Întâmplări în lumea norilor

Poate câteodată avem sentimentul că noi suntem lumea de Sus, iar cerul, norii, soarele, stelele sunt lumea „de jos”, care ne susţine pe noi, care aşteaptă fericirea de la noi. Cine ştie, poate că Dumnezeu a lăsat ca noi, oamenii, să fim visul întregii Creaţii… Aceste peisaje răsturnate sunt parte din frumuseţile Iaşiului, nu departe de locul unde odihneşte Sf. Parascheva. Cu gândul că suntem mai mult decât suntem… Zile frumoase!

Şi dacă noi suntem întâmplări
în lumea lor?
Dacă în dicţionarul lumii de Sus
noi suntem norii,
cu mâini şi picioare şi degete.
Dacă noi suntem gândurile
lumii lor?

Poate în cealaltă lume
norii au oameni
şi cerul are pământ.
Poate aşa au fost mereu bisericile
crescute de sus.

Cum ar fi acea lume
unde se pun dorinţe oameni
unde rugăciunile se mângâie de frunţi?
Unde zilele
n-au trecut niciodată.

Ţi-ar rămâne să evadezi, desigur…
O, dar unde poţi să cazi
de pe tavanul Minţii
Care te-a gândit?

(Monah Iustin T., Mănăstirea Putna, 29 sept. 2017)