Iti multumesc…

Doamne,de cand nu ti-am mai scris! De cand nu te-am mai cautat, de cand te-am parasit?! De cand sufletul meu e atat de manjit de pacate? Nici nu mai tin minte Doamne, nici macar atat mintea mea nu mai isi aminteste…

E multa vreme de cand sunt singur, de cand nu mai simt acea bucurie precum atunci cand ma rugam Tie. Sunt zile, saptamani, chiar luni de cand mi-am gasit sute de preocupari doar ca sa nu mai am timp pentru Tine.

E un loc in care Te-am lasat, un loc in sufletul meu in care astepti si din cand in cand imi trimiti cate un semn ca sa am siguranta ca nu m-ai uitat. Dar cum pot spune asta cand Tu, Doamne m-ai ajutat atat?In tot timpul ai fost alaturi de mine si neconditionat m-ai sprijinit. Pe strada, gandul mi-e doar la problemele omenesti, iar la Biserica cantarile atat de frumoase odinioara, nu ma mai patrund pana in suflet.

Rareori, cand citesc Paraclisul Maicii Domnului, imi aduc aminte de starea mea si oricat as vrea, nu imi pot reveni. Sunt atat de departe de Tine, am atatea lucruri sa iti spun…am pentru multe, pentru foarte multe lucruri sa-ti multumesc: pentru ca mi-ai dat viata, pentru ca am ocazia sa ma bucur de familia mea cea buna si frumoasa, ca am prieteni,mai buni sau mai rai,dar totusi, sunt atatea lucruri, Doamne pentru care trebuie sa-ti multumesc. Pentru ca m-ai ajutat sa ma integrez intr-un grup, pentru ca la tentatiile cele rele catre fumat si altele Tu m-ai oprit si in momentul in care imi faceam semnul Crucii ma linisteam si gandul rau disparea. As vrea ca rugaciunea mea sa nu fie una doar formala, ci sa pun si suflet in ea , sa pot cu adevarat sa ma rog ca un crestin si nu ca fariseii.

Si mai am un lucru pentru care trebuie sa-ti multumesc:pentru ca i-ai oferit inca o sansa la o slujba tatalui meu care era foarte deznadajduit. Nu mai avea putere sa mearga mai departe si varsta de 57 de ani il marginea in sansa de a ocupa un post de lucru. Insa el a citit rugaciuni si a pus suflet in ceea ce facea, nu ca mine,pacatosul… si Tu si Maicuta i-ati oferit o noua sansa. Multumesc, Doamne…Sufletul meu atat de intinat iti multumeste si nu te-a uitat de tot…el e constient si te va cauta, mai devreme sau mai tarziu. Se va intoarce cu lacrimi si va cere iertare pentru toate pacatele ce le-a facut.

Am speranta asta si cred cu adevarat ca Tu vei da acest imbold sufletului meu.Il vei ajuta sa se intoarca pe calea cea buna, acolo unde Te va gasi,Doamne si acolo unde glasurile ingerilor nu inceteaza a te slavi si a te lauda cu cinste pentru tot binele de care ne invrednicesti. Amin

(Tiberiu)