Pentru o vacanţă de o săptămână cu familia şi prietenii, cu toate cheltuielile incluse, oriunde în lume, aţi fi dispus(ă) să omorâţi un fluture foarte frumos, smulgându-i aripile? Dar să striviţi cu piciorul un gândac de bucuătărie?
Vă rog să răspundeţi sincer!
(Visited 109 times, 1 visits today)
Claudiu Balan
februarie 1, 2012 @ 7:31 am
Având în vedere criza economică în care ne aflăm, şi imposibilitatea de a petrece o vacanţă frumoasă cu familia, din cauza veniturilor reduse, eu personal aş omorî un gândac pentru o asemenea oportunitate. Dar un fluture frumos nu cred că l-aş omorî.
E păcat să omori chiar şi un gândac, dar am ca motiv de îndreptăţire faptul că acel gândac ar putea face rău familiei şi copiilor din casă (de exemplu ar putea trasnmite o infecţie sau o boală) şi din acest motiv aş acţiona „chipurile” motivat de o cauză nobilă.
Totuşi pot înlătura gândacul din bucătărie şi fără să-l omor.
Nimic nu este urât din tot ce a creat Dumnezeu, toate „sunt bune foarte” aşa cum se spune în Sfânta Scriptură: „Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată erau bune foarte.” (Facere 1, 31). Doar perspectiva noastră limitată asupra lumii şi asupra vieţii ne face să vedem unele animale urâte şi pe altele frumoase.
A cauza suferinţă chiar şi unui fluture sau gândac pentru binele propriu, în mod egoist, e o premiză periculoasă pentru viitor, când e posibil să calci peste oameni pentru binele tău.
Albinuta
februarie 1, 2012 @ 7:54 am
Doamne ajuta ,un fluture nu as putea sa omor pentru ca este mult prea frumos daca a fost o perioada cand nu prea priveam fluturii de cand am copiii i-mi fac ei observatie cat de frumosi sunt .
Nu as omora nici un gandac nu neaparat pentru faptul ca nu este corect ci pur si simplu pentru faptul ca am avut in copilarie o experionta mai nefericita cu un paianjen care mi s-a lipit in par si a trebuit sa ma tund (avand parul foarte lung),de atunci nu reusesc prea usor sa „adun „nici paianjenii nici gandacii de prin casa .Deci cu siguranta eu as renunta la vacanta
Dan Tudorache
februarie 1, 2012 @ 8:38 am
Nu cred ca as omori nici eu vreo vietate pentru o excursie in strainatate cu familia si prietenii, dar nu neaparat animat de o virtute ci mai mult pentru ca nu ma omor dupa excursii 🙂
Totusi, pentru ca suntem la capitolul ”omorat insecte” va pot spune din experienta ca pare un aspect nesemnificativ dar totusi grija fata de cele mai mici vietati ale creatiei arata cat de mult suntem apropiati fata de Dumnezeu.
Cand ma sunt apropiat de Dumnezeu, daca vad vreun gandac de bucatarie, il iau frumos infasurat in hartie si il arunc afara ca sa traiasca.
Cand ma netrebnicesc si ma indepartez de Dumnezeu, atunci dispare aceasta sensibilitate fata de cele mai mici vietati si devin indiferent fata de gandacul de bucatarie sau alta insecta mica. …Si il arunc la toaleta. Dar dupa aceea ma mustra usor constiinta, semn ca n-am facut bine.
Ideea pe care vreu sa o subliniez este ca omul care sta aproape de Dumnezeu, ii pasa de toate, deci este atent/grijuliu cu toata creatia, pana la cel mai mic detaliu.
Iar omul departat de Dumnezeu…stim cu totii ce face si ce facem.
Sorin
februarie 1, 2012 @ 10:00 am
Răspunsul la întrebare este nu. De ceva timp nu pot să mai omor nimic. Nici insecte, nici gândaci, nici nimic. Adică pot să o fac dar când o fac parcă mă doare sufletul. Fiind student la facultate stau la cămin. Şi mi s-a întâmplat la un moment dat anul trecut că eram singur în cameră ( era terminat anul de facultate şi am stat eu mai mult că mă gândeam că poate rămân în Bucureşti ) şi mă tot trezeam cu gândaci. Vezi un gândac şi încerci să nu-l bagi în seamă. Dar când vezi unul, apoi încă unul, apoi încă unul la un moment dat simţi că înnebuneşti. Adică se întâmpla să mănânc şi atunci vedeam gândăcelul ( care nu era din acela minuscul ci era puţin mărişor… de vreo 1 cm ) şi-mi pierea pofta de mâncare. Şi ştiu că la un moment dat văzând doar astfel de gândaci ( şi erau şi scârboşi… nu-mi plac gândacii, păianjenii şi în general insectele şi artropodele ) simţeam că înnebunesc şi am început să-i omor. Îmi părea rău pentru ei dar… simţeam că nu mă mai ţine psihicul. :)) Acum stau în alt cămin şi e mult mai bine cu gândacii ( în sensul că abia dacă văd unul la câteva săptămâni ). 🙂
SB
februarie 1, 2012 @ 10:00 am
un gandac de bucatarie as omori…
Dan Tudorache
februarie 1, 2012 @ 11:26 am
Ai fost foarte haios Saurian 🙂
Crafcencu
februarie 1, 2012 @ 1:11 pm
Un fluture in niki un caz nu as omori. Un gandac sau insecte in general am omorat. Pana cand un Pr. m-a intrebat odata, vazandu-ma omorand un paianjen: ” Tu poti sa dai viata acestui paianjen? Poti sa creezi asa ceva?” Am simtit ca intru in pamant de rusine…:(. De atunci, va spun sincer ca ma feresc sa fac aceste lucruri, deoarece numai cand vad o insecta ma gandesc la mustrarea Pr.
Ionut Daniel Gondac
februarie 1, 2012 @ 2:45 pm
Un fluture nu, un gandac daaaa….O fi gandac numele meu de familie dar am o scarba extraordinara fata de ei:)))=)))
marcel
februarie 1, 2012 @ 4:24 pm
Sincer as omora un gandac fara nici o problema daca as sti ca m-ar duce la muntele Athos as omora si mai multi :))
viziteuC
februarie 1, 2012 @ 5:15 pm
imi cer ieratre dar eu asa omora si un fluture si un gandac ca sa ma duc intr-o excursie imi pare rau, aceasta este opinia mea.sunt constienta, poate nu e bn ca gandesc asa dar ati spus sa rasp sincer
Badea Patricia
februarie 1, 2012 @ 5:43 pm
Un gandac as omora cu siguranta si cred ca si un fluture pana la urma( mi-e foarte frica de aproape toate insectele 😀 ), ca sa pot merge intr-o excursie unde vreau eu, chiar daca m-ar mustra constiinta.
Dimitrie
februarie 1, 2012 @ 6:17 pm
Pentru mine intrebarea suna in felul urmator.
Ai construi o casa pe o portiune de verdeata, stiind ca pe acel petic de pamant se afla melci, mici reptile, buburuze, fluturi, greieri, cartite, rame, gandaci, furnici ?
Am mai avut discutii de acest gen, sa nu omori cumva gandacul ca…..e bai. In concluzie, am ajuns sa observ ca, aceasta atitudine se afla intr-o oarecare relatie cu matura acelor calugari care matura toate „buburuzele” de pe drum ca nu cumva sa le calce ca poate e bunica reincarnata si…….nu-i a buna.
DA. As smulge aripile fluturelui si as calca gandacul (si cu alte ocazii, nu numai cu ocazia vacantei).
Daca am sa aud vreodata in vreo predica la vreun parinte ca si pentru un gandac omorat cu intentie Dumnezeu in iad ne baga, eu o sa-mi iau bagajele si plec.
P.S
*e incercata sinceritatea celui ce raspunde prin superlativul „foarte”, din contextul „fluture foarte frumos”. E un fel de capcana ce ne face sa privim cu mila (si una destul de mare, ceea ce nu e prea bine) fluturele.
marcel
februarie 1, 2012 @ 6:36 pm
Dimitrie daca ai sa cauti in Vamile vazduhului ai sa vezi ca nu trebuie sa omoram nici cea mai neinsemnata insecta, na acuma asta nu inseamna ca nu trebuie sa ne incuiem in casa si sa nu mai iesim din cauza ca s-ar putea sa omoram insecte sa fim seriosi ci doar sa nu le chinuim ,sa nu fie cu rea intentie
Grădinaru
februarie 1, 2012 @ 8:00 pm
Orice fluture înainte să devină „frumos” e o omidă care distruge, iar dacă aş avea de ales între cele două insecte (fluturele şi gândacul˝) aş alege să omor fluturele, pentru o vacanţă.
Ana
februarie 1, 2012 @ 8:53 pm
[b]Comentariul lui Dimitrie trezeste.[/b] Toate intrebarile de pana acum si probabil cele care vor urma au o legatura dintre [b]bine si rau[/b]. Vrei sa lucrezi binele sau vrei sa lucrezi raul? Nu ti se da cale de mijloc asa cum este si in credinta.
Noi oamenii fara sa ne gandim la credinta, facem deseori compromisuri. Insa in raspunsul la intrebari incercam sa fim buni. Avem nevoia sa fim buni. [b]Dimitrie mai sus insa e realist.[/b] Hai domnulor, e vorba doar de niste insecte nu de lucruri mari. Asa este si compromisul.
Imi amintesc de un film rusesc unde un preot nu omoara o musca care-l deranja. Cate muste nu omoram noi? [b]Mai devreme Vasilica desface firul in patru si arata adevarata fata a fluturelui adica de omida.[/b] Care ne-ar fi reactia daca am vedea o omida pe mana noastra? Sigur nu am incepe s-o urmarim cum se misca, ci am scutura rapid mana, am arunca-o cat mai departe, in nici un caz nu am strivi-o :). Eh, de ne-am scutura tot atat de repede de pacat.
Interesante intrebari si destul de incuietoare. La prima vedere par simple, insa toate au legatura cu viata noastra in Hristos.
Teodora
iunie 8, 2012 @ 3:31 am
Cred ca ar trebui cu totii sa recitim acele poezii invatate la scoala, [i]Gandacelul [/i] sau [i]Catelusul schiop[/i], de Elena Farago.
Comentariul lui Dimitrie mi se pare putin dus la extrem. Iertare, dar nimeni nu a vorbit aici de greselile budistilor legate de reincarnare sau de o astfel de atitudine (cea legata de maturarea buburuzelor pentru a nu fi calcate si extensii de la acest exemplu)
Ar trebui sa avem in minte cata sensibilitate avea un mare Sfant al Biseriii noastre, Sfantul Isaac Sirul, care se ruga inclusiv pentru animale si pentru toate vietatile de pe pamant.
Si mie mi s-a spus la spovedit ca este pacat sa ucidem insecte/gandacei/furnici sau alte vietati minuscule doar pentru ca ne „enerveaza” sau pentru ca „asa ne vine”. Se produce treptat o desensibilizare fata de creatia lui Dumnezeu. Urmeaza, incet-incet, dispretul si distrugerea naturii, cruzimea fata de caini, pisici, pasari, vaci, oi si alte animale…pana la cruzimea de nedescris fata de semeni. Pana la uciderea lor, la propriu. Sa nu uitam ca INTOTDEAUNA pacatele mari au pornit de la niste pacate (aparent!) mici, de la lucruri (iarasi aparent) nesemnificative, de la compromisuri (clar, aparent) fara de valoare. Deci nu este vorba in mod expres despre „crima” si pacatul pe care il facem ucigand o viata (pe care, da, noi nu suntem in stare sa o dam) ci de modul in care o astfel de atitudine ne modeleaza treptat.
Astazi ucidem un gandecel sau un fluture pentru o vacanta.
Maine mintim pentru o suma mai mare de bani.
Poimaine ranim pe aproapele si calcam peste cadavre pentru a ne satisface egoismul,placerile sau ambitiile.
Bine spune vorba din popor: Cine fura azi un ou, maine va fura un bou.
Elena
august 4, 2012 @ 9:43 am
Eu si mustele le dau afara nu le omor, deci nu.
Mihai Aurelian Gogonea
august 4, 2012 @ 11:54 am
oare nu in clasa a VI-a la zoologie am fost obligati sa realizam acel insectar fara de care nu puteam promova anul, cate insecte printre care si fluturi am omorat.
Dar vreau sa va intreb: Mancam carne? Si raspundem afirmativ. Ca sa mancam acea carne nu trebuie sa omoram animale? Ultima tendinta este sa nu consumi totul din farfurie, ca nu esti la moda. Oare este OK sa aruncam, si astfel sa omoram mai multe animale?
Mihai Aurelian Gogonea
august 4, 2012 @ 11:56 am
Stim cu totii ca la inceput, si aici ma refer inainte de caderea protoparintilor oamenii nu consumau carne, defapt omul si animalele nu au fost facute pentru a consuma carne
Teodora
ianuarie 6, 2013 @ 4:38 pm
[quote name=”MAG”]Stim cu totii ca la inceput, si aici ma refer inainte de caderea protoparintilor oamenii nu consumau carne, defapt omul si animalele nu au fost facute pentru a consuma carne[/quote]
CORECT. Nici astăzi nimeni nu este obligat să consume carne, mai ales că este poate cel mai dăunător aliment din câte există. Avem libertatea de a mânca sau a nu mânca, este vorba de o alegere conștientă. Carnea nu numai că ne îmbolnăvește, nu numai că ne face răspunzători de moartea (în CHINURI de neînchipuit) a unor ființe nevinovate, ci ne este de multe ori și o stavilă în calea vieții duhovnicești – motiv pentru care în cele mai multe mânăstiri nu se consumă carne, iar majoritatea Sfinților vedem că au postit aproape toată viața.
Dacă tot a venit vorba…recomand un film extraordinar, unul dintre cele mai bune pe acest subiect pe care l-am văzut. E foarte dur, dar ar trebui văzut până la capăt, altfel înseamnă că nu vrem decât să fugim de realitate pentru a ne îndreptăți faptele.Veți vedea în acest film la ce stadiu a ajuns cruzimea oamenilor (ar trebui să scriu „oamenilor” – aceia nu se mai comportă ca niște ființe umane, raționale și cu suflet)
http://www.sanatatesiviata.ro/familie-si-educatie/110-educatie/161-earthlings-pamantenii-un-film-documentar-despre-cruzimea-oamenilor-fata-de-animale-despre-dependenta-absoluta-a-umanitatii-fata-de-animale-pentru-companie-mancare-imbracaminte-sport-si-divertisment-sau-pentru-cercetare-stiintifica-si-medicala-90-min