Cristina: „părinţii mei considera voinţa de a-mi păzi virginitatea o prostie”

Ce frumoasă este curăţia, şi ce urât este păcatul! Ce bucurie este fecioria şi ce tristeţe este desfrâul, ce urât e să te simţi pătat, vinovat, înaintea lui Dumnezeu! Acestea le zic din propria mea experienţă, căci şi eu m-am lăsat amăgita de păcat, şi pot spune, ca şi Sfântul Vasile cel Mare, care era curat, dar avea mare smerenie: „Nici femeie n-am cunoscut, nici fecior sunt”.

Mi-am stricat fecioria şi m-am complăcut în mocirla păcatului, cu gândul, cu cuvântul şi cu fapta, dar Domnul nu m-a lăsat, şi cu ajutorul Lui m-am ridicat cât de cât…

Slavă Domnului, căci El m-a luminat şi m-a ajutat să înţeleg că păcatul înseamnă moarte. Astfel, m-am hotărât să îmi păstrez curăţia, cât a mai rămas din ea, cu ajutorul lui Dumnezeu, până când El îmi va da un soţ pe care să îl iubesc mai presus de trup. Să nu vă lăsaţi înşelaţi! Nici amăgiţi de plăceri trecătoare, nici răniţi de ocările, batjocura şi suferinţa pe care aţi putea-o primi, căci dacă Hristos a suferit atât pentru noi, apoi şi noi să acceptăm să suferim din iubire pentru El!

Ca să dau un exemplu concret, părinţii mei consideră voinţa mea de a-mi păzi virginitatea o prostie, iar o prietenă a mea, când a auzit de aceasta a zis „Aoleu…”.

Să nu ne lăsăm luaţi de valul lumii acesteia! Sunt sfinte care au pătimit sau chiar s-au săvârşit pentru că voiau să se afierosească Mirelui Hristos, şi nouă nici că ne pasă dacă ne bălăcim în desfrâu şi în păcat, cu dracii! Să ne ajute Dumnezeu să rezistăm tentaţiilor, şi să ne acopere de tot răul Măicuţa Sfântă ca să reuşim să ne păstrăm fecioria gândului, a ochilor, a cuvântului, a buzelor, căci bucuria comuniunii cu Dumnezeu este mai mare de mii de ori decât orice bucurie lumească, decât orice plăcere deşartă!

Doamne ajută!

(Cristina)

(Visited 7 times, 1 visits today)