Înțelepciunea, teroarea și ruleta rusească

Alegerile prezidențiale din  24 noiembrie 2024 s-au dovedit a fi o surpriză colosală pentru societatea românească, deopotrivă pentru clasa politică, analiști, jurnaliști, istorici, sau români de rând. Călin Georgescu, un candidat independent cotat inițial cu șanse extrem de modeste în sondaje (maxim 5%, pentru o lungă perioadă de timp), a ajuns să ocupe primul loc în alegerile primului tur, în detrimentul candidaților veniți din partea partidelor-sistem (PSD și PNL), care au fost eliminați după ce au investit zeci de milioane de euro în precampania și campania electorală[1].

Stupoare, uluire și pe alocuri disperare. S-au stricat jocuri politice importante iar perdanții au fost nevoiți să dea explicații pentru înfrângerile usturătoare, în special candidații propuși de PSD și PNL.  Sătui de eșecurile și aroganța epocii „Klaus Iohannis”, de corupția politică deconspirată în diferite reportaje de investigație, românii au votat în răspăr cu așteptările marilor jucători politici, pentru a încerca iarăși alternativa unei schimbări profunde de mentalitate, fără corupție și incompetență, mai ales la vârful statului. Ce și cât a înțeles clasa politică din acest vot anti-sistem vom vedea în următoarea perioadă de timp.

Venit aparent ca din spuma mării, Călin Georgescu este un personaj excentric și carismatic la prima vedere, unul care impune prin discurs sobru, printr-o prezență elegantă, dar mai ales printr-o retorică puternic identitară, menită să atingă corzile sensibile ale sufletului: suveranitate, independență, onoare, demnitate, prosperitate, strălucire, pace, diplomație, etc.

În realitate, domnul Georgescu nu este un personaj necunoscut lumii politice și ecranelor de televizor, dar aparițiile sale sporadice l-au făcut marginal ca percepție, deși este activ în mod constant de cel puțin 10 ani pe tărâm de auto-promovare politică. E drept, până anul acesta a prins mai mult la publicul pravoslavnic din mediile ortodox-naționaliste. Numai că nemulțumirea generală față de prestațiile actualei clase politice l-au făcut o opțiune cel puțin rezonabilă, acesta prezentându-se ca un om din afara sistemului politic, care este dispus să-l reformeze în mod fundamental.

Înțelepciunea rusească, aplicată autohton

Așa cum era de așteptat, odată întrat în pe radarul presei main-stream, a urmat o serie de investigații amănunțite asupra vieții și declarațiilor făcute de-a lungul timpului, fapt care a adus numeroase îngrijorări și controverse, mai ales în mediul intelectual.  Numeroase afirmații rostite de-a lungul timpului pe teme de geo-politică, religie sau comportament social au făcut din Călin Georgescu persoana cea mai discutată și disputată a momentului. Din afirmațiile sale controversate face parte și următoarea:

„Șansa României este înțelepciunea rusească”[2].

Poate că datorită nepriceperii mele, a lipsei de cunoaștere suficientă a culturii rusești, încă nu știu la ce se rezumă „înțelepciunea rusească”, mai ales dacă este aplicată politic. Cum nici prezidențiabilul nu a dat explicații lămuritoare în acest sens, am încercat să identific ideea politică centrală din discursul domnului Georgescu, iar aceasta se rezumă la pledarea pentru neutralitatea totală a României. Ideea a fost repetată în numeroase rânduri, mai ales în timpul campaniei electorale, așa cum s-a întâmplat și în emisiunea găzduită de respectabilul jurnalist Mihai Tatulici. În acel context, domnul Georgescu a susținut cu fermitate că „strălucirea noastră ca popor este neutralitatea față de orice fel de conflict”[3].

Așadar, domnul Georgescu propune un model politic de izolaționism față de țările vecine, față de interesele și politica lor.

Izolaționismul și teroarea

Însă ideea izolaționismului este absolut utopică, iar în contextul războiului dintre Ucraina și Rusia este inclusiv una ucigașă, la modul cel mai propriu. Îmi măsor bine cuvintele. Neutralitatea față de Ucraina și problemele ei existențiale, înseamnă slăbirea ei în fața statului agresor și înmulțirea de victime în rândul ucrainenilor, deopotrivă bărbați, femei, copii, bătrâni.

Deși domnul Georgescu a pretins în repetate rânduri că vrea ca România să aibă parte de stabilitate socială și de prosperitate, lucrul acesta nu poate fi realizat fără ca vecinii noștri să fie la rândul lor stabili și prosperi economic. O Ucraină funcțională înseamnă granițe sigure, sau cel puțin mai puțin periculoase. O Ucraină sprijinită umanitar este triumful binelui asupra terorii. O Ucraina susținută cu echipament militar înseamnă o țară care nu poate fi acaparată și rusificată. Înseamnă să reducem riscul divizărilor înghețate, după modelul transnistrean. Și desigur, o Ucraină integrată juridic în familia europeană înseamnă o țară care-și respectă minoritățile, inclusiv pe cea românească.

România nu poate fi introdusă într-o bulă magică de neutralitate, unde să rămână de neatins. Nicio țară din lumea aceasta, cu America în frunte, nu-și este suficientă sieși, dacă vrea să-și păstreze măcar prosperitatea realizată până acum. Dezvoltarea naturală a omenirii se face și se va face în continuare prin globalizarea produselor, serviciilor și ideilor (politice, economice, culturale, religioase). Avansul tehnologic și globalizarea garantează accesul mai larg la toate acestea, creează conectivitate mai mare unii cu alții, acces la marile piețe. Desigur, creează și inter-dependență mai mare unii față de alții, fapt care din fericire ne determină/forțează să mergem mereu pe calea negocierilor (și a interesului reciproc), nu pe calea armelor.

Uniunea Europeană, cu toate neajunsurile, excesele birocratice, sau de culture-war, este eminamente un proiect politic care menține libertatea și prosperitatea. Este un aspect esențial, în ciuda nemulțumirilor justificate față de unele decizii luate de la Bruxelles! De-a lungul timpului, bătrânul continent european a fost măcinat de sute de războaie iar ultimele două (mondiale) au fost absolut devastatoare. Privind la macro-scara istoriei, este o minune că Europa a reușit să găsească o formulă politico-economică care i-a permis pacea și dezvoltarea pentru aproape 80 de ani.

Din contră, politica izolaționistă duce la regres economic și la dictatură în timp, iar Rusia este exemplul perfect de evoluție spre această direcție. Nu este o noutate că liderii de la Kremlin consideră că se pot descurca foarte bine și fără restul omenirii, în special a occidentului. Dar cine decontează direcția aceasta? O întreagă generație de ucraineni și ruși morți pe front, de dragul unor politici „suveraniste”, de revizuire istorică. O întreagă generație de ucraineni rămași orfani de țară, fugiți din calea terorii ruse. O întreagă generație de ruși forțați să ia calea exilului în Asia ori spre occident. O întreagă generație de ruși ținuți captivi într-un stat eșuat iarăși în totalitarism. Zeci de milioane de victime directe și indirecte.

Iar în aceste condiții noi să jucăm cartea neutralității politice? Adică să ne vulnerabilizăm gratuit în fața Rusiei revanșarde, care vrea să-și recâștige influența din Europa, pierdută odată cu prăbușirea URSS? Am uitat că pentru Putin și tovarășii săi de drum cea mai mare dramă geo-politică a secolului XX a fost prăbușirea URSS?[4] Altfel spus, cel mai mare coșmar al înaintașilor noștri este deplâns de cel mai mare tiran al prezentului!

Anul acesta, Elveția, țară care a jucat zeci de ani cartea neutralității politice (condițiile financiare și geografice i-au permis lucrul acesta), a ales calea cooperării strânse cu Uniunea European și NATO tocmai datorită războiului declanșat de Rusia putinistă[5]. În același timp România este invitată să joace cartea neutralității totale, deși este departe de performanțele economice ale Elveției și de poziția sa geografică privilegiată. Iar asta de dragul ideii măgulitoare de suveranitate!

Vedem cât de expusă este Republica Moldova ingerințelor moscovite pentru simplul fapt că nu face parte dintr-o alianță pro-europeană. O vedem amputată de Transnistria, tocmai din cauza Rusiei, căreia nu i s-a opus o forță suficientă. Vedem cât de vulnerabilă a fost și este în continuare Georgia, care vrea să iasă din ipostaza de satelit al Rusiei, fiind în pragul unui război civil, cum a fost cel din Ucraina în timpul Euromaidanului[6]. Defapt, însăși războiul din Ucraina este răspunsul pe care Rusia i l-a dat vecinei sale „surori” pentru opțiunea sa pro-europeană, după Maidanul din iarna anilor 2013-2014[7].

Cam așa înțelege Rusia să relaționeze cu vecinii. Pragmatic, cinic și distructiv. Cu diplomația tancului. Cu relații „prietenoase” (de supunere), alternativa fiind doar cele „ne-prietenoase” (cu adevărat suverane pentru țările vizate). Nu-ți trebuie multe lecturi de istorie ca să înțelegi că Rusia a fost și este un stat terorist pentru vecinii săi, de cel puțin un secol. Însăși opțiunea pro-europeană a poporului român, precum și apartenența sa la NATO, sunt născute din trauma enormă de a fi fost sub influența Rusiei vreme de 45 de ani și mai bine. Așadar, punerea în discuție a direcției pe care o are România, câtuși de puțin, este o chestiune extrem de sensibilă și  de importantă pentru viitorul nostru.

Modelul autoritarismului

Revenind la prezidențiabilul Călin Georgescu, acesta se simte foarte confortabil cu modelul putinist de leadership, și nici nu s-a jenat să-și facă publicitate pe platforma Tik-Tok, copiindu-i ipostazele iconice de „bărbăție”: Putin în kimono de judo, la fel și el; Putin făcând baie în lacul cu apa rece ca gheața, Georgescu la fel; Putin călare pe cal, Georgescu s-a filmat și el în varianta pur românească, actualizându-l pe Corneliu Zelea Codreanu (fondatorul și liderul Mișcării Legionare, formațiune politică de extremă dreapta)[8].

Atât în timpul unei discuții online, cât și a unu interviu dat presei britanice, domnul Călin Georgescu nu a avut nicio reținere în a spune că Putin este un adevărat lider și că este un patriot pentru poporul său[9]. În schimb, cu altă ocazie, s-a arătat ironic și extrem de iritat de ideea că Volodimir Zelenski este patriot pentru poporul ucrainean[10]. Așadar, nicio detașare de modelul Vladimir Putin, cel care concurează pentru numărul unu de terorist al planetei, alături de Kim Jong-un. În schimb dispreț față de președintele Ucrainei, care îi rezistă eroic, diplomatic și politic.

În alte ocazii anterioare, același Călin Georgescu avea să îi considere eroi pe mareșalul Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, alături de eroi naționali ca Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare sau Avram Iancu[11], iar cu ocazia unui protest organizat împotriva autorităților în timpul pandemiei Covid a perorat la indigo un fragment de discurs rostit de mareșalul Ion Antonescu[12].

Astfel de poziționări morale arată fără echivoc că prezidențiabilul Georgescu se identifică cu modelul de lider autoritar/totalitar, deși face caz de diplomație și spiritualitate, prezentându-se ca un om deschis, plimbat prin toată lumea.

Ținând cont de toate cele punctate până acum, nu este de mirare că prezidențiabilul evită cu iritare toate întrebările jurnaliștilor care îl pun în situația de a-și preciza poziția față de Rusia și modelul putinist. În acest sens, în cadrul unei emisiuni televizate a lansat provocarea

„ca în următoarea perioadă, de încă o săptămână, cât mai este (până la turul doi al alegerilor prezidențiale n.n.) să refuzăm practic orice fel de întrebare care este mereu legată de război, este legată de Rusia, e legată de America, este legată de Putin, e legată de Zelenski, de Trump și așa mai departe…”[13].

Însă astfel de poziționări morale (în cel mai bun echivoce) spun foarte mult despre cum vrea să încline prezidențiabilul politica externă și soarta României. În viziunea sa, economia Europei este în picaj, scutul de la Deveselu este o rușine, alianța NATO este cea mai slabă din lume, iar soluția salvatoare ar fi neutralitatea totală. Rog să rețineți până aici doi parametri foarte clari din viziunea sa de guvernare: izolaționismul (îmbrăcat în haina neutralității suveraniste) și admirația față de modelul autoritar de conducere (putinisto-legionaro-antonescian). Este puțin spus periculos.

Prin urmare, înțelepciunea rusească de care fac caz domnul Georgescu îmi apare foarte clar ca o invitație făcută poporului român de a juca din nou ruleta rusească.

Să nu fie!

Autor: Dan Tudorache.

[1] https://alegeri.hotnews.ro/ce-arata-sondajele-pentru-prezidentiale/

[2] https://www.ct100.ro/calin-georgescu-occidentul-este-mort-sansa-romaniei-este-intelepciunea-ruseasca-video/. Vezi și https://adevarul.ro/stiri-externe/rusia/ce-spunea-calin-georgescu-pentru-organul-de-2404040.html#google_vignette

[3] https://www.youtube.com/watch?v=wF8YQCAyu9w, min 30:57

[4] https://hotnews.ro/vladimir-putin-urss-a-fost-marea-rusie-destramarea-uniunii-cea-mai-mare-catastrofa-geopolitica-din-secolul-trecut-659259

[5] A se vedea https://alephnews.ro/guvern/politico-un-raport-exploziv-dezvaluie-planurile-elvetiei-de-a-colabora-mai-strans-cu-ue-si-nato-dupa-500-de-ani-de-neutralitate-putin-armele-si-banii-stau-la-baza-deciziei/ și https://www.digi24.ro/stiri/externe/putin-banii-si-armele-determina-elvetia-sa-si-revizuiasca-neutralitatea-expertii-fac-apel-la-o-cooperare-mai-stransa-cu-ue-si-nato-2911675

[6] https://hotnews.ro/premierul-georgiei-da-asigurari-ca-guvernul-sau-va-continua-eforturile-de-aderare-la-ue-dupa-protestele-masive-dar-nu-va-fi-nicio-revolutie-finantata-din-strainatate-1851860

[7] Pentru cei mai puțini familiarizați cu acest episod de istorie recentă a se vedea documentarul Winter on Fire: Ukraine’s Fight for Freedom, accesibil online la adresa https://www.youtube.com/watch?v=yzNxLzFfR5w&rco=1

[8] https://www.youtube.com/shorts/9a0WGZFx4eg

[9] https://www.libertatea.ro/stiri/calin-georgescu-a-acordat-un-interviu-celui-mai-vechi-ziar-britanic-in-casa-de-pe-camp-a-unui-prieten-din-izvorani-si-a-spus-din-nou-ca-putin-este-un-patriot-video-5104336

[10] https://www.youtube.com/watch?v=LLiP0NbLN6Y&t=6s, min 18:06-22:36, 29:47-30:20.

[11] https://www.libertatea.ro/stiri/in-ce-stadiu-se-afla-dosarul-penal-care-i-s-a-deschis-lui-calin-georgescu-in-anul-2022-5097653

[12] https://www.youtube.com/shorts/tFMWKB3h9Bk

[13] https://www.youtube.com/shorts/YD2GI0FAdSs