IPS Bartolomeu Anania – Portretul lui Iuda cel modern (extraordinar)
Iubitii mei fii sufletesti,
Din nefericire, Iuda nu e doar personajul unui anume moment istoric, ci si un personaj al istoriei de dupa el, multiplicat peste tot, la scara planetara, in ipostaza sarutarii care acopera tradarea.
Printre noi, cei ce beneficiem de civilizatie, de cultura, de progres stiintific, de libertate, de bunurile pamantului si de harurile cerului, printre noi se instaureaza, incetul cu incetul, un duh perfid care rastoarna valorile si perverteste limbajul. Anormalul devine normal, viciul devine virtute, minciuna devine adevar, furtul inteligent devine profesie onorabila, sodomia se cheama orientare comportamentala, cuvinte nobile precum prietenie, prieten, prietena se degradeaza in conotatii dubioase, pervertirea tineretului se intituleaza program de sanatate antiSIDA, destramarea familiei se numeste planificare familiala, crimele ingineriei genetice se fac in numele vindecarilor miraculoase, prostitutia se legitimeaza prin libertatea femeii de a face ce vrea cu propriul ei trup, proxenetismul se reclama de meditatia transcendentala, saracirea spiritului devine globalizare, invadarea unei tari se cheama razboi preventiv, terorismul isi reclama valente divine, infeudarea economica se numeste credit bancar, pomana politica devine act de caritate. Si multe altele.
Iuda se plimba nestingherit prin societate, prin istoria omenirii, dar si prin crestinatate. Isprava lui cea mai mare este aceea ca, dintr’o singura Biserica, a facut mai multe. Din mai multe a facut o puzderie. Si continua s’o faca, prin ceea ce ii este propriu: lacomie, invidie, orgoliu. Se adapteaza usor, si-a rafinat metodele. Lucreaza la lumina noptii si comunica prin unde hertiene. E un iscusit importator de religie, oferind-o concurential pe piata bunurilor de consum. Altfel, e un ecumenist convins. Cand nu lucreaza pe furis, te invita la dialog fratesc. Daca-l refuzi sau daca te aperi, te pomenesti intolerant, conservator, fundamentalist, retrograd.
Cunoaste bine Biblia, are studii universitare, vorbeste cateva limbi straine. El stie ca Iscarioteanul era unul din cei doisprezece care au ascultat si memorat invatatura lui Iisus. Daca ar fi avut curatie si talent, putea sa scrie o Evanghelie tot atat de bogata ca a lui Matei.
A scris-o postum, in cheia sarutarii perverse. Iuda e un excelent teolog, asa cum este si patronul sau din Qarantania, care Ii oferea lui Iisus citate din Scriptura.
Iuda e tot atat de zelos printre ai sai, de vreme ce instinctul dezbinarii il mobilizeaza peste tot, oriunde s’ar afla. Partenerul trebuie mai intai sedus, dominat si numai dupa aceea nimicit. Iuda isi abordeaza semenul cu gratia cobrei care, intalnind o vipera in jungla, o invita la un dans aerian, fascinant, ametitor, pe durata caruia isi calculeaza cu precizie secunda muscaturii mortale. Iuda e un maestru al crimei perfecte.
[youtube gzQixqTyZmY]
(IPS Bartolomeu Anania, preluat de pe Blogul Pro Ortodoxia)
admin
ianuarie 20, 2009 @ 7:49 pm
Multumim mult Inalt Prea Sfintite, ati zis-o cat sea putea de frumos… Astazi tot raul are o indreptatire. Astazi fiecare pacat s-a transformat in optiune si putinta noastra de a alege. Se duce usor usor lumea in care traim…
doxologie
aprilie 8, 2009 @ 1:29 pm
Pentru dovedirea autenticităţii materialului puteţi asculta fragmentul audio la:
http://doxologie.wordpress.com/2009/04/08/bartolomeu-anania-portretul-lui-iuda/
admin
aprilie 8, 2009 @ 3:55 pm
Multumim, am adaugat si fragmentul audio la acest articol.
doxologie
aprilie 8, 2009 @ 4:03 pm
cu bucurie, spre folos!
nbder
martie 15, 2010 @ 9:49 pm
cele de mai sus le intalnesti la tot pasul ,ori cum s-ar putea mantui iuda , nici prin cap nu-i trece ,ci continua si mereu zice am rezolvat ,si are un zambet zis suficient
Laura-optimista
septembrie 8, 2010 @ 9:46 pm
Excepţional!
Cât de precis şi de plăcut şi-a formulat ideile IPS părinte Bartolomeu! Minunat! A prezentat o realitate tristă, dar în cuvinte atât de sugestive.
Într-adevăr, Iuda cel modern se preface că luptă pentru libertate şi toleranţă, dar sensul acestor termeni este inversat. Lucrează exact ca în romanul „1984”, în care sensul cuvintelor era inversat, astfel încât termenul „adevăr” ajunsese să desemneze acţiunea de falsificare şi distrugere a documentelor istorice. Desigur, aceea este o operă literară, o scriere fictivă, dar… inspirată din realitate. Iuda din zilele noastre poate fi, în opinia mea, şi creştinul care, deşi merge la biserică din când în când, se încrede în zodii(mai nou, astrologia e considerată o „ştiinţă”), în superstiţii, practică ezoterismul şi spune, ignorând cele mai elementare principii ale logicii, faptul că toate religiile ar fi adevărate, chiar dacă susţin şi idei contradictorii. Aceşti creştini, mai mult sau mai puţin conştienţi de faptul că-şi trădează credinţa, uită că, potrivit principiilor logicii, o afirmaţie nu poate fi adevărată sau falsă împreună cu negaţia sa. De aceea, potrivit acestui principiu al noncontradicţiei, două credinţe contradictorii nu pot fi, în mod simultan, adevărate! Dacă-L mărturisim pe Domnul Iisus Hristos, nu putem considera că religiile, care-I neagă dumnezeirea, sunt la fel de… revelate ca şi creştinismul, căci ar fi cu neputinţă ca Divinitatea să-i fi amăgit pe oameni într-un asemenea grad, încât să le fi descoperit idei contradictorii. Sfânta Treime este Unicul Dumnezeu adevărat şi, de aceea, numai în religia creştină există adevărul şi mântuirea.
Cred că tot în această categorie a ucenicilor lui Iuda se încadrează şi acei fraţi ai noştri întru Hristos care, deşi cred cu tărie în El, se tem sau se ruşinează să-L mărturisească, prin cuvinte şi prin fapte, în faţa oamenilor, uitând că fiecare dintre noi avem misiunea de a-i aduce pe semeni la adevăr. Dacă aceşti confraţi ai noştri, de o credinţă cu noi, şi-ar birui teama şi ar deveni promotori ai valorilor creştine în societatea contemporană, s-ar împlini cu ei cuvântul Mântuitorului Hristos: „Voi sunteţi lumina lumii”. Cei care au curajul de a-şi mărturisi credinţa(nu în mod fariseic, sau extremist, ci cu sinceritate şi iubire) demonstrează puterea iubirii lor faţă de Hristos, Care nu S-a ruşinat să Se sacrifice pentru noi şi să ne numească „fraţii Săi”, deşi suntem plini de păcate.
Iuda cel modern, dovedindu-se slugarnic şi laş, se preface că nu observă existenţa păcatului, iar dacă este îndemnat să-i întoarcă pe cei păcătoşi de la calea lor cea rătăcită, răspunde că trebuie să fim „toleranţi”, adică indiferenţi faţă de moartea spirituală a semenilor noştri, pe care-i lasă, cu bună ştiinţă, să se îndrepte către iad. Dacă aceşti promotori ai indiferenţei faţă de păcat(în stil orwellian, termenul de indiferenţă este înlocuit cu cel de „toleranţă”) mai ocupă şi funcţii publice, se pretind „obiectivi” şi propun ca învăţătura lui Hristos şi orice obiect, ce ne-ar putea aminti de El, să fie înlăturate din spaţiul public, exact aşa cum gadarenii din Evanghelie L-au rugat pe Domnul(în mod „diplomatic”) să-i părăsească. Astfel, Iuda zilelor noastre a inventat un vocabular nou, în care indiferenţa se numeşte „toleranţă”, dezinformarea elevilor în şcoli şi pervertirea lor morală este desemnată prin termenul de „imparţialitate” sau „atitudine obiectivă”, libertinajul poartă numele de „libertate”, practicile ezoterice sunt considerate „ştiinţe”, păcatul este „o experienţă”, iar adevărata credinţă şi iubirea statornică faţă de Domnul este considerată „habotnicie”, „intoleranţă”, „fundamentalism religios”.
Domnul nostru Iisus Hristos, Unicul Adevăr absolut, Cel Care „ieri şi azi şi în veci este Acelaşi”(Evrei13,8) să ne ajute nouă ca, biruind aceste ispite moderne(felurite ispite au existat în toate epocile istorice, nu suntem singura generaţie de creştini care se confruntă cu probleme), să rămânem neclintiţi în credinţa noastră în El şi să păstrăm neschimbată sfânta învăţătură ortodoxă, pe care El ne-a revelat-o, iar Sfinţii Părinţi au apărat-o de erezii, jertfindu-se pe ei înşişi, pentru ca noi să cunoaştem adevărul, să-l primim cu încredere, să-l mărturisim şi… să-l iubim.
Îl respect din tot sufletul pe IPS Bartolomeu Anania, pentru că-L mărturiseşte pe Hristos cu sinceritate şi sesizează, cu dreaptă socoteală, ispitele, pe care creştinul de astăzi trebuie să le evite.
Doamne Iisuse Hristoase, luminează-ne pe toţi, pentru ca toţi să rămânem veşnic întru Tine! „Ţine-mă, Doamne, de urechi, că altfel Te vând ca Iuda!”(Nicolae Steinhardt)
Doamne ajută!
Guest
martie 23, 2011 @ 5:45 pm
linkul pt youtube nu mai merge
Simona
iulie 4, 2011 @ 10:48 am
Am si eu o nelamurire. Iisus mergea in templu si predica, era mereu printre oameni si nu si-a ascuns niciodata identitatea in fata nimanui. Marii preoti evrei il cunosteau deja, deci nu era chiar o figura ascunsa si de nerecunoscut. Pentru ce era nevoie sa il tradeze unul dintre apostolii sai? De ce nu l-au prins in timp ce predica in templu? Pentru ca, pana la urma, era doar o problema de identitate. Nu e ca si cum el ar fi stat ascuns pe undeva, nimeni nu il gasea si aveau nevoie de cineva ca sa-i duca la el.
Administrator
iulie 4, 2011 @ 11:04 am
Doamne ajută Sim!
Nu-l puteau prinde în templu de frica poporului. Oamenii îl iubeau mult pentru că îi vindeca de boli, pentru că le vorbea aşa cum n-a mai făcut-o nimeni până atunci, pentru că scotea demoni şi făcea minuni pe care nu le văzuseră şi nici auziseră vreodată. Dacă cumva cărturarii şi fariseii ar fi încercat să să-l prindă în templu lumea i-ar fi sărit în ajutor şi ar fi fost o tentativă eşuată.
„Iar arhiereii şi fariseii, ascultând pildele Lui, au înţeles că despre ei vorbeşte.
Şi căutând să-L prindă, s-au temut de popor pentru că Îl socotea prooroc.” (Mat 21:45-46 )
„Şi căutau să-L prindă, dar se temeau de popor. Căci înţeleseseră că împotriva lor zisese pilda aceasta. Şi lăsându-L, s-au dus. ” (Marcu 12:12 )
De aceea au venit noaptea în grădina Ghetsimani, pentru a nu-i vedea nimeni. Chiar El spunea atunci în grădină:
„Ca la un tâlhar aţi ieşit cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi. În fiecare zi şedeam în templu şi învăţam şi n-aţi pus mâna pe Mine. (Matei 26:55)”
Şi mai este un lucru, cărturarii şi fariseii au încercat să-l mai prindă dar pentru că încă nu venise ceasul, adică ziua hotărâtă de Dumnezeu când trebuia să pătimească, adica chiar înainte de Paştile iudeilor, ei n-au reuşit să facă nimic.
Ba mai mult, atunci când au venit să-l prindă nu l-au recunoscut, L-au întrebat chiar pe El unde este Iisus. În acest fel le-a arătat Dumnezeu că putea să scape de cruce în multe feluri, dar din iubire pentru noi de bună voie a luat toate asupra Sa, ca să ne mântuiască pe toţi şi să învieze a treia zi din mormânt.
SB
noiembrie 17, 2011 @ 5:45 pm
n-am gasit un alt loc unde sa-mi postez comentariul, dar sunt SOCATA!
sunt eu nebuna sau m-am nascut unde nu trebuie ??
ma refer la articolul urmator: http://www.jurnalul.ro/externe/obama-sarut-chavez-benetton-596804.htm
pana si PAPA („super eroul credtinatatii”)…
Maria Vicol
noiembrie 17, 2011 @ 6:49 pm
vai de mine,SB,ceva mai scarbos nici ca am vazut…
e ingrozitor…
apoi chiar ca’s vremurile cele din urma…oare ce ne mai asteapta…vai de noi ce o mai urma…sa stam tari si neclintiti in credinta noastra,sa nu cadem …Doamne apara pe toata lumea ,scoate-ne Doamne din ghiarele lor!
silvia
noiembrie 18, 2011 @ 3:26 pm
pozele sunt facute pe calculator. deci oamenii aia nu s-au mozolit de fapt… 😀
e un fel de campanie pentru „pace” si „iubire” mondiala. dar si eu cred ca puteau gasi un mod mai putin scarbos de a promova aceste valori…
SB
noiembrie 18, 2011 @ 5:52 pm
si daca ar fi sau nu facute pe calculator, persoanele acelea publice ar fi trebuit sa-si dea acordul pt publicarea acelor poze. cu alte cuvinte toti aia din poze, inclusiv papa, si-au cam dat acordul pt publicarea acelor poze … 🙁
Administrator
noiembrie 18, 2011 @ 5:58 pm
SB, nu si-a dat nimeni din cei vizati acordul pentru acele fotografii scandaloase. Deci nu sunt de incriminat decat cei care le-au conceput.
Insa noi n-ar trebui sa ne pierdem vremea cu astfel de ”creeatii”. Altfel dam apa de moara ”artistilor”.
Stefan
ianuarie 18, 2016 @ 2:23 pm
Link-ul de [b]YOUTUBE[/b] e acesta: [url]https://www.youtube.com/watch?v=gzQixqTyZmY[/url]
Ludmila Doina
ianuarie 18, 2016 @ 5:15 pm
[b]„Hristoase al meu, ce voieste iubirea Ta, imi ajunge ca sa traiesc in dragostea Ta; Hristoase al meu Tu esti singura mea nadejde si singura mea grija, daruieste-mi orice voiesti Tu, caci ma incredintez iubirii Tale”[/b]
http://foaienationala.ro/leul-ardealului-sa-dus-la-leul-din-iuda.html