundal se auzeau copii orfani strigând câte unul din când în când…. Și mă gândeam acum… ce durere o fi în inima acestor copilași!? Și orfani, și bolnăviori, și săraci… și poate mai presus de toate neiubiți sincer.

E luna cea mai frumoasă din an! E perioada cea mai frumoasă mai ales pentru copilași! Copiii de Crăciun sunt în centrul atenției noastre, mai presus de toate! Eu am fost de multe ori în orfelinatele din Galați când eram student. Am stat adesea cu copiii singuri. Cea mai mare durere a lor este că nu au mamă și tată!

Nu are cine să-i îmbrățișeze!

Fraților, la propriu, acești copii nu primesc poate nici măcar o mângâiere de Crăciun! Și totuși sunt foarte foarte multe familii care nu pot da naștere la prunci! Mai multe ca niciodată! Aș avea curaj să dau și un procentaj, poate 20-30% din familiile care astăzi se întemeiază nu pot da naștere la copii, din diferite motive.

Și iarăși și în aceste familii este multă suferință….

Oare de ce aceste doua tabere pline de suferință nu se întâlnesc? Oare de ce miile de copii orfani nu se întâlnesc cu miile de părinți orfani? De ce oare suferă și unii și alții în singurătate?

De ce nu facem un pas și către ei… ?

Un copil orfan este un copil ca și ceilalți! Este un suflet înaintea lui Dumnezeu! Este un om ca și noi…

Câtă bucurie ar putea aduce un astfel de copil unei familii? Chiar și așa bolnăvior, sau cu mici probleme de vorbire sau de altfel… Ce bucurie mare i-ar aduce o mamă și un tată unui astfel de copilaș!

Fraților, copiii orfani și unii poate bolnăviori sunt la marginea societății. La gunoi! Dar un gunoi amenajat… întreținut cu mâncare și televizor… cu paturi și loc de joacă… Dar noi i-am izolat.

Orfelinatele sunt o groapă imensă de suferință! Credeți-mă!

Acești copii au nevoie de mângâierea noastră, de o îmbrățișare caldă, de un cuvânt bun!

Mai presus de orice, de dulciuri, mâncare, haine, cadouri, ei tânjesc secundă de secundă după o MAMĂ, și un TATĂ.

Câtă nevoie au familiile care nu pot naște copii să ofere dragoste! Și câtă nevoie de dragoste au acești copii!

Fraților, deschideți-vă inimile către acești copii! Ca Domnul să deschidă vistieriile darurilor sale către voi!

Faceți acestor copii drept cadou O MAMĂ!

De ce oare acești copii să fie damnați până la moarte să trăiască singuri, săraci și bolnavi? De ce oare familiile fără copii să trăiască și ele frustrate până la bătrânețe și triste că n-au avut copil?

Un copil, e un copil… e un suflet care tânjește până-n adâncurile sale ca să fie iubit.

Viața e scurtă… Trece repede…

În viața și inimile acestor copii sunt ascunse darurile lui Dumnezeu pentru multe familii care nu pot naște copii! Căutați aceste daruri!

Râvniți aceste comori!

Fiecare copil orfan primit într-o familie prin adopție sau simplu prin plasament (plătit de stat) va fi o sursă de lumină pentru viața noastră.

Fiecare copil orfan vine la pachet cu Domnul Însuși!

Cine adoptă un copil sau îl ia în plasament, primește bonus ajutorul veșnic al lui Dumnezeu!

Sărbători cu bucurie să aveți!

Autor: Claudiu Balan