Întâlnirea Tinerilor de pe Valea Muntelui Ceahlău (2-4 mai 2019)

95 de tineri din parohiile Protopopiatului Ceahlău, cu vârsta între 16 și 23 de ani, au participat, în perioada 2 – 4 mai, la cea de-a IV-a ediție a Întâlnirii Tinerilor de pe Valea Muntelui Ceahlău. Aceasta a avut ca scop sprijinirea tinerilor care doresc să se apropie de Biserică, iar tema principală propusă spre reflectare a fost Sfânta Liturghie – izvorul vieții.

Evenimentul s-a desfășurat la Centrul Cultural – Pastoral ”Sfântul Daniil Sihastrul” – Durău și a fost organizat de către Protopopiatul Ceahlău și Departamentul Misiune pentru Tineret al Arhiepiscopiei Iașilor. Programul celor trei zile a cuprins slujirea Sfintei Liturghii, explicarea Proscomidiei și a momentelor importante care compun Liturghia, conferință pe tema întâlnirii, ateliere de lucru în grupuri moderate de câte un preot și un tânăr voluntar, vizionarea și dialog pe marginea filmului Preotul, drumeție pe Ceahlău, spectacol susținut de tineri, foc de tabără, reguli de bază și numeroase experiențe de joc privind comunicarea și vorbirea în public.

În cadrul conferinței, susținută de către părintele profesor Ioan Antistescu, parohul bisericii din Plăieșu, tinerii au aflat că în viața și spiritualitatea ortodoxă, Sfânta Liturghie ocupă un loc cu totul aparte, ea fiind cea mai importantă slujbă a cultului divin public, în jurul căreia gravitează întreaga activitate (duhovnicească, pastorală, misionară și socială) desfășurată de preot în parohie.

Sfânta Liturghie constituie izvorul principal al lucrării harului și al sfințeniei, necesare în procesul de desăvârșire morală spre care tinde fiecare slujitor sau credincios al Bisericii. Ea perpetuează și reactualizează peste veacuri Jertfa de pe Cruce a Mântuitorului nostru și Învierea Sa, prin care ne-a izbăvit din robia păcatului și a morții. În dumnezeiasca Liturghie suntem contemporani cu Fiul lui Dumnezeu, ”acum și pururi și în vecii vecilor”, acestea fiind noțiunile de timp ale Bisericii, adică prezentul veșnic al lui Dumnezeu.

Din cele două scopuri principale ale Sfintei Liturghii, respectiv sfințirea și transformarea darurilor de pâine și vin în Trupul și Sângele Domnului adică săvârșirea Jertfei și împărtășirea și sfințirea credincioșilor cu Trupul și Sângele Domnului Cel Răstignit, dar Înviat, adică săvârșirea Tainei, înțelegem că Dumnezeiasca Liturghie este izvor de sfințenie, de har, de viață.

Sfânta Liturghie este întemeiată la Cina cea de Taină de către Mântuitorul prin cuvintele: ”Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu” și ”Beți dintru acesta toți, că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor” (Matei XXVI, 26-27),. Este, de altfel, singura slujbă din biserică întemeiată de Domnul; restul, sunt concepute de către Sfinții Părinți. Slujirea ei este poruncă dumnezeiască: ”Aceasta să faceți întru pomenirea Mea”. Astfel Domnul ne învață să-L pomenim pe El, dar să ne pomenim și pe noi în legătură de comuniune cu El. Dumnezeu este ”Cel ce este” și ”numai cine se găsește în legătură cu Dumnezeu, numai acela este”, adică are viață, în sensul deplin al cuvântului.

Din pregătirea temeinică a slujirii Tainei și din însemnătatea ei specială, tinerii au înțeles necesitatea pregătirii personale pentru împărtășire, prin care devenim Potire purtătoare de Hristos: ”M-am Răstignit împreună cu Hristos; și nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine” (Gal. 2, 20). ”Răstignirea” cu Hristos presupune jertfirea patimilor, a obiceiurilor rele, a plăcerilor păcătoase, pe care le aducem ca jertfă la Liturghie spre vindecare, pe lângă darurile de pâine, vin și apă.  În acest fel, lepădăm ”toată grija cea lumească” și ne predăm viața în voia lui Dumnezeu (”toată viața noastră lui Hristos – Dumnezeu să o dăm”). În încătușarea păcatelor, ”viața ne-a fost moarte, iar în Liturghie, moartea ne-a dăruit Viață”. De viața ce izvorăște din dumnezeiasca Liturghie – săvârșită pe Masa Sfântă a Îngropării și a Învierii Domnului – , ne bucurăm atât în viața de pe pământ, cât și după moarte, deoarece și cei adormiți sunt pomeniți și ajutați prin Liturghie. Astfel, ”Biserica devine cea mai aglomerată încăpere, căci în ea sunt prezenți prin pomelnice și viii, și adormiții de veacuri”.

La întrebarea unui tânăr ca, ”dacă prin pomenire sufletul este prezent în biserică, cât de necesară ar mai fi prezența noastră cu trupul la Liturghie?”, părintele a răspuns că jertfirea timpului propriu este răsplătită cu timpul lui Dumnezeu, că ”viața adevărată este comună, a trupului cu sufletul”, dar că și trupul are nevoie să se mântuiască împreună cu sufletul, care se vor uni, prin înviere, la a doua Venire a Domnului; sufletul înveșnicește trupul.

Înțelegând că Liturghia este izvorul vieții, Sfântul Ioan de Kronstadt scrie așa: ”Liturghia este povestea de dragoste a lui Dumnezeu cu omul. Ea este izvorul adevăratei vieți, pentru că în ea Stăpânul vieții Se dă pe Sine mâncare și băutură celor ce cred în El și dă viață din belșug celor ce se împărtășesc de Dânsul, precum însuși spune: <<Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu are viață veșnică>>”.

În sesiunea de final a întâlnirii, tinerii au apreciat ca fiind necesară explicarea Sfintei Liturghii, întrucât înțelegerea interpretării ei, cântarea în comun și rugăciunea cu atenție risipesc plictiseala și-i încurajează în pregătirea pentru primirea Sfintei Euharistii cu regularitate.

Pr. Manuel Dorneanu, responsabil cu activitățile de tineret din Protopopiatul Ceahlău