Karla: „Am decis să-mi păstrez fecioria şi după căsătorie”
Bună, eu mă numesc Melinte Carla Maria şi am 22 de ani. Sunt din Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava.
Când m-am născut, eram un copil normal dar de la vârsta de 3 ani am început să merg pe la medici împreună cu mama. Prima problemă apăruse şi în creştere dar şi la ambele urechi, problema auzului. Auzul îmi devenise tot mai slab până nu am mai auzit deloc. De pe la vârsta de 10 ani, am ajuns la Spitalul de Pediatrie din Târgu Mureş, acolo unde am făcut prima comă diabetică, din cauza hormonilor de creştere pe care i-am făcut fiindcă nu creşteam.
Prima oară am fost la Spitalul de Endocrinologie, tot din Târgu Mureş.
Medicii mi-au făcut aceşti hormoni de creştere deoarece nu creşteam, nu mâncam şi au vrut să vadă dacă mă mai înalț cu aceşti hormoni, dar uite că în loc să cresc am rămas mică de statură.
Eu încă mai cresc dar încet. Şi uite aşa încet, încet au început să se adune problemele. De la diabet am ajuns; la probleme neurologice, însă nici acum nu se ştie diagnosticul.
De la vârsta de un an, nu puteam merge singură, aveam nevoie de un deget pentru a avea echilibru şi nici acum nu stau cu echilibrul prea bine. Merg dar, câteodată mai strâmb aşa… mai depărtat, cu un picior deoparte şi altul de altă parte. Şi mărindu-se problemele mele de sănătate, a mai apărut şi un tremur al mâinilor şi al capului, dar medicul de la Spitalul Universitar Elias presupune că ar fi o scleroză.
Au apărut şi probleme de vorbire pe la vârsta de 17 ani. Tot pe la vârsta aceasta au apărut şi problemele tremurului.
Vorbesc dar mai greu, mai sacadat. Dar cu siguranţă problemele mi se vor rezolva, port aparate auditive pe ambele urechi.
Dumnezeu e mare şi mă va ajuta, aceasta a fost povestea mea.
Eu am decis să-mi păstrez fecioria şi după căsătorie, deoarece aşa e cel mai bine pentru mine, aşa mă simt cel mai bine. Vreau să fiu fecioara curata şi sper din toată inima că nu mă voi răzgândi în privinţa deciziei luate. Îl iubesc pe Dumnezeu şi pe Fecioara Maria foarte mult şi de aceea, pentru că nu vreau să Îi supăr, am luat această decizie.
(Karla Maria Melinte – 22 de ani, Câmpulung Moldovenesc)
Andrei-Marin
decembrie 28, 2012 @ 12:22 pm
Cum adică o să va păstrați fecioria și după căsătorie?
Diana
decembrie 28, 2012 @ 12:36 pm
Poate i-a facut o promisiune Domnului …si vrea sa o respecte .
Diana
decembrie 28, 2012 @ 12:43 pm
Casatorie alba
Claudiu Balan
decembrie 28, 2012 @ 12:59 pm
Salut Diana!
Eu abia acum am sesizat acest lucru. Cred că Maria Karla se referă la faptul că își va păstra fecioria pâna la sfârșitul vieții, chiar dacă nu se va căsători.
Angela
decembrie 28, 2012 @ 2:16 pm
Karla se refera, probabil, la faptul ca daca se va casatori, isi va pastra fecioria chiar si atunci, va trai in curatie, ca fratii, cu sotul ei. sa te ajute Dumnezeu!
Bulgaru Alexandru
decembrie 28, 2012 @ 2:54 pm
Ceea ce am citit aici e emoționant și deopotrivă lăudabil. Aș dori să fac totuși o remarcă și imi cer iertare de pe acum dacă Karla se referea la altceva.
Dacă nu se căsătorește și rămâne fecioară este un lucru minunat și demn de laudă. Dacă se căsătorește și trăiește „ca frații” cum spunea Angela sau în „căsătorie albă” (e același lucru) cum spunea Diana99, este un lucru extrem de grav. Nu o judecăm pe ea pentru păcat ci judecăm păcatul (nu vreau să fiu înțeles greșit). Căsătoria albă sau traiul în comun „ca frații” este o erezie și o „apucătură” străină cu totul de ortodoxie. Toți părinții serioși ai Bisericii în frunte chiar cu Arsenie Boca condamnă acest păcat. Este extrem de grav dacă Karla s-a referit la asta!
Bulgaru Alexandru
decembrie 28, 2012 @ 2:56 pm
Sunt absolut sigur că niciun duhovnic serios nu va fi de acord cu acest lucru.
Andrei-Marin
decembrie 28, 2012 @ 2:59 pm
[quote name=”Diana99″]Casatorie alba[/quote]
Eu când aud de căsătorie albă mă ia râsul. Si apoi de ce o numim „alba”. Înseamnă că cei care au relații și fac copii au o „căsătorie neagra”?
E un non sens ca oameni să-și propună o asemenea căsătorie.
1. Din punct de vedere liturgic în rânduiala slujbei cununiei se vorbește implicit despre relațiile conjugale și în special despre nașterile de prunci.
2. În cartea DESPRE FECIORIE -Sfântul Ioan Gura de Aur spune:
[i]Într-adevăr, căsătoria a fost lăsată de Dumnezeu pentru naşterea de copii. Dar a fost lăsată de Dumnezeu şi pentru o altă pricină, cu mult mai mare, anume ca să stingă aprinderile firii noastre. Martor îmi este Pavel care spune: “iar din cauza desfrânării, fiecare să-şi aibă femeia sa” . Prin urmare, căsătoria n-a fost lăsată pentru naşterea de fii. Mai mult: Pavel porunceşte credincioşilor să se căsătorească, dar nu cu scopul principal de a da naştere la copii.
– Atunci pentru ce să se căsătorească?
– ”Ca să nu vă ispitească Satana ¸ răspunde Pavel. Mai departe, Pavel nu le spune credincioşilor: Dacă doresc să aibă copii, să se căsătorească!
– Dar ce le spune?
– Le spune: “Dar dacă nu se pot înfrâna, să se căsătorească!”[/i]( pag. 18 intr-o versiune electronică)
3. Din punct de vedere scripturistic vă recomand capitolul 7 din Epistola I Catre Corinteni a Sfântului Apostol Pavel-[i]”Sa nu va lipsiti unul de altul decat cu buna invoiala pentru un timp, ca sa va indeletniciti cu postul si cu rugaciunea, si iarasi sa fiti impreuna, ca sa nu va ispiteasca satana din pricina neinfranarii voastre” (I Corinteni 7, 5).[/i]De fapt cam în tot tratatul său([i]Despre feciorie[/i]) Sfântul Ioan Gură de Aur dezvoltă ideile Sfântului Apostol Pavel.(Vă recomand cartea [url=http://www.scribd.com/doc/7905769/Sfantul-Ioan-Gura-de-Aur-Despre-FeciorieApologia-Vieii-Monahale-Despre-Creterea-Copiilor]aceasta[/url]).
Oricum ar fi bun un articol care să evidențieze care este [b]scopul căsătoriei[/b] pe baza mărturiilor biblice dar și patristice.
Claudiu Balan
decembrie 28, 2012 @ 3:02 pm
Ca tată de doi copii, și ca om de familie care am resimțit greutatea creșterii copiilor, nu sunt nici eu deacord cu căsătoria albă.
Însă nu uitați că Sfântul Ioan de Kronstadt a trăit într-o căsătorie cu albă cu soția sa, și este unul dintre cei mai mari sfinți ai Rusiei.
Prin urmare, casătoria albă nu este o erezie, ci dacă aduce roade duhovnicești, atunci poate fi acceptată.
Andrei-Marin
decembrie 28, 2012 @ 3:23 pm
[quote name=”Claudiu-admin”]Însă nu uitați că Sfântul Ioan de Kronstadt a trăit într-o căsătorie cu albă cu soția sa, și este unul dintre cei mai mari sfinți ai Rusiei.[/quote]
Excepția nu trebuie să devină niciodată regulă. Teologia nu poate fi abordată aşa. Tot timpul, regula trebuie să rămână regula, iar excepţia – excepţie.
E un mare păcat să judeci regula după excepţii. În cazul ăsta nu mai avem nevoie de preot la botez şi nici măcar de apă… că doar există excepţii…
Bulgaru Alexandru
decembrie 28, 2012 @ 3:13 pm
Păi atunci ce rost mai are căsătoria Claudiu? De ce respectivii tineri nu se duc în mănăstire, sau în pustie (poate nu vor să stea în comun cu altcineva)? Aruncăm în aer toată învățătura despre conceperea pruncilor binecuvântată de Dumnezeu. Ești cumva păcătos că ai copii? Ești cumva păcătos că te-ai făcut co-părtaș cu Dumnezeu la dezvoltarea omenirii pe pământ și că ești co-părtaș cu EL la apariția unei noi vieți? Sunt unele lucruri care se bat cap în cap și se contrazic.
În ceea ce îl privește pe Sf. Ioan de Kronstadt nu te contrazic pentru că nu stăpânesc prea bine viața lui, însă știu că au mai fost…Sf. Pavel cel Nou…etc. Nu poți ști dacă au ajuns sfinți ca urmare a acestui lucru sau dacă acest lucru a fost un păcat pe care l-au săvârșit dar le-a fost iertat pentru alte lucruri sfinte săvârșite. (Până la urmă ești teolog și știi și tu că au fost sfinți care au fost la limita ereziei și nu e o noutate că printre aceștia se numără Sf. Grigorie Teologul). Repet, nu poți ști pentru ce fapte minunate ia primit Dumnezeu în ceata sfinților și ce păcate le-au fost iertate!
Lis
septembrie 23, 2023 @ 12:06 am
Ce spune despre fapt Pavel:
Cei ce au femei să fie ca şi cum NU ar avea.
Despre feciorie NU am porunca de la Domnul
Bine este pentru OM să nu se atingă de femeie.
„Să nu vă lipsiţi unul de altul” am spus_o ca un sfat, NU ca o porunca.
Eu voiesc ca toţi oamenii să fie cum sunt eu.
Cei casatoriti vor avea suferinţă în trupul lor.
Femeia nemăritată şi fecioara poartă de grijă de cele ale Domnului, ca să fie sfanta şi cu trupul şi cu duhul întru Domnul.
Femeia văduva, mai fericită este dacă rămâne aşa
Nicoleta
decembrie 28, 2012 @ 8:37 pm
Emotionanta povestea Karlei. Poate ca daca a trimis acest articol va mai intra pe site si ne da informatii suplimentare pentru ca nu intelegem ce a vrut ea sa spuna.
Eu cred ca ea, avand probleme de sanatate, nu doreste si/sau nu poate aduce pe lume si creste copii. Si, fiind credincioasa, nu vrea sa aiba o relatie din care sa nu rezulte prunci. Oricum, ne putem ruga pentru ca ea sa se faca bine si sa treaca cu bine prin incercarile primite de la Domnul.
Bulgaru Alexandru
decembrie 28, 2012 @ 9:25 pm
Nicoleta,
Parintele Staniloaie spune clar că relațiile trupești în afara nașterii de prunci nu sunt păcat. Dacă Karla nu poate concepe prunci și are relații trupești în cadrul căsătoriei nu săvârșește un păcat. Trebuie să lepădăm urgent această gravă erezie cu căsătoria albă. Repet, niciun duhovnic serios nu va fi de acord. Și pana la urma, s-au mai întâmplat și minuni cu mame care nu puteau avea prunci și acum au. Acei prunci, nu au venit cu barza!
Teodora
decembrie 28, 2012 @ 9:35 pm
Doamne, ajuta!
Intr-adevar, impresionanta povestea Karlei…si minunata decizia ei de a-si pastra fecioria pentru Domnul!
Nici eu nu am inteles prea bine la ce anume s-a referit, dar faptul ca a pomenit de casatorie m-a dus cu gandul la trairea in feciorie in cadrul acesteia. Nu au fost foarte multi Sfinti care sa fi dus o astfel de viata, dar suficienti, dupa parerea mea, cat sa consideram aceasta vietuire buna si binecuvantata de Domnul. Pentru cine nu a citit, recomand cartea „Vietile Sfintilor casatoriti” unde sunt o multitudine de astfel de exemple.
Pentru a trai in feciorie toata viata, spunea parintele Simeon Kraiopoulos in cartea „Adolescenta, feciorie, casatorie”, trebuie sa avem mai presus de toate o DRAGOSTE arzatoare pentru Dumnezeu. Fara aceasta dragoste, nu vom putea ajunge la acea curatie adevarata, chiar daca din punct de vedere fizic nu vom pacatui.
Teodora
decembrie 28, 2012 @ 9:53 pm
As vrea sa fac totusi cateva remarci referitoare la trairea in feciorie in cadrul casatoriei. Mie nu imi place termenul de casatorie alba, la fel cum nu prea imi place nici cel de calugarie alba. Nu ma intrebati de ce:)
Nu trebuie sa scapam din vedere ca foarte multi dintre Sfintii care au dus o astfel de vietuire au fost obligati sa se casatoreasca, deoarece traiau in niste perioade istorice cand casatoriile erau aranjate, erau un fel de norma sociala de la care greu se putea sustrage cineva. Apoi, alti sfinti casatoriti aveau de exemplu unul, doi, trei…sau mai multi copii, dupa care decideau DE COMUN ACORD sa vietuiasca n curatie, pentru a se indeletnici mai mult cu postul, rugaciunea si a se nevoi mai mult. Ca exemlu, va dau pe Sf Serafim de Virita, un sfant drag mie. Va recomand sa ii cititi viata, e minunata!
Din tot ce am citit pana acum, am inteles ca aceasta traire in feciorie intre sot si sotie este totusi o HARISMA aparte, pe care nu oricine o are, indiferent cat de mult si-ar dori o astfel de viata!
Din punctul meu de vedere, cine simte chemare de la Dumnezeu si isi doreste cu tot sufletul sa isi pastreze fecioria pana la moarte are 2 optiuni: fie calugaria,fie, daca nu se poate aceasta din diverse motive, celibatul in lume, care sa fie insotit desigur, de multa milostenie,nevointa dupa puteri, ascultare de duhovnic, jertfirea fata de cei sarmani si alte fapte bune. In casatorie, chiar daca amandoi sunt de acord la inceput cu aceasta vietuire, este posibil ca pe parcurs unul dintre ei sa isi schimbe parerea sau sa isi dea seama ca…efectiv nu poate trai astfel. atunci, pot interveni multe ispite, lucrurile se complica…
Deci, dupa parerea mea, „casatoria alba” nu este tocmai o optiune buna…
As vrea sa recomand o carte, pe care sunt convinsa ca multi ati citit-o, dar nu ma pot abtine fiindca este minunata, si anume cartea Sf Ioan Gura de Aur, „Despre feciorie”. Este minunata si fiindca se refera la trairea in castitate la modul general (adica si in lume,nu numai in manastire).
Indiferent cum ar fi… Karla, sa-ti dea Dumnezeu putere si Har sa duci pana la capat aceasta lupta spre mantuire si sa te binecuvinteze cu darurile Sale cele bogate!
ginel
decembrie 29, 2012 @ 10:05 am
Doamne, ajuta!
Eu nu inteleg un singur lucru;de ce trebuie sa interpretati cum va trece prin minte cand inca din titlu Karla spune destul de clar „Am decis să-mi păstrez fecioria şi după căsătorie” iar la finalul articolului „Eu am decis să-mi păstrez fecioria şi după căsătorie, deoarece aşa e cel mai bine pentru mine, aşa mă simt cel mai bine. Vreau să fiu fecioara curata şi sper din toată inima că nu mă voi răzgândi în privinţa deciziei luate. ” Cred ca este destul de simplu de inteles ceea ce vrea sa faca.
In al doilea rand cred eu ,si daca gresesc sa ma corectati,dar nimic din ceea ce au facut Domnul Hrisos si Maica Domnului pe pamant nu este si nu a fost considerat pacat.Insusi fecioara Maria a avut o casatorie alba ,chiar daca pentru o perioada mai scurta ,iar casatoria din acele vremuri nu este ca cea de astazi ,sau gresesc eu ? Deci in opinia mea nici nu se pune problema ca ,casatoria alba sa fie pacat sau daca este buna sau nu ,avand exemplul de mai sus.
In alta ordine de idei casatoria este intradevar un „refugiu” pentru a nu cadea prada desfranarii „Dar dacă nu se pot înfrâna, să se căsătorească!” dar asta nu inseamna daca te casatoresti trebuie sa existe obligatoriu si unirea fizica.Casatoria nu inseamna neaparat ca esti o persoana slaba ,in sensul ca esti pasibil sa cazi desfranarii „Dar dacă nu se pot înfrâna, să se căsătorească!”;aceast lucru nu inseamna daca ma pot infrana nu trebuie sa ma casatoresc .Casatoria nu inseamna doar contact fizic si nastere de fii ,este mult mai mult decat atat,inseamna in primul rand dragoste ,iar dragoste nu inseamna raport sexual ( cum se intampla adeseori astazi, pentru a-si demonstra iubirea, in general femeile ,sunt „constranse” sa aiba aceste raporturi chiar daca nu simt acest lucru,si cred ca fetele inteleg cel mai bine ce vreau sa spun).Sa reusesti sa ramai curat(a) in cadrul casatoriei ,in opinia mea,este o dovada de iubire fata de Dumnezeu si de sfintenie dar in acelasi timp este si foarte greu de realizat.Traind unul alaturi de celalalt tentatiile sunt foarte mari ,si gandurile necurate de asemenea.Iar gandul de cele mai multe ori este si el un pacat.
Problema Karlei in luarea acestei decizii este ,cum ne spune in aceste randuri „Îl iubesc pe Dumnezeu şi pe Fecioara Maria foarte mult şi de aceea, pentru că nu vreau să Îi supăr, am luat această decizie.”, faptul ca ea considera ,ca prin unirea fizica cu viitorul sot va supara pe Dumnezeu si pe Fecioara Maria,ori nu este deloc asa
Bulgaru Alexandru
decembrie 29, 2012 @ 10:32 am
Stimate/a rr,
Cred că ori nu sunteti ortodoxă, ori impartasiti vreo învățătură ezoterică, ori nu stiu ce să zic…… O comparați pe Maica Domnului cu Karla???????????? Comparați LOGODNA MAICII DOMNULUI (care a fost făcută pentru a nu fi condamnată de legea iudaică, așa cum zice și Sf. Scriptură) cu CĂSĂTORIA UNEI SIMPLE TINERE???? Il naște KARLA pe Hristos????????????? Ferească Dumnezeu!! Rugăm pe Claudiu să șteargă astfel de comentarii mai mult decât eretice!!!!!!!!!!!!!!! Singura metodă de a rămâne fecioară fără să păcătuiască este TRAIUL DE UNUL SINGUR sau dacă poate CĂLUGĂRIA!!!!!!! Imi cer iertare pentru atâtea semne de exclamare însă nu pot să nu îmi revin din șocul celor citite mai sus!
Bulgaru Alexandru
decembrie 29, 2012 @ 10:35 am
In „duhul” celor spuse mai sus și a comparațiilor făcute, rugăm pe comentatorul respectiv să ne explice cum poate Karla să nască și să rămână fecioară și cum poate rămâne însărcinată de la DUHUL SFÂNT!!
Bulgaru Alexandru
decembrie 29, 2012 @ 10:37 am
Căsătoria albă a fost promovată de unii călugări semieretici gen Sebastian de la Cudalbi și alții care ajungeau să pună tinerii să se dezbrace și să se privească ca să învingă ispita. Atentie fratilor, că ajungeti să cădeți în grave erezii!! Acești călugări au ucenici în Galați care promovează această gravă erezie!
Angela
decembrie 29, 2012 @ 12:02 pm
Alexandru, a fost doar un exemplu pentru a arata ca nu este un pacat a trai in casatorie alba. Casatoria este, intradevar, pentru cei care nu se pot infrana, dar cum a si spus mai sus rr , casatoria inseamna in primul rand dragoste. este o taina foarte mare, inseamna unirea a doua suflete, si daca aceste doua suflete decid amandoua ca drumul lor este de a trai impreuna, si au o asa mare dragoste pentru Dumnezeu incat au vointa si putere de la El sa traiasca in feciorie totodata, atunci acest lucru nu poate fi in veci un pacat. Cat despre acesti calugari de care vorbesti, sa ne rugam la Dumnezeu sa ne fereasca pe toti de acesti oameni si sa ne lumineze mintea atunci cand vrasmasul incearca sa ne-o intunece.
Cristiana
decembrie 29, 2012 @ 12:20 pm
Alex @rr o fi gresind in privinta fecioriei Maicii Domnului, nu o fi tocmai ortodox/a. E interpretare lui/ei personala, i-ai atentionat greseala si ca atare nu mai e rostul altor argumentari.
Cred ca ce voia sa puncteze era libertatea de comun acord de care dispun cei casatoriti atat in privinta relatiei lor conjugale, cat si a celei de abstinenta. Scopul casatoriei e impreuna-mantuirea si daca binecuvinteaza Dumnezeu, urmatorul firesc e nasterea de prunci. Nu e creat nimeni dupa calapod, daca exista un suflet feciorelnic si doreste totusi convietuirea cu cineva care impartaseste aceleasi intentii, Dumnezeu nu ii poate interzice dreptul la o astfel de comuniune doar pentru ca firea lor nu se conformeaza subpunctelor conjugale ale cununiei. Nu vad o erezie in astfel de decizii, pentru ca unii oameni au pur si simplu o structura casta, nu le poti turna vin daca lor nu le e sete… Sf Serafim de Sarov spunea ,,Dobandeste pacea si mii de oameni in jurul tau se vor mantui” si acesti oameni pot trai pacea de mai sus…
Personal, incerc sa inteleg dreptul si preferinta fiecaruia de mantuire. Parintele Cleopa dadea exemplul unor tineri care s-ar fi calugarit, dar fiindca erau singuri la parinti n-au primit binecuvantarea pentru acest drum. Sfatuindu-se separat cu parintele s-au rugat, au postit sa le dea Dumnezeu o solutie, si s-au odihnit sa se casatoreasca traind in intelegere, ascultare dar fara perspectiva relatiilor trupesti. Convietuirea lor a fost prilejul a nenumarate milostenii, rugaciuni pentru aproapele…asa s-au impacat, asa au facut…Ii va blestema Dumnezeu ca au facut o erezie neimplinind si cerintele trupesti ale casatoriei?
Sa o ajute Dumnezeu pe Karla asa cum considera de cuviinta. Daca o va binecuvanta cu un sot avand aceleasi intentii, sa ii intareasca atunci spre intelegerea care sfinteste sufletele lor si pe a celor din jur.
Bucurii!
ginel
decembrie 29, 2012 @ 12:34 pm
Stimate AlexandruBulgaru ,nu inteleg de ce trebuie sa interpretezi cuvintele dupa cum iti trece prin minte si nu le ei ca atare,exact asa cum sunt scrise.Mie nu imi rezulta sa fi facut o comparatie intre fecioara Maria si karla ,daca asta ai inteles imi pare rau pentru tine.Fecioara Maria este un exemplu despre cum o femeie poate alege sa isi traiasca viata,iar daca o femeie alege sa faca acest lucru nu inseamna ca indrazneste sa se compare cu Maica Domnului,dar daca tu asta intelegi imi pare rau din nou pentru tine.Nu inteleg de ce atata inversunare pe faptul ca doi oameni pot trai in taina casatoriei fara existenta raporturilor carnale.Unde este pacatul si unde este erezia? Eu vas ruga sa veniti cu argumente ,fragmente din biblie sau orice alta carte sfanta care sa demonstreze clar acest lucru; nu cu citate pe care sa le interpreteze fiecare dupa cum considera.Daca este cineva capabil sa aduca o astfel de dovada cum casatoria fara intretinerea raporturilor carnale este erezie ,as fi incantat sa o vad .Multumesc
ginel
decembrie 29, 2012 @ 12:50 pm
Multumesc Angela si Cristiana pentru ca ati inteles cuvintele exact asa cum sunt scrise si ati inteles exact ceea ce am vrut sa zic
Bulgaru Alexandru
decembrie 29, 2012 @ 4:02 pm
Dragi comentatori,
Pentru a nu crea un adevarat razboi aici pe site, la acest articol voi lămuri anumite aspecte:
1. Am citit foarte bine comentariile și nu printre rânduri așa cum spun unii mai sus. Fecioara Maria a fost aleasă de Dumnezeu ca să poarte în pântece pe ÎNSUȘI DUMNEZEU. A acceptat de bunăvoie acest lucru. Căsătoria, sau mai bine spus LOGODNA cu Dreptul Iosif a fost o logodnă care să o apere de legea iudaică. Legea iudaică prevedea ca femeia care rămâne însărcinată cu altcineva în afară de bărbatul său să fie omorâtă cu pietre. Lui Iosif i s-a arătat Îngerul Gavriil, ca să îl încredințeze că Fecioara Maria a luat în pântece de la Duhul Sfânt. Conform învățăturii ortodoxe și cea catolică, Fecioara Maria a rămas fecioară și după naștere, și lăsând la o parte proorocia de la Iezechel, cap 44, este și logic ca pântecele care l-a purtat pe Dumnezeu Omul să nu mai poarte pe altcineva. Tot din acest motiv era logic ca nașterea și conceperea pruncului să fie una supra – omenească. Din această lungă frază trebuie trasă următoarea concluzie: LOGODNA FECIOAREI MARIA CU IOSIF NU POATE FI EXEMPLU PENTRU OAMENI, PENTRU CĂ NIMENI NU POATE NAȘTE PE HRISTOS ȘI NIMENI NU POATE RĂMÂNE FECIOARĂ ȘI DUPĂ NAȘTERE. Fecioara Maria poată fi luată ca exemplu de devotament de mame și ca exemplu de feciorie de călugărițe. Bineînțeles Familia Sfântă poate fi luată ca exemplu însă nu în ceea ce privește relațiile trupești, pentru că în cadrul ei acestea au fost IMPOSIBILE, ba chiar este un grav păcat să ne gândim la un asemenea lucru.
2. Ceea ce a spus Claudiu despre Sf. Ioan de Kronstadt și comentariul meu aferent pot fi citite mai sus. Nu mă repet.
3. Este un grav păcat să spui că în cadrul căsătoriei relațiile trupești înseamnă desfrânare. Eu nu cred că părinții mei când m-au conceput sau orice alți părinți au săvârșit desfrânare. Desfrânare în cadrul căsătoriei poate exista atunci când unirea trupească depășește anumite bariere și au loc păcate împotriva firii.
4. Vă dați seama că pe nimeni din cei ce comentează aici nu i-a adus barza. Indirect spuneți că părinții voștri au făcut desfrânare.
5. Cuvintele Sfântului Apostol Pavel și comentariul Sf. Ioan Gură de Aur arată clar că în cadrul căsătoriei nu există desfrânare.
6. Poate că din cuvintele mele de mai sus se înțelege faptul că doar la împreunare trupească se limitează căsătoria. Total greșit. Țin să vă recomand DOGMATICA părintelui Stăniloaie care spune clar, în duhul sfinților părinți, că împreunarea trupească în cadrul căsătoriei este permisă chiar dacă din aceasta nu rezultă nașterea de prunci, dacă ea ajută la împreunare sufletească, care, bineînțeles este mult superioară.
7. Cei căsătoriți știu ce rugăciuni le-au fost citite când s-au căsătorit și faptul că Biserica le-a binecuvântat împreunarea trupească. Rugăciunile acestea, atestă clar că împreunarea trupească în cadrul căsătoriei nu sunt păcat. Cei căsătoriți știu ce dimensiuni ia o relație trupească în interiorul căsătoriei, izvorâtă din dragoste pentru soție și nu din pornire animală.
8. Fiecare este liber să facă ceea ce dorește, putem să fim atei, putem să credem în Alah, sau în Buddha. Însă nu putem spune că suntem ortodocși și să avem lucruri străine de ortodoxie. Nimeni nu îi poate impune Karlei să facă ceea ce dorește, însă trebuie să știe că ceea ce face nu este un lucru normal, nici pentru ea, nici pentru viitorul ei soț.
9. Am spus-o și o repet de mii de ori, pentru cei ce ignoră acest lucru. Nici un duhovnic serios nu poate legitima astfel de „apucături”.
10. Închei cu un mare regret: Acela că deși unele persoane se erijează în oameni care practică înfrânare, căsătorie albă, duhovnicești, pururea feciorelnici, au atitudini violente în afirmarea părerilor proprii. Eu sunt o persoana mai secularizată și nimeni nu poate avea pretenția de la mine să fiu duhovnicesc. Apărăm unele principii greșite ca și islamiștii radicali: Cu violență verbală, ură și eventual bătaie, nu? Se poate înțelege o urmă de ironie personală în acest ultim punct din comentariu, însă cu scuzele de rigoare vă spun că este un sentiment trist care mă încearcă.
Bulgaru Alexandru
decembrie 29, 2012 @ 4:15 pm
Și stimata/e RR,
Vă aduc argumente dacă imi aduceți și dumneavoastră care să legitimeze măcar din punct de vedere logic căsătoria albă. Ce rost are???? Dacă toți oamenii erau așa „sfinți” și practicau căsătoria albă mai era cineva acum pe Pământ??? Mă îndoiesc. Însă vă rog să nu îmi aduceți argumente pe care deja le-am discutat. Haideți să nu gândim ca sectarii cu Sf. Scriptură în mână căutând ca orbii versete care să ne „acopere” ideile noastre sau ale unor persoane rătăcite (A nu se înțelege de aici relativizarea Sf. Scripturi).
Andrei-Marin
decembrie 29, 2012 @ 5:02 pm
Subscriu la ce a spus [i]AlexandruBulgaru [/i].
Nu vreau să stârnesc polemici dar [i]rr [/i] și cei care-l apără nu au dreptate și mi se pare că mesajele postate anterior intervenției lor au fost pur și simplu ignorate de către ei. De aceea nu vreau să mai repet ce am spus mai sus.
Cei care doresc o [i]căsătorie albă[/i] să se călugărească și așa vor putea trăi în comuniune și dragoste cu frații sau surorile (după caz) din obștea mănăstirii.
Înainte de a face orice alte presupuneri pe acest subiect vă rog să citiți cu atenție [url=http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=12&cap=7]capitolul 7[/url] din Epistola I către Corinteni a Sfântului Ap. Pavel dar și cartea [url=http://www.scribd.com/doc/7905769/Sfantul-Ioan-Gura-de-Aur-Despre-FeciorieApologia-Vieii-Monahale-Despre-Creterea-Copiilor]Despre feciorie[/url]) a Sfântului Ioan Gură de Aur.
Vă mai dau mărturia Sfântului Grigore de Nyssa (394), fratele Sfântului Vasile cel Mare, care își exprimă regretul că n-a rămas necăsătorit ca să poată ajunge „la culmea fecioriei”(De virginitate 3 : P.G. 46, 325.). Se pare că se despărțiseră de soția lui prin bună înțelegere îmbrățișând amândoi viața monahală.
Bulgaru Alexandru
decembrie 29, 2012 @ 5:26 pm
ERATĂ…cu scuzele de rigoare:
1. „pântecele care l-a purtat pe Dumnezeu Omul” – L-a purtat
2. „conceperea pruncului să fie una supra – omenească” – Pruncului
3. „atestă clar că împreunarea trupească în cadrul căsătoriei nu sunt păcat” – nu ESTE păcat
Cristiana
decembrie 29, 2012 @ 6:06 pm
@AlexandruBulgaru iarta-ma! Sunt un om ca oricare, daca a parut ca ridic piatra aparand pe altii, vina imi apartine. Nu vreau de fapt sa contrazic parerea nimanui. M-am gandit la cei care duc un astfel de stil de viata, precum casatoria ,,alba”, dar nicidecum considerand relatia trupeasca un act de desfranare, dimpotriva, un mare dar celor care se pretuiesc intr-o casnicie. Provin dintr-o familie in care bunicii, starbunicii au avut 13, respectiv 14 copii, parintii mei se numara ultimii nascuti in fiecare familie, in conditiile in care nepotii lor de pe frati erau mai mari decat ei. Cum sa nu ma minunez de bunavointa si darurea bunicilor care le-au dat viata, si mai apoi de daruirea reciproca a parintilor…? Ai dreptate in ce ai enumerat mai sus, eu mai putin ma impac insa cu ideea de a nu fi ingaduita si casatoria alba celor care o doresc (e doar parere personala).
Teodora
decembrie 29, 2012 @ 6:57 pm
Cred ca Angela si Cristiana au inteles mai bine ceea ce a vrut sa spuna rr. Nici e nu cred ca a facut comparatia cu Maica Domnului decat in ideea ca Sfanta Fecioara trebuie sa fie oricum un MODEL pentru toate femeile crestine, atat pentru fecioare, cat si pentru cele maritate si pentru a ilustra ca este posibila casatoria alba. La fel de bine putea sa dea exemplu niste sfinti.
Relatiile trupesti in cadrul casatoriei nu sunt nicidecum un pacat si nu constituie desfranare. De altfel, a naste si a creste copii inseamna multa jerfa, mult sacrificiu, uneori multa durere…deci nu este usor. Nu este usor nici a trai in feciorie n lume, avand un vedere cate ispite sunt. Nu este usor nici a trai pana la moarte in manastire. Orice am alege, o viata cu adevarat crestina este grea, dar in acelasi timp aduce si bucurie negraita
ginel
decembrie 29, 2012 @ 8:37 pm
AlexandruBulgaru desi spui :” Am citit foarte bine comentariile și nu printre rânduri așa cum spun unii mai sus” faci niste afirmatii de genul :3. Este un grav păcat să spui că în cadrul căsătoriei relațiile trupești înseamnă desfrânare. Eu nu cred că părinții mei când m-au conceput sau orice alți părinți au săvârșit desfrânare. Desfrânare în cadrul căsătoriei poate exista atunci când unirea trupească depășește anumite bariere și au loc păcate împotriva firii.
4. Vă dați seama că pe nimeni din cei ce comentează aici nu i-a adus barza. Indirect spuneți că părinții voștri au făcut desfrânare.
5. Cuvintele Sfântului Apostol Pavel și comentariul Sf. Ioan Gură de Aur arată clar că în cadrul căsătoriei nu există desfrânare.”.Poate ca ma inseala pe mine vederea si desi am citit de vreo 10 ori comentariile toate ,nu reusesc sa inteleg de unde iti rezulta ideea ca cineva de aici inclusiv eu ar sustine ca relatiile trupesti in cadrul casatoriei inseamna desfranare.A sustine un punct de vedere si anume acela ca ,casatoria alba nu este un pacat sau o erezie,nu inseamna sa sustii ideea ca relatiile trupesti in cadrul casatoriei sunt desfranare.Deci te rog frumos sa binevoiesti ,daca ai placerea ,sa imi arati acea fraza in care unul din noi sustine aceasta idee a dumneavoastra
In ceea ce priveste argumentele cred ca am adus suficiente ,chiar daca nu le acceptati. Cel putin eu am adus ceva pe cand dumneavoastra doar ideea si atat. Dumnezeu nu a zis credeti in mine eu exist si atat..a venit si vine de fiecare data cu dovezi.Eu nu ti-am cerut decat sa imi arati o proba care sa iti sustina atat de inversunata idee ,cu scopul de a ma indrepta daca este cazul,atat eu cat si ceilalti .Dar ma rog. Este usor sa runci cu o piatra si apoi sa iti ascunzi mana ..Toate cele bune
Claudiu Balan
decembrie 29, 2012 @ 9:01 pm
Vă voi spune și eu părerea mea detaliat.
În primul rând trebuie să amintim faptul că scopul însoțirii bărbatului cu femeia (căsătoria) este mântuirea lor, dobândirea împărăției cerurilor.
Majoritatea covârșitoare a oamenilor aleg calea fireasca a relațiilor intime, binecuvântate de Dumnezeu în cadrul Tainei Cununiei.
Există o categorie infimă de oameni, care dintr-o dorință curată și sfântă, cad deacord cu soțul/soția să nu aibă relații intime. Această decizie a lor nu poate fi condamnată, atât timp cât îi apropie mai mult de Dumnezeu, și unul de altul.
Dacă prin abstinență, cei doi soți reușesc să slujească mai bine aproapelui, atunci căsătoria lor și-a împlinit scopul: ieșirea din egoism, iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui.
De exemplu Sfântul Ioan de Kronstadt neavând copiii cu soția sa, a avut mult mai mult timp la dispoziție să slujească celor care veneau cu miile la el din toată Rusia. Satucul lui devenise loc de pelerinaj național. Se facea Sfânta Liturghie cu 12 potire mari și se împărtășeau oamenii timp de o oră în continuu …. așa de mulți erau.
Nu putea ieși din casă sau din biserică, pentru că era asaltat la propriu de oameni. Era considerat un sfânt încă din timpul vieții… un om extraordinar.
Dacă pentru căsătoria dintre Sfântul Ioan și soția sa, abstinența de la relațiile intime, i-a fost un prilej de a se dedica și mai mult slujirii la altar, și de a se împărtăși zilnic, și de a păstori cu iubire pe toți care veneau la el, atunci înseamnă că nu e nimic rău.
Chiar și în familiile care au relații intime, Dumnezeu îi cheamă pe soți, ca la un moment dat, după o anumită vârstă, să treacă peste aceste relații sexuale, și să înțeleagă că ele au fost doar o etapă pe calea mântuirii, doar un instrument, și nicidecum un scop în sine. Astfel și soții care au relații intime sunt chemați să renunțe la ele, odată ce trec de o vârstă, și să trăiască în curăție alături de soț/soție.
Prin urmare starea aceasta de feciorie/abstinență este un deziderat pentru toți oamenii… este o stare mai înaltă la care suntem chemați toți.
Soții care cad de acord să se abțină de la relații intime încă din prima zi a căsătoriei, ar trebuie să compenseze faptul că nu vor da naștere de prunci, deci ar trebui să se avânte spre ajutorarea aproapelui în diferite forme.
Dacă acești soți, adoptă copii, sau ajută oamenii în suferință zi de zi, și se jertfesc pentru cei necăjiți și bolnavi, atunci da, căsătoria lor albă, are roade duhovnicești.
În schimb dacă se abțin de la relații intime, și această abstinență îi aruncă și mai mult în groapa egoismului, atunci totul a fost în zadar.
Decizia soțului și a soției de a trăi fără relații intime, ar trebui luată sub îndrumarea unui duhovnic iscusit, și nicicum de capul lor singuri.
Nu consider un păcat a trăi în curăție alături de soțul/soția ta, atât timp cât asta te ajută să slujești aproapelui mai eficient.
E o problemă delicată, și trebuie tratată diferit de la cuplul la cuplu, iată de ce este mare nevoie de consultarea unui duhovnic.
Căsătoria albă nu este o erezie, vieți sfinților stând mărturie pentru acest lucru.
Vă rog să discutați calm și civilizat! Am observat comentarii acide și cu un ton ridicat. Păstrați o atitudine decentă și creștinească.
muntean vasile
decembrie 31, 2012 @ 4:28 pm
[quote name=”Claudiu-admin”]Vă voi spune și eu părerea mea detaliat.
claudiu-admin, frumoasa gandire, la fel ca si /rr care parca utilizase cuvantul Harisma legat de purtarea acestei cruci. Unde a fost pacatul si erezia la Sf. Ioan din Kronstadt ? S-au alta gaselnita, exceptia nu trebuie sa devina sau sa intareasca regula. Care pereche ar fi in stare de asa o asemenea exceptie, s-o implineasca din ravna pentru HRISTOS. Indoctrinarile infiltrate in Biserica prin canoane bolsevice isi fac efectul, vedem cum avem printre noi exemplare umane care acuza, ca ar fi vorba de de idei sectariste, erezie tot al doilea cuvant etc. Ca nu vad sensul acestei relati. Normal daca nu vor , se vada. Initial m-a deranjat gandirea asta care se pretinde ortodoxa, am zis chiar exista asemenea specimene, si apoi m-am si distrat ca doar n-o sa-mi fac inima rea cu asemenea ispititi . Spalarea creierelor sub comunisti prin asa zise canoane pretinse ca ar fi vechi de 2000 . Logica sanatoasa are claudiu-admin si rr, in plus ei mai au si acea caldura sufleteasca si omenie crestineasca autentica in care incearca cu bunatate sa clarifice lucrurile…..dragii mei mecanismul asta mental cu idei inoculate nu se demonteaza din mintea unora de seara pana dimineata …asta-i usor de recunoscut la sectari care au idei nedemontabile..Numai rugaciune si postul pot rezolva chestiile astea fixe din mintea cuiva. Pai am zis nu pot sa cred , cum poti amesteca ca exista o asemanare intre logodna Fecioarei Maria, Pururea Preacuratei ,Nascatoarea de Dumnezeu , si o relatie in care se cauta pastrarea fecioriei de comun acord in scopul slujirii Domnului HRISTOS , fiecare lucru cu rostul lui, Nasterea Domnului e una, si lucrarea de fata e alta cu mici asemanari. Lauda celor care pot purta asa o cruce care nu-i deloc usoara. Cei care nu o vad cu ochi buni este pentru ca au in cap idei de genul ,,SA moara capra vecinului,, , daca eu nu am urmat asa o cale rara, de ce sa nu ma pun Gica contra cand vad ca apar persoane cu asemenea inclinati. Doamne cata ipocrizie sa pui problema ca din cauza acestor cazuri rare, piere neamul omenesc. N-a pierit din cauza monahismului, si altor mecanisme si piere din aceasta. Nu toti vor putea pastra intelegerea pana la sfarsitul vietii. Poate interveni razgandirea si reorientarea de comun acord pentru nasterea de prunci, au tot dreptul ,sau poate doar unul din soti vrea si celalalt nu si ulterior din aceasta se ajunge chiar la divort. Pacatul e a celui care arunca crucea asumata pentru ca stia in ce se implica. CANOANELE PATETICE de ultima ora interpretate mai ipocrit decat cum inteleg sectanii Biblia, sunt rodul gandirii oamenilor de acest tip . EXEMPLUca asa-i frumos si didactic. POI CUM SA INERPRETEZ ATAT DE OPTUZ,si sa te folosesti gresit intentionat de versetul biblic in ca se spune ca ,preotul trebuie sa fie barbat al unei singure femei…si vezi doamne daca preoteasa parintelui a decedat din lumea aceasta , a noastra a celor din trup, gata preotul chiar daca are 40 de ani de slujire EXEMPLARA si nu s-a recasatorit ca deja clar intra la acelas canon, nu mai poate sluji decat paroh 2, un fel de aghiotant pe langa unul tanar de o saptamana hirotonit, sau bibliotecar, ghid turistic pelerinaje , depinde de PILE :), Deci robinetul harului divin invocat asupra parintelui cu 40 de ani in urma, se inchide pentru enoriasii sai , ca asa vrea muschii nostri, canonic vorbind: nu mai corespunde ,chipurile veni vorba. Sunt si cazuri care cotizeaza si ,,profeseaza :), care chiar nu corespund , sunt la a treia femeie dar de !!! te dezleg , parintel ginerasul meu !! Deci am explus acest exemplu de actiuni noi canonice, ca sa raspund celor care vin cu argumente sub acoperamantul Biserici, nu ne prostiti la obraz. Concluzie: E LUCRU MARE CAND DOI se hotarasc pe pamant in privinta unui lucru si il cer de la Dumnezeu, cu atat mai mult cand e vorba de slujire in Hristos. Acestora cu tot al doilea cuvant in gura folosit ,, erezie,, ce sa le spun? mai studiati : Sf. Antonie cel Mare si aprofundati DISCERNAMUNTUL, NU TOT CE ZBOARA FACE MIERE. Traim vremuri de mari incercari si ispite la tot pasul.Chiar mi-am amintit de o intrebare din partea unei femei singure de 42 de ani care ma intrebase daca m-am gandit vreodata la alternativa unei ,,casatorii albe,, , aflasem pentru prima data termenul 🙂 , normal ca respectiva n-o interesa sa faca vreun bebe. Dar avea ca mai toate persoanele singuratice acel complex de a nu ramane in singur/a, in fata batranetelor. Cu vreo 6 ore inainte de acest articol citisem o descriere de genul…,,,Pana gasesc barbatul potrivit….. ma distrez cu cei nepotriviti,, 🙂 Vai steaua ei, nici ea nu stie ca acel potrivit din mintea ei e ocupat cu nepotrivitele ca ea 🙂 .Trebuie sa-L avem pe Hristos mereu in inima, sa-L slujim si totul o sa fie bine. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. Ioan 13.15; Filip 2.5. Ce alegem: jugul si povara lui Hristos, sau jugul si povara lumii? Dar indrazniti zice Mantuitorul , Eu, AM BIRUIT LUMEA. PACEA DOMNULUI IISUS HRISTOS SI RUGACIUNILE MAICII DOMNULUI SA VA OCROTEASCA SI LUI UNUIA SA-I SLUJIM . LA MULTI ANI 2013 !!! 🙂
ginel
decembrie 29, 2012 @ 9:23 pm
Foarte frumos Claudiu si cu argumente foarte pertinente ..
Si pentru ca a devenit un subiect care creaza foarte multe polemici m-am gandit sa caut si eu argumente solide ,si a unor oameni care sunt in deplina cunostinta de cauza si am gasit pentru inceput o marturisire a Bătrânului Dionisie Ignat.Aici aveti linkul http://www.sfaturiortodoxe.ro/dionisie.htm si mai jos ceea ce spune .. o mica parte (doar ceea ce priveste acest subiect)
„Despre asa-numita căsătorie albă, în care cei doi soti trăiesc ca frate si soră, ce părere aveti? Poate fi periculoasă?
Căsătoria e lăsată de Dumnezeu pentru înmultirea omenirii. Dumnezeu ar fi putut să lase să se înmultească oamenii altfel, în alt mod. Dar asa, pentru păcatele omului, văzând că-i plecat către cele rele, a lăsat să se înmultească omenirea din bărbat si femeie. De aceea i-a binecuvântat. Dar, bineînteles, poti să trăiesti în feciorie cu o fată pe care o iubesti, si atunci o mare plată ai de la Dumnezeu. Au fost si sfinti care au trăit astfel. Spuneau că sunt sterpi, si ei trăiau ca fratii. Si nu-i stia nimeni, decât duhovnicul. Dacă, cu timpul, unul din ei sau amândoi nu mai rezistă, si ajung să-si dorească copii, atunci – cum nici unul nu-i stăpân, să nu zică: „eu nu vreau!” – trebuie sfătuire. De aceea se face căsătoria. Nu mai esti stăpân pe tine. Ci esti bărbat si femeie, uniti de Dumnezeu, si acum ei amândoi devin un trup. Numai dacă amândoi sunt plecati spre gândul cel dumnezeiesc să trăiască în curătie, atunci ei sunt binecuvântati si de Dumnezeu.”
.Cu siguranta voi mai cauta si alte argumente pentru ca sunt sigur ca ele exista.. si asta pentru a pune capat polemicilor nefondate si a interpretarii dupa bunul plac
Bulgaru Alexandru
decembrie 29, 2012 @ 10:02 pm
Stimată / e RR,
Trecând peste stilul dumneavoastră oratoric un pic cam violent, care vădește o contradicție între ideea susținută și felul de a purta o conversație, în sensul că mă aștept la o atitudine mult mai duhovnicească, vă voi explica următorul lucru.
– Suntem oameni maturi și dacă avem un pic de ascuțime a minții înțelegem unele lucruri din spatele frazelor. Mai mult decât atât le înțelegem din deducții logice. Vă adresez o întrebare foarte simplă care nu atacă pe nimeni: Lăsând la o parte libertatea personală a fiecăruia de a face ceea ce dorește cu viața sa, ce rost are un trai în comun ca frații sau în căsătorie albă???? Frați sau surori poți avea în mănăstire. Cei ce vor să îi închine viața lui Hristos o pot face retrăgându-se la mănăstire.
– Vorbim în fraze de genul: [b]Si, fiind credincioasa, nu vrea sa aiba o relatie din care sa nu rezulte prunci.[/b] – @Nicoleta12 – e foarte greu să ne dăm seama logic din această frază că cei care au relații trupești sunt opusul credincioșilor
– Având în vedere fraza de mai sus rezultă faptul că pruncii apar ca urmare a unui păcat și a necredinței, nu?
– Ați spus stimate/a RR: [b]Insusi fecioara Maria a avut o casatorie alba[/b] – trecând peste faptul că Fecioara Maria este la genul feminin și trebuie folosit cuvântul ÎNȘĂȘI și nu ÎNSUȘI pentru că Fecioara Maria nu este bărbat (și eu am greșit și m-am corectat cu o erată), VĂ DAȚI SEAMA DIN CEEA CE AM SPUS MAI SUS ÎN COMENTARIILE KILOMETRICE PRECEDENTE CĂ AȚI FĂCUT O MARE EREZIE. Amintesc încă o dată, pentru că văd că ignorați acest lucru în mod constant, faptul că Fecioara Maria nu a avut o căsătorie consumată (a fost doar logodnă) din alte motive.
– V-am rugat în repetate rânduri să îmi spuneți motivele căsătoriei albe! E foarte ușor să vorbim din cărți, din ceea ce am auzit pe la conferințe, despre dragostea de Dumnezeu și să ne certăm ca niște orbi luând apărare unor principii nesănătoase ca niște talibani. Aveți cumva idee cam ce înseamnă să te iei la trântă cu diavolul? De ce se întâmplă să se ia la trântă cu diavolul oameni care l-au cunoscut târziu pe Dumnezeu?
-Trecând peste asta, nu știu ce vârstă aveți, însă dacă veți cerceta Istoria BOR, veți observa câtă sminteală gravă a produs Părintele Sebastian de la Cudalbi, prin promovarea căsătoriei albe, așa cum Maica Veronica a produs la Vladimirești prin deasa împărtășanie!! De ce părintele Arsenie Boca condamnă căsătoria albă! Sunt și la ora aceasta ucenici în Galați care propagă această erezie!
-Nu totdeauna ceea ce nu e oficial condamnat înseamnă că este bun! Așteptați cumva vreo circulară sinodală (care – și așa, văd că mai nou, după anumite curente fundamentaliste din BOR – se ignoră), care să vă spună că e păcat?
– Întorcându-ne la subiectul nostru…vă sfătuiesc să trageți singură sau singur concluzia din cele ce am scris mai sus. Vreți argumente? Veți avea surpriza să observați că cei ce au scris și au îndrumat împotriva căsătoriei albe au fost în marea majoritate călugări.
-Lăsând la o parte argumentările noastre, aș invita un medic creștin, cu frică de Dumnezeu, să își spună părerea cu vedere la acest lucru. Dacă din punct de vedere psihic și fiziologic este normal!
-Vă „sfătuiesc”, stimate RR, să practicați căsătoria albă, un an, să zicem, și să vedeți mai apoi în ce ispite și în ce gropi vă aruncă diavolul.
-Totodată trebuie afirmat faptul că îi poți închina viața lui Dumnezeu prin copiii tăi. O mamă, un tată de călugăr sau de preot vor fi socotiți la Judecata și pentru ceea ce au dăruit lumii și lui Hristos! Chiar nu se poate înțelege că pruncul este o ofrandă adusă lui Dumnezeu, că pruncul este lucrarea lui Dumnezeu împreună cu lucrarea omului? Chiar nu se poate înțelege măreția tainei care se petrece la conceperea unui prunc? Suntem atât de căzuți încât înțelegem procreerea ca pe un act animalic. Chiar nu puteți înțelege că la conceperea unui prunc participă și Dumnezeu? Aceeași ofrandă pe care familia creștină o aduce lui Dumnezeu prin prunci, este adusă de călugări prin viața din mănăstire. Ei nasc pe alții duhovnicește. Îmi poate spune și mie cineva ce ofrandă poate aduce o familie de rătăciți care practică căsătorie albă, în afară de frustrări care vin ca urmare a ispitelor neînvinse? Trebuie mult discernământ ca să vedeți că, căsătoria albă este un lucru împotriva firii!
-Stimate RR, vreți un argument serios pentru afirmațiile mele? Veți descoperii că lucrurile în cazul dumneavoastră se bat cap în cap din punct de vedere al logicii! Vă las să vă dați seama singur. Atât vă spun: DOUĂ ADEVĂRURI SE ANULEAZĂ RECIPROC. Nu există niciodată DOUĂ ADEVĂRURI.
Bulgaru Alexandru
decembrie 29, 2012 @ 10:10 pm
Claudiu,
Problema este prea delicată pentru a fi rezolvată din câteva comentarii! Comentariile acide într-adevăr nu își au rostul, însă uneori jignirea adusă lui Dumnezeu prin erezii, fie ele și ne vrute, nu poate fi tăcută sub tăcere și nici printr-o atitudine foarte calmă.
Din punctul meu de vedere este o gravă erezie căsătoria albă, argumentată de ceea ce am spus mai sus, și de asemenea argumentată de părinți duhovnici serioși cu care am discutat!
Te apreciez foarte mult în ceea ce faci, ți-am mai spus de multe ori că în anumite lucruri misionare te iau drept model, însă nu pot fi de acord cu anumite lucruri pe care le susții! Riști ca munca enormă pe care ai depus-o prin realizarea acestui site și a tututor celorlalte, toată lăudabilă, să își piardă din valoare prin susținerea anumitor lucruri. Și e păcat, pentru că toată această muncă a avut și are la bază intenții sincere și bune!
Bulgaru Alexandru
decembrie 29, 2012 @ 10:16 pm
Și stimate RR,
Sfaturile părintelui Dionisie Ignat au aceeași valoare ca sfaturile părintelui meu duhovnic, care este căsătorit și care nu e de acord cu căsătoria albă! Vreau să îmi demonstrați faptul că mă înșel.
Plus că stau destul de serios pe gânduri cu privire la girantul acestei cărți care este Danion Vasile, cel care îl făcea pe părintele Cleopa mincinos: [url]https://www.youtube.com/watch?v=QBPeNRYQCSY[/url]
ginel
decembrie 29, 2012 @ 11:24 pm
[quote name=”AlexandruBulgaru”]Nicoleta,
Parintele Staniloaie spune clar că relațiile trupești în afara nașterii de prunci nu sunt păcat. Dacă Karla nu poate concepe prunci și are relații trupești în cadrul căsătoriei nu săvârșește un păcat. Trebuie să lepădăm urgent această gravă erezie cu căsătoria albă. Repet, niciun duhovnic serios nu va fi de acord. Și pana la urma, s-au mai întâmplat și minuni cu mame care nu puteau avea prunci și acum au. Acei prunci, nu au venit cu barza![/quote]
In Pravila alba Parintele Arsenie Boca zice asa :
” Nu fără înţeles „a fost chemat şi Iisus la nuntă, cu ucenicii săi” (Ioan 2, 2), ci ca să pricepem că la nuntă se face prima minune dumnezeiască, spre bine. Numai prin tocmirea căsătoriei după Hristos, care este mintea desăvârşit stăpână pe patimi, se pot scoate înclinările rele din fire şi să nu mai fie date moştenire (sporită) din neam în neam şi să chinuiască pe oameni.
Iar viaţa curată a căsătoriei, după cinstea ei de Taină, este aceasta:
1. Binecuvântată este numai rodirea de copii. Iar tot ce-i în afară de rostul acesta, în privinţa trupească, este desfrânare şi păcat şi să nu se mai facă;
2. Vremi îngăduite pentru chemarea copiilor sunt numai zilele între posturi, însă numai dacă soţii amândoi sunt învoiţi la rostul rodirii de copii;
3. Vremi oprite sunt acestea:
a) Cele patru posturi mari;
b) Cele trei zile de post pe săptămână (miercuri şi vineri, iar luni numai dacă este voinţă);
c) Sărbătorile şi zilele asupra sărbătorilor [inclusiv duminica – ziua Domnului şi sâmbăta];
d) Vremea necurăţiei;
e) Vremea de slăbiciune sau de boală a unuia din soţi;
f) Vremile de tulburări şi războaie precum şi oarecare vreme după acestea, pentru cei ce au luat parte la ele;
g) Vremea oprită cu mare asprime este toată vremea sarcinii, precum şi vremea alăptării.
4. Cei ce se dovedesc neroditori, să se înţeleagă la petrecerea frăţească, evitând păcatul;
5. De la încetarea semnelor femeii, încetează şi datoria căsătoriei, a chemării
de copii.
Înainte de Hristos, Tobit a zis cuvântul: “Doamne, iau pe această soră a mea, nu pentru împlinirea poftelor mele, ci o fac cu inimă curată” o iau într-adevăr ca femeie (Tobit 8, 7). Cine în vremea noastră mai crede aşa. Căsătoria este numai aprindere de trupuri, iar unde este numai atâta, vine ura şi face vrajbă.
Nunta este mai mult decât aceasta, este chip al unirii sufletului cu Dumnezeu. De aceea, numai când cei doi soţi sunt uniţi cu sufletul în Dumnezeu, dăinuieşte şi unirea cea trupească şi aduce roade după Dumnezeu: copii curaţi şi trăgători spre El.”
„Cine va opri prăpădul pustiirii? “Fără Mine nu puteţi face nimic” zice Domnul (Ioan 15, 5). Prăpădul pustiirii nu se va opri până nu vor scoate oamenii desfrânarea din inimile lor şi până nu vor să ştie de Dumnezeu (Osea 4, 1-6). “Cei ce ţin de trup, poftesc pe cele trupeşti, iar cei ce ţin de duh, poftesc cele duhovniceşti. Căci pofta cărnii este moarte, iar dorinţa Duhului este viaţă şi pace. Fiindcă pofta cărnii este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci nu se supune Legii lui Dumnezeu, că nici nu poate. De aceea cele ce sunt în carne (în curvie) nu pot să placă lui Dumnezeu”. (Rom. 8, 5 – 8). Cei ce sunt ai lui Hristos, şi-au răstignit trupul, împreună cu patimile şi cu poftele. „Nu suntem datori trupului ca să trăim după trup. Căci dacă vieţuiţi potrivit trupului, veţi muri, iar dacă ucideţi cu Duhul poftele trupului, veţi fii vii. Fiindcă toţi câţi sunt mânaţi de Duhul lui Dumnezeu, fiii lui Dumnezeu sunt”. (Rom. 8, 12 – 14). “Căci voinţa lui Dumnezeu aceasta este: sfinţirea voastră, să vă feriţi de desfrânare, ca să ştie fiecare dintre voi să stăpânească vasul său în cinstire şi în sfinţenie, nu în patima poftelor, cum fac necredincioşii, care nu cunosc pe Dumnezeu… căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci la sfinţire” (I Tes. 4, 3-7).”
Andrei-Marin
decembrie 29, 2012 @ 11:43 pm
Am și eu niște întrebări pentru susținătorii așa numitei [i]căsătorii albe[/i]
1. Dacă cei care din înfrânarea totală de la relațiile trupești au o [u]căsătorie albă[/u] atunci toți care sunt cununați și au copii au sau trăiesc o [u]căsătorie neagra[/u]?
2. De ce Biserica în rânduiala slujbei cununiei are anume rugăciuni speciale pentru binecuvântarea nașterii copiilor? Ar trebui să propunem o altă rânduială a cununiei pentru această [i]categorie[/i] de căsătorie albă? Sau să scoatem rugăciunile respective?
3. Sfântul Ioan de Kronștadt căzuse de acord cu soția sa dinainte de căsătorie ca ei să aibă o căsătorie fără relații trupești? (Pentru Claudiu).
4. De ce este nevoie ca să duci o căsătorie în castitate cu un bărbat, când îl poți avea ca mire pe Însuși Hristos prin intrarea în monahism? Apropo în vechime Tunderea în monahism era considerată Taină.
5. Rog pe susținătorii acestei teorii să vină cu argumente biblice și patristice pentru argumentarea părerii lor. Eu nu am mai auzit de asemenea abordări ale căsătoriei în Tradiția Ortodoxă.
Andrei-Marin
decembrie 30, 2012 @ 12:04 am
Articol din ziarul Patriarhiei Romane: [i]Ce învaţă Biserica despre „căsătoria albă“[/i]
http://www.ziarullumina.ro/articole;367;0;3737;0;Micul-catehism-Ce-invata-Biserica-despre-casatoria-alba.html
Andrei-Marin
decembrie 30, 2012 @ 12:36 am
Am găsit o poziție a BOR față de acest subiect.
[i][b]Sfântul Botez şi Sfânta Cununie azi. Îndrumător teologic, liturgic şi pastoral[/b][/i], lucrare tipărită cu binecuvântarea Preafericitului Părinte DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura [i]Cuvântul Vieții[/i], București, 2011.
[u]-Practici neliturgice și necanonice întâlnite la săvârșirea Tainei Cununiei[/u]- [i]Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula [/i](pag. 65-66)
„[b]Căsătoria albă.[/b] [i]O altă practică greşită este aşa-zisa „căsătorie albă”. Există persoane care răspândesc în rândul tinerilor sau al cuplurilor tinere ideea că legătura dintre bărbat şi femeie, întărită prin actul de stare civilă, deci prin căsătorie, şi sfinţită prin Taina Cununiei sau a Nunţii, trebuie să rămână la stadiul unei simple declaraţii sau la acela al actului civil sau religios, fără ca partenerii noului cuplu sau ai noii familii să trăiască viaţa de familie şi sub forma actului conjugal. Cu alte cuvinte, cei doi soţi nu trebuie să „consume” căsătoria, adică să practice actul intim al împreunării trupeşti, necesar procreării sau naşterii de prunci, urmând să trăiască în înţelegere, „ca fraţii”, în stare de curăţire trupească totală. De aici şi denumirea de „căsătorie albă”, adică o căsătorie neconsumată, curată, neîntinată, în stare angelică, fară să ducă la naştere de copii şi fară să satisfacă pornirile fireşti sădite la creaţie în om, care îl îndeamnă la actul intim în vederea procreării.
[b]Poziţia Bisericii Ortodoxe faţă de „căsătoria alba’ este clară şi categorică. Conform învăţăturii şi canoanelor sale. Biserica nu acceptă o asemenea căsătorie şi este împotriva ei.[/b] Biserica o consideră ca pe o practică nefirească şi neconformă cu învăţătura ei, fiind mai degrabă o formă de reînviere şi reînnoire a vechilor concepţii şi învăţături greşite, propovăduite cândva de ereticii manihei şi eustaţieni, reluate de unele din grupările, sectele sau asociaţiile religioase mai noi, care nu au nimic comun cu învăţătura cea adevărată şi care au menirea să producă dezordine, dezechilibru şi sminteală, mai ales în viaţa tinerilor. Ea este proprie sectelor şi curentelor religioase care pun accentul pe apropiata venire a lui Hristos, pe zădărnicia lumii şi pe stricăciunea sau răutatea ei, imposibil de remediat, dar care uită că Dumnezeu a făcut lumea bună, că a dat porunca creşterii şi a înmulţirii, ca şi posibilitatea eliberării de păcat şi de stricăciune, prin Tainele şi ierurgiile Bisericii, pentru sfinţirea si mântuirea omului.
Pentru rezolvarea dorinţei unei vieţuiri neprihănite, Biserica a găsit cea mai bună soluţie, adică monahismul. In viaţa Bisericii Ortodoxe, există mănăstiri de călugări şi călugăriţe, unde doritorii de feciorie şi de viaţă neprihănită îşi găsesc chemarea. Forma şi pretenţia fariseică a trăirii împreună a vieţii în familie, fară consumarea căsătoriei,
este o denaturare a Tainei Cununiei, a căsătoriei si a familiei, care nu-si găseşte justificare în Biserica Ortodoxă. Mântuirea se poate dobândi şi de către cei care trăiesc viaţa de familie autentică, cu naştere de prunci şi de cei care vieţuiesc în mănăstiri.[/i]”
Cred că este destul de clar articolul și nu mai are nevoie de comentarii. Biserica nu acceptă o asemenea căsătorie şi este împotriva ei.
P. S. Cartea o am și scanată în format DjVu . Cei care o doresc să-mi lase un reply la această postare.
Claudiu Balan
decembrie 30, 2012 @ 5:52 am
Salut Andrei. Articolul din Ziarul Lumina m-a convins. Ramane totusi de discutat alegerea unor sfinti casatoriti de a trai fara a avea relatii intime cu sotia/sotul. Astfel de situatii sunt intr-sdevar exceptii, dar merita analizate si ele.
Cred totusi ca in lumea noastra desfranata pana in maduva oaselor, ispita unei casatorii fara relatii intime nu va avea multi adepti.
Bulgaru Alexandru
decembrie 30, 2012 @ 10:25 am
Multumesc lui Andrei pentru lămuriri. Mulțumesc și lui Claudiu pentru că ne-a îngăduit să discutăm aici și pentru faptul că oarecum s-au lămurit anumite aspecte (sper).
Vreau doar să îi adresez lui Claudiu o întrebare. Ce a vrut să zică cu expresia: [b]in lumea noastra desfranata pana in maduva oaselor, ispita unei casatorii fara relatii intime nu va avea multi adepti[/b]
Desi voi fi acuzat iar că interpretez aiurea, mă întreb: punem iar pe picior de egalitate desfrânarea cu căsătoria „neagră”?
ginel
decembrie 30, 2012 @ 11:05 am
Andrey ,apreciez ca ai ales calea de a purta o conversatie constructiva ,fie ea virtuala prin aducerea de argumente pertinente si nu cea de a-ti impune punctul de vedere „cu lovirea pumnului in masa si abordarea tehnicii este asa pentru ca zic eu” ..Doar prin astfel de discutii se poate realiza ceva ,si cei care gresesc (inclusiv eu ,daca este cazul)isi pot revizui gandurile si deciziile.Felicitari pentru asta.
Eu personal nu sustin ideea asa zisei casatorii albe ,in sensul ca toti oamenii ar trebui sa o practice asa cum a sugerat cineva pe aici.Sustin un punct de vedere si anume al Karlei care deocamdata a luat aceasta decizie (poate ca o discutie cu argumente pertinente ar faceo sa se mai gandeasca daca ar constata ca este gresita ideea si ca intradevar este un pacat).De altfel intr-o discutie privata cu ea am sfatuito sa vorbeasca cu duhovnicul ei (asta inainte de a fi publicat acest articol si a avea loc aceste discutii),si sa-i ceara sfatul pentru ca nu este tocmai o decizie usoara ,si te poate duce de partea cealalta si anume vrei sa te mantuiesti dar de fapt te scufunzi in adancurile iadului ,de altfel cum foarte bine a punctat si Claudiu.Eu sustin acele persoane care iau aceasta decizie in primul rand pentru ca nu este usor ,mai ales in ziua de azi ,sa te abtii de la placerile carnale(eu sincer nu as reusi sa fac acest lucru,o casatorie alba),apoi pentru faptul ca nu am vazut nici un argument pertinent care sa sustina ideea existentei pacatului sau e ereziei in aceasta „practica” ,si nu ma refer doar la discutiile de aici,pentru ca am incercat sa gasesc opinii atat pro cat si contra.
In alta ordine de idei ,nu cred ca se pune problema daca aceasta practica se denumeste casatoria alba, cealalta este casatoria neagra si nicidecum nu are legatura cu ideea ,ca ,daca este alba inseamna curata ,iar neagra,necurata(aici cred ca tu incerci sa bati,poate ca ma insel).Sunt doar niste termeni folositi ,poate ca nu prea inspirati.Cred ca la punctul 2 raspunsul l-ai dat chiar tu ulterior cel in care biserica isi sustine punctul de vedere.La punctul 4 nu as sti sa-ti raspund pentru ca eu nu ma aflu si nici nu o sa fiu in situatia de a practica o casatorie alba.Cel mai potrivit raspuns il poate da doar acea persoana..eu pot face doar presupuneri ceea ce nu este prea relevant.
Totusi exista acesti sfinti care au practicat o casatorie alba ,iar daca este intradevar un pacat (nu cred ca se pune problema ca nu au stiut ca este pacat) de ce au trait in pacat atunci ?
Inca un lucru daca este un pacat ,de ce nu se vorbeste de el in cartile sfinte ,sau poate ca se vorbeste si ma insel eu ,dar daca se vorbeste de ce nu prezentati textul sau locul unde gasim raspunsul,pentru a trage invatamintele corespunzatoare.Din cate stiu cartile sfinte ofera raspunsurile pentru orice problema ,fie ca a fost in trecut,fie ca este actuala,fie ca va urma sa vina,si mai stiu de asemenea ca nu lasa loc de interpretari.
Andrei-Marin
decembrie 30, 2012 @ 1:35 pm
Hai să vedem rând pe rând cum stau treburile.
[quote name=”rr”]Andrey ,apreciez ca ai ales calea de a purta o conversatie constructiva ,fie ea virtuala prin aducerea de argumente pertinente si nu cea de a-ti impune punctul de vedere „cu lovirea pumnului in masa si abordarea tehnicii este asa pentru ca zic eu” ..Doar prin astfel de discutii se poate realiza ceva ,si cei care gresesc (inclusiv eu ,daca este cazul)isi pot revizui gandurile si deciziile.Felicitari pentru asta.[/quote]
Mulțumesc pentru aprecieri și aș dori ca și tu impreună cu susținătorii acestei [i]teorii[/i] să aduceți argumente plauzibile bazate pe Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, nu doar simple ipoteze sau supoziții, care de altfel sunt slab argumentate.
[quote name=”rr”] Eu personal nu sustin ideea asa zisei casatorii albe ,in sensul ca toti oamenii ar trebui sa o practice asa cum a sugerat cineva pe aici.Sustin un punct de vedere si anume al Karlei care deocamdata a luat aceasta decizie (poate ca o discutie cu argumente pertinente ar faceo sa se mai gandeasca daca ar constata ca este gresita ideea si ca intradevar este un pacat).De altfel intr-o discutie privata cu ea am sfatuito sa vorbeasca cu duhovnicul ei (asta inainte de a fi publicat acest articol si a avea loc aceste discutii),si sa-i ceara sfatul pentru ca nu este tocmai o decizie usoara ,si te poate duce de partea cealalta si anume vrei sa te mantuiesti dar de fapt te scufunzi in adancurile iadului ,de altfel cum foarte bine a punctat si Claudiu.Eu sustin acele persoane care iau aceasta decizie in primul rand pentru ca nu este usor ,mai ales in ziua de azi ,sa te abtii de la placerile carnale(eu sincer nu as reusi sa fac acest lucru,o casatorie alba),apoi pentru faptul ca nu am vazut nici un argument pertinent care sa sustina ideea existentei pacatului sau e ereziei in aceasta „practica” ,si nu ma refer doar la discutiile de aici,pentru ca am incercat sa gasesc opinii atat pro cat si contra.[/quote]
Corect. Nu trebuie să susții o părere care este neordodoxă și care niciodată nu a fost acceptată în ortodoxie. Biserica avut ca alternativă pentru o viață în feciorie, monahismul. Vezi de exemplu la Sf Pavel care de fapt spune că căsătoria este o alternativă pentru cei care nu pot trăi în feciorie: [i]„Eu voiesc ca toţi oamenii să fie cum sunt eu însumi. Dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul aşa, altul într-alt fel. Celor ce sunt necăsătoriţi şi văduvelor le spun: Bine este pentru ei să rămână ca şi mine. Dacă însă nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Fiindcă mai bine este să se căsătorească, decât să ardă.”[/i](I Cor 7, 7-9).
Dar să știi că această cale (pe care o propune „căsătoria albă”) este ca o joacă cu focul. Cât de complicat este sa trăiești cu cineva în aceeași casa și pat, sa fii și tânăr și frumos și să trăiești în feciorie, e ca și cum ai vrea cauta ispita, e ca și cum ai fi bețiv și ai trăi în beci încercând sa te abții de la băutură.
[quote name=”rr”]In alta ordine de idei ,nu cred ca se pune problema daca aceasta practica se denumeste casatoria alba, cealalta este casatoria neagra si nicidecum nu are legatura cu ideea ,ca ,daca este alba inseamna curata ,iar neagra,necurata(aici cred ca tu incerci sa bati,poate ca ma insel).Sunt doar niste termeni folositi ,poate ca nu prea inspirati.[/quote]
Aici am fost puțin ironic dar în același timp și realist. Nu eu am propus acești termeni și cei care susțin o astfel de căsnicie, nici măcar nu sunt atenți cum formulează. Apoi din expresia [i]căsătorie albă[/i], albul fiind simbolul curăției și al purității, nu rezultă oare că cei cu copii au parte de o căsătorie neagră sau necurată?
[quote name=”rr”]Cred ca la punctul 2 raspunsul l-ai dat chiar tu ulterior cel in care biserica isi sustine punctul de vedere.[/quote]
La punctul doi nu am dat nici un răspuns. Eu am pus o întrebare la care nu am primit răspuns. Biserica prin însuși rânduiala slujbei cununiei binecuvintează familia să aibă copii, ceea ce nu are sens pentru astfel de [i]căsătorii[/i]. Ar trebui modificări în rânduiala slujbei cununiei, dar nu referitor la acest subiect.
[quote name=”rr”]La punctul 4 nu as sti sa-ti raspund pentru ca eu nu ma aflu si nici nu o sa fiu in situatia de a practica o casatorie alba.Cel mai potrivit raspuns il poate da doar acea persoana..eu pot face doar presupuneri ceea ce nu este prea relevant.[/quote]
…..
[quote name=”rr”]Totusi exista acesti sfinti care au practicat o casatorie alba ,iar daca este intradevar un pacat (nu cred ca se pune problema ca nu au stiut ca este pacat) de ce au trait in pacat atunci ?[/quote]
Care sunt acei sfinți? Până acum nu s-a amintit decât de Sf Ioan de Kronștadt care poate fi cosiderat o excepție. Dar la el trebuie să ținem cont că era preot și această șlujire implică anumite restricții pentru el (nu vreau să intrăm foarte adânc în drept bisericesc și în liturgică dar cred că oricine știe că preotul nu are voie să intrețină relații dacă urmează să slujească liturghie. Și el slujea zilnic.) Apoi de excepții se pare că trebuie iar să mă repet. [b]Excepția nu trebuie să devină niciodată regulă. Teologia nu poate fi abordată aşa. Tot timpul, regula trebuie să rămână regula, iar excepţia – excepţie. E un mare păcat să judeci regula după excepţii. În cazul ăsta nu mai avem nevoie de preot la botez şi nici măcar de apă… că doar există excepţii…[/b]
[quote name=”rr”]Inca un lucru daca este un pacat ,de ce nu se vorbeste de el in cartile sfinte ,sau poate ca se vorbeste si ma insel eu ,dar daca se vorbeste de ce nu prezentati textul sau locul unde gasim raspunsul,pentru a trage invatamintele corespunzatoare.Din cate stiu cartile sfinte ofera raspunsurile pentru orice problema ,fie ca a fost in trecut,fie ca este actuala,fie ca va urma sa vina,si mai stiu de asemenea ca nu lasa loc de interpretari.[/quote]
Te rog să mă ierți dar nu mă pot abține să nu râd :)).
Care-s acele cărți sfinte? Fă-ne o enumerare. Poate o să le citim să vedem ce scrie și pe-acolo.
P.S. Dacă tot discutăm atât ne puteți spune numele d-voastră. Nici nu știu cum să mă adresez. Unei fete sau unui băiat. Sau poate sunteți și mai în vârstă….
Bulgaru Alexandru
decembrie 30, 2012 @ 11:10 am
Stimate RR,
Îmi puteți spune și mie unde scrie explicit în cărțile sfinte despre droguri sau țigări, sau despre whisky?
Părintele profesor Necula, în articolul despre care a amintit Andrei spune clar că era o practică gnostică propovăduită de ereticii manihei și eustațieni. Cred că mai clar decât articolul părintelui Necula de mai sus nu poate fi altceva!
ginel
decembrie 30, 2012 @ 12:05 pm
Andrey ,articolele tale nu m-au convins ,cu toate ca sunt demne de luat in considerare si iti spun si de ce..cu toate ca alunec spre o alta tema „fierbinte” din punctul meu de vedere ,dar imi asum riscul..
Parintele Cleopa despre nunta spune asa: „Ca nunta să fie cu adevărat taină mare şi sfinţită trebuie să ştiţi că nunta are unsprezece reguli canonice. Şi numai atunci când se face după aceste reguli nunta este adevărata nuntă creştinească şi adevărata Taină mare.
Nunta este rădăcina firii omeneşti, cum o numeşte dumnezeiescul Apostol Pavel. El spune aşa : Dacă rădăcina este sfântă, sfinte vor fi şi ramurile. Iar dacă rădăcina este sălbatică, sălbatice şi rele vor fi ramurile ei…….
Dar Taina Nunţii pe care o fac creştinii azi, vai si amar de noi ! Cum s-a stricat sfinţenia acestei Taine ! Cum ne-am depărtat de sfinţenia Tainei acesteia, cît cerul de pamînt !
Ca să vă daţi seama de aceasta, ascultaţi cu atenţie care sunt cele unsprezece reguli canonice ale nunţii creştine ortodoxe, după canoanele Bisericii lui Hristos.”
Si urmeaza cele cele 11 reguli canonice;nu am sa le enumar pe toate aici cei care sunt interesati le gasesc aici http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/32nunta.htm ;am sa ma opresc doar la cea de-a 8-a regula canonica care spune asa :
„8. A opta randuiala canonica a Bisericii lui Hristos pentru nunta cea adevarata, crestina, este ca preotul duhovnic, care i-a marturisit pe acesti tineri si cunoaste viata lor, daca stie ca, Doamne fereste, unul din ei a cazut in pacat pana la cununie, mirele sau mireasa, n-are voie sa-i puna cununia pe cap, pentru ca face pacat de moarte.
Ce credeti dumneavoastra, ca acea cununie se pune de fantezie, de mandrie, ca sa ne vada oamenii ca ne incununeaza Biserica ? Vai de capul tau, daca te-a incununat, fiind nevrednic, ca spre osanda te-ai incununat !
Biserica lui Hristos, care este ” stalp si intarirea adevarului”, incununeaza numai pe cei feciorelnici, care si-au pazit fecioria pana la nunta, si baiatul si fata, cum i-a facut mama lor. Numai acelora Biserica are voie sa le faca aceasta mare cinste de a le pune cununa pe cap, aceasta cununa a biruintei asupra pacatului trupesc, asupra patimilor si a stricaciunii, ca s-au luptat in viata cu post, cu rugaciune si cu infranare si s-au pazit sa fie biserica a Duhului Sfant, si se incununeaza pentru ca au biruit pacatul !
Inainte vreme, cand un stapanitor sau un imparat castiga o imparatie, avand o oarecare biruinta sau o mare bravura, era obiceiul sa-l incununeze. Asa si la aceasta taina. Biserica incununeaza pe cei biruitori, pe cei viteji, care s-au luptat pana la cununie sa tina fecioria neatinsa de pacatele trupesti, spurcate.
Biserica, care-i trupul lui Hristos, stalp si intarire a adevarului, nu incununeaza curvari si preacurvari, ci numai oameni sfinti, care si-au pazit trupul si sufletul sfant pana la cununie.
Iar daca preotul stie de la spovedanie ca ori mirele ori mireasa a cazut in curvie, sa nu-i puna cununia pe cap ! Sa i-o puna numai mirelui, daca el a fost cinstit, sau numai miresei.
O, ce bine ar mai fi aceasta ! Ar vedea toata biserica cine-i cu musca pe caciula ! Ar cunoaste toti cat de cinstit a fost, cand va vedea pe mireasa cu cununia pe cap si pe mire nu, sau invers. Iar daca amandoi au cazut, preotul n-are voie sa le puna nici unuia cununia pe cap. Cititi pe Sfantul Ioan Gura de Aur ( Omilia 9, la 1 Timotei ) si pe Sfantul Nicodim Aghioritul ( in ” Hristoitia”, Cuvantul IV, pag. 80-82 ).
Preotul care pune cununia pe cap la oamenii curvari, care au fost cazuti, sau la a doua nunta, este sub canon. N-are voie ! Face lucruri necanonice si neaprobate de Biserica lui Hristos.
Am auzit ca acum se pune cununia si la a doua nunta la unii. Cine te-a invatat ? Cine iti da voie sa faci aceasta ?
Sunt unii care au pretentia sa le puna cununia pe cap dupa ce s-au saturat, barbatii de femei si femeile de barbati. Nu mai ai de ce sa-i pui cununa ! Poate sa fie spovedit de o suta de ori, daca a cazut, este cazut; nu mai este feciorelnic.
Daca-i spovedit, este oprit sapte ani de impartasanie. Sa faca canon, dar nu sa-i puna cununa pe cap. Numai la prima cununie si daca sunt feciorelnici are voie sa le puna cununia pe cap. „
Ori este bine stiut ca nu se intampla asa.Nu vreau sa judec de ce ,sau pentru ce este problema lor si ei vor da socoteala (si asta este doar un exemplu),dar da-mi voie sa am retineri atunci cand BOR sustine un punct de vedere..Stiu imi ve-ti sari din nou in cap ,acuzat din nou de erezie ateism sau mai stiu eu ce,dar imi asum riscul..Imi cer scuze pentru articolul lung si pentru eventualele neplaceri.Multumesc
Andrei-Marin
decembrie 30, 2012 @ 2:02 pm
[quote name=”rr”]Andrey ,articolele tale nu m-au convins [/quote]
[b]Atunci recitește-le și combatele cu contra-argumente rând pe rând[/b]. Eu așa am procedat până acum. Am adus argumente. Cred că am fost destul de clar cu articolul de mai sus și cu celelalte argumente. Nu mai stau să caut și alte surse pentru că sunt foarte ocupat. Trebuie să mă pregătesc pentru un concurs în memoria Pr. Stăniloae, sesiunea bate la ușă și mai am de pregătit și licența.
Referitor la ultima postare, cea cu cele [i]unsprezece reguli canonice[/i](mă gândesc de unde împărțirea aceasta) cred că este pe lângă subiect și nu vrea să mă implic prea mult în ce ai scris acolo. Pe de parte are dreptate. Cununiile și mai grav botezurile în cele mai multe cazuri se fac pe bandă rulantă fără nici un fel de catehizare dar acest subiect nu ține de discuția noastră. Ca o paranteză, din păcate multe dintre biserici în loc să fie [b]comunități euharistice[/b] sunt transformate sau văzute ca [i]agenții de prestare a serviciilor religioase[/i].
O ultima întervenție în ce privește această afirmație a Părintelui Cleopa:
[quote name=”rr”]Iar daca preotul stie de la spovedanie ca ori mirele ori mireasa a cazut in curvie, sa nu-i puna cununia pe cap ! Sa i-o puna numai mirelui, daca el a fost cinstit, sau numai miresei.[/quote]
Nu sunt de acord cu această abordare. Vă dați seama ce ar fi dacă fiecare persoană ar fi „demascată” dacă este sau nu feciorelnică. Apoi Biserica nu condamnă persoana ci păcatul. Taina mărturisirii se mai numește și taina [u]pocăinței[/u]. Deci el (penitentul) își mărturisește păcatul ceea ce implică iertarea lui.
[b]P.S. Vă mai dau încă odată mărturia Sfântului Grigore de Nyssa (394), fratele Sfântului Vasile cel Mare, care își exprimă regretul că n-a rămas necăsătorit ca să poată ajunge „la culmea fecioriei” (De virginitate 3 : P.G. 46, 325.). Se pare că se despărțiseră de soția lui prin bună înțelegere îmbrățișând amândoi viața monahală.[/b]
Meiloiu
decembrie 30, 2012 @ 4:11 pm
„Excepția nu trebuie să devină niciodată regulă. Teologia nu poate fi abordată aşa. „
Un raspuns bine gandit (foarte bine gandit).Nu putem face lucrurile dupa cum ne taie pe noi capul .
Claudiu Balan
decembrie 31, 2012 @ 12:02 pm
După un șir aprins de discuții, voi încerca să trag câteva concluzii.
Mai întâi îi voi răspunde lui Alexandru care zicea:
„Ce a vrut să zică cu expresia: in lumea noastra desfranata pana in maduva oaselor, ispita unei casatorii fara relatii intime nu va avea multi adepti
Desi voi fi acuzat iar că interpretez aiurea, mă întreb: punem iar pe picior de egalitate desfrânarea cu căsătoria „neagră”?”
Am vrut să spun că într-o lume în care tinerii nu mai au răbdare până la căsătorie ca să se unească trupește, și au relații intime încă din adolescență, atunci nu cred că ar trebuie să ne îngrijorăm de faptul că vor alege o casătorie albă. Eu cred că abia așteptă să primească binecuvântarea lui Dumnezeu că să poate scăpa de presiunea hormonală pe care o resimt în trupurile lor.
Bun.
Biserica Ortodoxă ne recomandă două căi clare spre mântuire: căsătoria și nașterea de prunci și monahismul cu fecioria. Există și o a treia cale, aceea de a trăi în lume în feciorie.
Căsătoria albă e un surogat, un combinație între monahism și căsătorie.
Eu aș spune că este un caz excepțional, care-și trage seva tocmai din viețile sfinților căsătoriți care au trăit astfel. Eu țin minte de multe exemple din Proloage, de sfinte care hotărau să trăiască alături de soțul lor în feciorie.
Biserica Ortodoxă nu ne recomandă acest stil de viață, tocmai pentru că suntem păcătoși, trăim într-o lume cu foarte multe ispite, și căsătoria alba ar fi un mare eșec pentru soți… care în loc să-și sfințească viața, s-ar înrăi și mai mult.
Totuși acest mod de viață nu poate fi considerat o erezie, atât timp cât el a dat mari roade în viețile unor familii sfinte, pomenite în Calendarul Ortodox.
Dacă alegerea lor de a trăi în feciorie în cadrul familiei este o erezie, atunci de ce chiar Biserica ni-i dă exemplu de viețuire în Calendar, în Viețile Sfinților, în Proloage, în citirile din slujbele Bisericii?
Părintele profesor Constatin Coman spunea că nimic nu are caracter absolut în lumea în care trăim, ci doar Dumnezeu este Unicul Neschimbat.
VIețile nebunilor în Hristos, numiți așa chiar din cauza faptului că sminteau chiar pe creștini cu atitudinea lor, sunt o dovadă a faptului că există și alte căi spre mântuire decât cele pe care noi le considerăm standard.
Doamne ajută!
Bulgaru Alexandru
decembrie 31, 2012 @ 1:18 pm
Claudiu,
Îti multumesc pentru lămurire. Era o frază cu mai multe înțelesuri și este bine că ai lămurit-o.
În ceea ce privește expresia „căsătoria albă este un surogat”, poate fără să vrei, ai tras o concluzie foarte importantă. Surogatele sunt mereu înlocuitori nereușiți ai autenticului.
Ai spus că „căsătoria albă” nu este o erezie! Erezie poate nu este, pentru că ereziile au fost combătute de niște sinoade ca să fie erezii, însă o putem numi practică străină de ortodoxie. Cred că ești de acord cu articolul părintelui Necula. Părerea mea este că mai mult și mai clar decât acel articol nu putem spune.
ginel
decembrie 31, 2012 @ 2:33 pm
Nu am sa mai comentez prea mult pe acesta tema ..Un alt exemplu de sfinti care au „practicat casatoria alba ” Sfinţii Galaction şi Epistimi:
” Epistimia, dupa botez, sedea in casa sa, indeletnicindu-se cu gandirea la Dumnezeu si cu rugaciuni pe care le facea in ascuns, tainuindu-si credinta inaintea tatalui sau. Dupa opt zile, venind la dansa Galaction, i-a zis: „Voiesc a-ti spune un lucru minunat, domnul meu. De cand am luat Sfantul Botez, vad in vis niste palate foarte frumoase in care canta trei cete: o ceata de monahi, alta de fecioare frumoase si o a treia de oameni cu buna cuviinta, avand aripi de foc. Din pricina acelei minunate vedenii si acelei dulci cantari, se veseleste mult inima mea”.
Galaction, explicand vedenia, a inceput a-i spune asa: „Monahii sunt oamenii care si-au lasat bogatiile lor, femeile si prietenii si au urmat lui Hristos in saracie, in curatie si in rabdare, umbland pe calea cea stramta si grea; fecioarele cele frumoase sunt acelea care si-au lasat logodnicii si pe parintii lor, cum si toata dulceata lumii acesteia, infrumusetarea hainelor, averile si toata desertaciunea, si au urmat lui Hristos. Iar barbatii cei cu aripi sunt ingerii lui Dumnezeu cu care bucurandu-se impreuna, dantuiesc in ceruri si slavesc cu cantari pe Dumnezeu”.
Atunci Epistimia a zis: „O, de ne-ar da si noua Dumnezeu a dantui cu acele cete!” Iar Galaction a zis: „Daca vom pazi fecioria noastra fara prihana si daca ne vom lepada de lume, precum si aceia, atunci ne va invrednici si pe noi Bunul Dumnezeu de partea celor ce I-au placut Lui”. Epistimia a zis: „Daca voiesti, stapanul meu, eu sunt gata a-mi pazi fecioria, dar nu voiesc a ma desparti de tine; caci, daca ne vom desparti, atunci cum vom putea sa ne bucuram unul cu altul totdeauna?” Iar Galaction i-a zis: „Da-mi cuvantul in ceasul acesta ca iti vei pazi fecioria si vei merge cu mine la viata monahiceasca, si eu nu ma voi desparti de tine nici in veacul acesta, nici in cel ce va sa fie”. Iar ea a fagaduit, zicand: „Precum cred in Domnul nostru Iisus Hristos, asa iti fagaduiesc a face toate cele poruncite de tine si a-ti urma, oriunde vei merge”……
http://parohiasfantulharalambieconstanta.blogspot.ro/2012/11/sfintii-mucenici-galaction-si-epistimi.html.
As dori sa-ti atrag putin atentia stimate AlexandruBulgaru :
[quote name=”AlexandruBulgaru”]Căsătoria albă sau traiul în comun „ca frații” este o erezie și o „apucătură” străină cu totul de ortodoxie.[/quote]
[quote name=”AlexandruBulgaru”]Claudiu,
Din punctul meu de vedere este o gravă erezie căsătoria albă, argumentată de ceea ce am spus mai sus, și de asemenea argumentată de părinți duhovnici serioși cu care am discutat! [/quote]
[quote name=”AlexandruBulgaru”]Claudiu,Ai spus că „căsătoria albă” nu este o erezie! Erezie poate nu este, pentru că ereziile au fost combătute de niște sinoade ca să fie erezii, însă o putem numi practică străină de ortodoxie. [/quote]..Ar fi bine sa fim consecventi in ceea ce afirmam si sa nu ne contrazicem in propiile afirmatii..Multumesc
Bulgaru Alexandru
decembrie 31, 2012 @ 4:05 pm
Stimate RR,
Vreau să lămuresc un lucru (în două comentarii – pentru că mesajul este prea lung):
– se poate înțelege din postările mele că nu sunt consecvent în afirmații. Căsătoria albă nu a fost condamnată până acum de niciun sinod ecumenic sau întâlnire panortodoxă de aceea nu are statut de erezie. Admit, m-am exprimat greșit. Asta nu înseamnă că nu este o gravă rătăcire, străină de ortodoxie, promovată (ca și împărtășirea deasă, fără spovedanie) de unii duhovnici smintiți
– dacă tot ai dat exemplul de mai sus, imi dau seama că citești ce vrei din comentarii, ignorând ceea ce am spus eu la început. ESTE POSIBIL CA SFINȚII RESPECTIVI SĂ FI SĂVÂRȘIT UN PĂCAT (precum „căsătoria albă”) DAR SĂ LI SE FI IERTAT LOR PENTRU ALTE FAPTE BUNE
– pe creștinortodox.ro am găsit viața lor:
[quote]Sotii Galaction si Epistimi au vietuit in timpul imparatului Deciu (249-253). S-au nascut in cetatea Emesiei, din Fenicia. Levchipia, mama lui Galaction, stearpa din fire, a ramas insarcinata dupa ce a primit Sfantul Botez. Ea a trecut la cele vesnice cand Galaction a implinit varsta pentru casatorie. Dupa nasterea lui Galaction, a primit botezul si tatal sau. Acesta l-a logodit cu Epistimi, o fata pagana. [b]Desi Galaction nu a dorit casatoria, a reusit sa o convinga pe Epistimi ca trebuie sa se boteze si impreuna, au ales calea calugariei.[/b] Nu au mai iesit din manastirile lor si nu s-au mai vazut unul cu celalalt decat inaintea mortii lor mucenicesti. In timpul persecutiei impotriva crestinilor, Galaction a fost adus inaintea tribunalului si biciuit pentru credinta sa in Hristos. Cand Epistimi a aflat ca logodnicul ei, Galaction, este in chinuri, a alergat la el si l-a implorat sa o primeasca si pe ea in impartasirea de chinurile pentru Domnul. Plangand pentru biciuirea lui Galaction, tortionarii au biciuit-o si pe ea salbatic. Dupa alte chinuri, acestia le-au taiat mainile, picioarele si apoi capetele.[/quote]
Andrei-Marin
decembrie 31, 2012 @ 6:41 pm
Off topic:
[quote name=”AlexandruBulgaru”]Admit, m-am exprimat greșit. Asta nu înseamnă că nu este o gravă rătăcire, [i]străină de ortodoxie, promovată ([u]ca și împărtășirea deasă, fără spovedanie[/u]) de unii duhovnici smintiți[/i]
[/quote][/quote]
Aici trebuie să-ți corectezi atitudinea. Te înșeli în această privință. Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție nu sunt de partea ta când afirmi acest lucru. Desigur să nu ne abatem acum de la subiectul nostru. Putem continua discuția pe această temă în privat dacă dorești.
Bulgaru Alexandru
decembrie 31, 2012 @ 4:08 pm
Doresc să vă atrag atenția stimate RR, că faceți un lucru extrem, extrem de periculos precum hienele sectante. Trunchiați texte precum doriți. Ca să vedeți că în textul postat de dumneavoastră nu este vorba despre căsătorie albă ci despre doi tineri care dorind să rămână feciori (căsătoriți fiind împotriva voinței – precum vedeți din textul meu de mai sus) merg în mănăstire. Iată continuarea textului dumneavoastră de pe siteul: [url]http://parohiasfantulharalambieconstanta.blogspot.ro/2012/11/sfintii-mucenici-galaction-si-epistimi.html[/url]
[quote] Atunci Galaction a zis: „Sa multumim Dumnezeului nostru ca a cautat asupra noastra cu milostivire si a plecat urechea Sa catre noi. El sa intareasca si sa pazeasca invoiala noastra pana la sfarsit!” Apoi a zis catre Sfanta Epistimia: „Iata, eu ma duc in casa mea si ma voi gati de cale, asemenea fa si tu; apoi imparte saracilor cele ce ai si voi imparti si eu toate cele ce am. Iar a treia zi vom iesi impreuna din casele noastre si vom merge unde ne va povatui Dumnezeu; si ia impreuna cu tine si pe robul Eutolmie, caci este om bun si va fi monah”. Astfel, sfatuindu-se Galaction cu Epistimia, s-au despartit si au impartit saracilor, in taina, toate cele ce aveau, pregatindu-se de cale; apoi au iesit din casele lor noaptea si au mers impreuna, luand cu ei si pe robul Eutolmie. Mergand ei zece zile, au ajuns la muntele ce se numea Puplion, in care era o manastire ce avea zece calugari. Mai departe, era alta manastire mica, de fecioare, avand patru pustnice imbatranite, intre care mai batrana era o diaconita cinstita si cu viata sfanta. Intrand Galaction cu Epistimia si cu Eutolmie in manastirea de barbati si plecandu-se egumenului, i-au spus gandul lor, cum ca voiesc sa fie calugari. Iar egumenul, vazand intr-insii chemarea lui Dumnezeu, i-a primit si i-a tuns in sfantul chip calugaresc. Deci, pe fecioara Epistimia a trimis-o la manastirea de fecioare, la cele patru pustnice sfinte, iar pe Galaction cu Eutolmie i-a lasat in manastirea sa si le-a poruncit sa faca toate ascultarile manastirii, dupa obiceiul calugaresc. Acolo petrecea Cuviosul Galaction, supunandu-se egumenului si fratilor, slujind lui Dumnezeu cu toata osardia. Iar nevointele si ostenelile lui cine le poate spune, ca niciodata n-a fost vazut stand, ci ori lucra ceva pentru trebuinta manastirii, ori se ruga. Iar postul lui era fara masura, ca uneori toata saptamana nu gusta nimic. Si atat de mult si-a pazit curatenia sa, incat in toata vremea pustniciei sale s-a ferit cu dinadinsul sa vada fata femeiasca. Apoi de multe ori ii graia vreunul dintre frati: „Frate Galactioane, sa mergi cu noi ca sa vezi pe sfanta diaconita care petrece de nouazeci de ani in chipul calugaresc, de vreme ce este spre folos tuturor celor ce asculta cuvintele ei pentru mantuirea sufletului, caci este priceputa si vestita cu cuvantul si cu viata. Apoi sa vezi si pe sora ta, Epistimia!” Iar el nu voia, graind: „Destul imi este a ma folosi de la voi, parintilor sfinti, iar pe sora mea nu voiesc a o vedea, pana cand va veni vremea si imi va porunci Domnul a ma vedea cu dansa”.
Bulgaru Alexandru
decembrie 31, 2012 @ 4:08 pm
Deci si sora lui, fericita Epistimia, vietuia in manastirea sa langa sfanta diaconita, ca ingerul lui Dumnezeu, in asa nevointe si osteneli, incat n-a ramas mai prejos cu viata sa decat fratele sau Galaction, ci in toate s-a asemanat lui. Si erau amandoi ca doua faclii inaintea lui Dumnezeu, arzand cu dragoste catre Dansul, spre a caror viata imbunatatita privind cei ce petreceau impreuna cu dansii in viata monahala, se foloseau si preamareau pe Parintele Cel ceresc. In vremea aceea, inca nu incetase prigoana asupra crestinilor si toti erau siliti sa jertfeasca idolilor, iar cei ce nu voiau sa aduca jertfa erau cautati pentru a fi chinuiti. In acea vreme instiintandu-se unii din paganii inchinatori la idoli despre monahii care pustniceau in acel munte, l-au vestit pe stapanitor despre dansii. Si indata a trimis ighemonul pe ostasii sai ca sa prinda pe toti monahii si sa-i aduca la dansul pentru judecata. Dar mai inainte de navalirea acelor ostasi asupra manastirii, Sfanta Epistimia a avut noaptea acest vis. I se parea ca sta in niste palate imparatesti impreuna cu logodnicul si cu fratele sau cel duhovnicesc, cu fericitul Galaction, si un imparat prea luminat ii incununa pe dansii cu cununi. Desteptandu-se din somn, s-a minunat de ceea ce vazuse si facandu-se ziua a trimis la egumen, rugandu-l sa vina la dansa caci are a-i spune un cuvant duhovnicesc – caci era obicei a nu veni calugaritele in manastirea de barbati. Numai egumenul, care era parinte duhovnicesc la amandoua manastirile, mergea la aceste pustnice, randuindu-le cele cuvenite pentru viata lor si ascultandu-le marturisirea. Apoi, savarsind dumnezeiasca Liturghie, le impartasea cu dumnezeiestile Taine, si iarasi se intorcea in manastirea sa. Egumenul, primind scrisoarea de la Epistimia, a mers la manastirea sfintelor pustnice si ea i-a spus vedenia pe care o avusese in noaptea trecuta. Atunci egumenul a zis: „Palatele sunt imparatia cerurilor, imparatul este Iisus Hristos, Domnul si Dumnezeul nostru, iar cununile inseamna rasplatirea durerilor si a ostenelilor pe care tu, fiica mea, precum si fratele tau cel duhovnicesc, Galaction, le veti primi in curand. Insa mai intai aveti mult a patimi si a muri cu muceniceasca moarte. Te rog, fiica mea, sa nu te temi, nici sa te infricosezi de chinurile cele cumplite, nici sa slabesti in dureri. Sa stii ca pentru patimirile acestea vremelnice te asteapta bunatatile cele negraite si vesnice, pe care impreuna cu fratele tau le vei primi din dreapta datatorului de nevointa”. Iar ea, lacrimand, a zis: „Fie voia Domnului! Precum voieste El, sa randuiasca pentru noi, dupa a Sa bunatate!” Intorcandu-se egumenul la chilia sa, indata au napadit ostasii cei trimisi de ighemon asupra manastirii de barbati si toti calugarii, vazand navalirea lor, au fugit, numai singur Cuviosul Galaction a ramas. Pe acesta, aflandu-l in chilie citind dumnezeiasca Scriptura, l-au prins, iar pe nici un altul dintre frati n-au putut sa mai prinda, caci toti, fugind prin pustiu si prin munti, s-au ascuns bine. Asemenea si sfintele pustnice, impreuna cu fericita Epistimia, fugind de prin chiliile lor s-au ascuns, si toti au scapat nevatamati, numai singur Galaction, vrednicul de lauda, a fost prins si ca pe o oaie spre junghiere l-au dus inaintea ighemonului spre judecata si chinuire. Cuvioasa Epistimia, ascunzandu-se in munti impreuna cu celelalte fecioare, a auzit ca iubitul ei logodnic si frate este prins de pagani si dus la chinuri, singura vazand aceasta din inaltimea muntelui. Deci a cazut plangand la picioarele sfintei diaconite, zicand: „Rogu-te pe tine, doamna mea, elibereaza-ma sa ma duc in urma domnului meu Galaction; caci iata, aud ca l-au prins ostasii si-l duc la lemnul de tortura si nu vreau a ma desparti de dansul, caci ma doare inima si doresc a muri impreuna cu dansul pentru Hristos, Domnul nostru!” Diaconita a zis: „Fiica mea, Epistimia, nu te duce dupa dansul, nu te da in mainile paganilor, ca sa nu cazi in cursa vrajmasului, caci esti tanara si ma tem pentru tine ca nu cumva infricosindu-te de chinuri sa te lepezi de Hristos si sa-ti pierzi fecioria ta. Apoi nu vor mai insemna nimic toate nevointele tale cele calugaresti, si te vei pagubi de mantuirea ta”. Sfanta Epistimia a zis: „Nu pot sa raman vie fara domnul meu Galaction, caci printr-insul am cunoscut pe Hristos, Dumnezeul meu Cel adevarat si iubitor de oameni; el cu mainile lui m-a spalat de necuratia mea in apa Botezului; el m-a povatuit sa iau calea mantuirii si m-a imbracat in chipul calugaresc si m-a adus intre voi; rugaciunile lui mi-au ajutat in toate trebuintele mele; el imi este logodnic, frate, invatator, parinte dupa Dumnezeu si pazitor al fecioriei mele, si nu ma pot desparti de dansul nici in veacul acesta, nici in cel ce va veni; ci ma voi duce si voi muri impreuna cu dansul. Daca isi va pune sufletul sau pentru adevaratul Dumnezeu, imi voi pune si eu, ca sa se verse si sangele meu impreuna cu sangele lui pentru Ziditorul tuturor, si ma voi duce impreuna cu dansul sa stau inaintea scaunului Imparatului slavei, pe Care L-am vazut in vis si Care ne-a incununat. Deci slobozeste-ma, stapana mea, slobozeste-ma si te roaga pentru mine!” Cuvioasa diaconita, vazand lacrimile ei si dragostea catre Dumnezeu si catre logodnicul sau, a zis: „Sa fii binecuvantata de Domnul, fiica mea, si binecuvantata sa fie calea pe care savarsesti alergarea patimirii tale, ca si intaia mucenita Tecla! Mergi dar in calea cea fericita si mana Domnului sa fie cu tine, intarindu-te!” Si astfel, fericita Epistimia, sarutand pe maica sa cea duhovniceasca, pe sfanta diaconita, si pe toate surorile, a alergat degraba in urma iubitului sau frate.
Bulgaru Alexandru
decembrie 31, 2012 @ 4:09 pm
Ajungand pe ostasi si vazand pe Sfantul Galaction ce era dus legat, a strigat in urma lui: „Iubitul meu domn si frate, invatatorul si povatuitorul mantuirii mele, prin care eu am cunoscut pe Hristos, adevaratul Dumnezeu, asteapta-ma si nu ma lasa pe mine, saraca ta sora si roaba; ia-ma impreuna cu tine la chinuri, caci tu m-ai scos din inselaciunea idoleasca si din toata desertaciunea lumii acesteia. Du-ma la cununa cea muceniceasca, tu care m-ai dus la nevointele cele calugaresti. Adu-ti aminte de fagaduinta ta, care mi-ai dat-o, ca nu ma vei lasa pe mine nici in veacul acesta, nici in cel ce va veni!” Iar ostasii, intorcandu-se, au luat-o si pe dansa. Vazand Cuviosul Galaction pe fericita Epistimia, s-a bucurat de nevointa ei cea cu osardie, spre patimirea pentru Hristos Dumnezeu. Apoi a lacrimat de bucurie si multumea lui Dumnezeu in inima sa ca a dat asemenea indrazneala surorii sale si a aprins inima ei cu vapaia dumnezeiestii iubiri. Deci se ruga din inima pentru dansa sa o intareasca pana la sfarsit in nevointa cea muceniceasca, adica sa nu se infricoseze de chinurile cele cumplite. Si legand-o ostasii impreuna cu Galaction, cu care de mult era legata prin legatura dragostei celei duhovnicesti, ii duceau pe ei la ighemon. Mergand ei pe cale, Sfantul Galaction invata pe sora sa Epistimia, zicand: „Vezi, sora mea, sa nu te amagesti cu oarecare inselaciuni ale lumii acesteia viclene, nici sa te temi de chinurile cele multe, caci rabdand putin aici, vom fi incununati vesnic de Domnul nostru in camara cea cereasca!” Sfanta Epistimia a zis: „In urma ta voi merge, domnul meu, si ceea ce te voi vedea pe tine facand, aceea voi face si eu, si cred ca Domnul nostru Iisus Hristos nu ne va lasa pe noi, ci te va intari si pe tine, si imi va ajuta si mie neputincioasei, ca sa sufar chinurile pentru Dansul deopotriva cu tine, sa patimesc si sa mor; apoi sa ma satur si eu deopotriva, cand ni se va arata slava Lui”. Astfel vorbind intre ei, au ajuns la curtea ighemonului, si a iesit o sluga in intampinarea ostasilor, zicand: „Ighemonul porunceste sa fie paziti crestinii acestia pana dimineata”. Deci sfintii au fost tinuti de ostasi in legaturi toata noaptea. Iar dimineata a venit paganul la judecata; si au fost adusi inaintea lui Cuviosul Galaction si fericita Epistimia. Apoi, privind la dansii, a zis: „Cine sunteti voi, negrilor?” Sfantul Galaction a raspuns: „Suntem crestini si calugari”. Ighemonul a zis: „Cine este Hristos?” Sfantul a zis: „Hristos este Dumnezeul adevarat, Care a facut cerul si pamantul si toate cele de pe ele”. Ighemonul a zis: „Daca Hristos al vostru le-a facut pe toate, apoi zeii nostri ce sunt si ce au facut?” Sfantul a raspuns: „Zeii vostri sunt pietre si lemne, lucru stricacios, si nu ei au facut pe cineva, ci ei singuri sunt facuti de maini omenesti, iar voi va inchinati la lucruri facute de maini omenesti si cinstiti niste zei pe care voi i-ati lucrat din diferite feluri de materiale”. Atunci ighemonul a zis cu manie catre cei ce stateau inainte: „Dezbracati pe hulitorul acesta si-l bateti cu vine de bou!” Deci, batand pe Sfantul Galaction, Sfanta Epistimia plangea si ocara pe ighemon, zicand: „O! chinuitorule nemilostiv, nu te rusinezi a chinui pe nevinovatul rob al lui Dumnezeu si a rani cu batai trupul lui cel slabit de post?” Iar chinuitorul a zis: „Dezbracati-o si pe aceasta si o bateti mai tare!” Si cand slugile cele fara de rusine o dezbracau pe dansa de hainele cele calugaresti si o dezgoleau pana la camasa cea de par, sfanta a zis catre ighemon: „Blestemat sa fii, chinuitorule fara de rusine, caci goliciunea mea nimeni n-a vazut-o din copilaria mea, iar tu poruncesti sa ma aduca goala inaintea intregului popor! Sa orbeasca dar ochii vostri cei necurati, ca sa nu vedeti goliciunea fecioriei mele!” Si indata, cu cuvantul sfintei, ighemonul a orbit, precum si toti cei ce erau cu dansul, incat cauta fiecare cu mainile sale zidurile si povatuitori, dar nu era intre dansii nici unul care sa vada lumina. Atunci, temandu-se toti au strigat: „Mantuieste-ne pe noi, roaba lui Hristos, de intunericul acesta, si vom crede in Dumnezeul tau!” Iar sfanta s-a rugat lui Dumnezeu si iarasi au vazut toti si au crezut cincizeci si trei de suflete. Insa tiranul, desi vedea cu ochii cei trupesti, cu cei sufletesti era orbit; caci, indemnandu-l pe el diavolul, nu a socotit minunea aceea a fi a lui Hristos Domnul, ci a desertilor sai idoli, zicand: „In mintea noastra am pierdut credinta in marii nostri zei si de aceea, maniindu-se asupra noastra, ne-au certat putin, ca sa ne inteleptim si sa nu indraznim a cugeta asupra lor ceva rau; iar pe acestia, ca adevarati defaimatori, sa nu-i crutam, ci sa razbunam ocara zeilor nostri”. Deci a poruncit slugilor ca, ascutind niste trestii, sa le bage sub unghiile mainilor si ale picioarelor. Aceasta facandu-se, sfintii rabdau cu barbatie si strigau: „Noi slujim lui Hristos, adevaratului Dumnezeu, iar de zeii cei deserti ne lepadam”. Dupa aceasta, ighemonul a poruncit sa le taie mainile; iar ei strigau: „Binecuvantat este Domnul Dumnezeul nostru, Cel ce invata mainile noastre spre razboi si degetele noastre spre ostire; mila noastra si scaparea noastra, aparatorul si izbavitorul nostru, Care degraba ne-a izbavit din mainile vrajmasilor nostri”. Apoi a poruncit sa le taie si picioarele. Facandu-se aceasta, sfintii strigau: „Scoala, Doamne, ajuta-ne noua si ne izbaveste pentru numele Tau. Stii, Stapane, ca, cu dragostea Ta fiind raniti, Ti-am urmat Tie si am calatorit pe calea cea anevoioasa; deci acum scoate-ne pe noi la odihna, ca sa stea picioarele noastre in curtile Tale ceresti, unde stau inaintea Ta toti cei ce Tie Ti-au placut”. Si iarasi au strigat, zicand: „Blestemati sa fie zeii paganilor si toti cei ce slujesc lor”. Iar chinuitorul a zis: „Inca nu inceteaza acestia a ne huli zeii? Taiati-le si limbile, ca sa nu mai huleasca”.
Bulgaru Alexandru
decembrie 31, 2012 @ 4:11 pm
Deci le-au taiat limbile si sfintii marturisitori ai lui Hristos au tacut cu gurile, dar cu inimile nu incetau, strigand catre Dumnezeu. Atunci a poruncit chinuitorul sa le taie capetele. Apoi ducandu-i pe amandoi afara din curtea boiereasca, i-au taiat si le-au lasat trupurile neingropate. Iar calugarul Eutolmie, cel pomenit mai sus, care fusese rob socrului lui Galaction si care pustnicise cu el, acela, cand au fost prinsi Sfantul Galaction si Sfanta Epistimia, i-a urmat de departe schimbandu-si hainele calugaresti ca sa nu fie cunoscut. Deci, vazand patimile si sfarsitul lor, a luat pe ascuns sfintele si cinstitele moaste ale stapanului si ale stapanei sale si, plangand mult langa dansele, le-a ingropat cu cinste. Apoi a scris viata cea plina de fapte bune si patimirea lor, spre folosul celor ce vor citi si celor ce vor asculta si spre slava lui Dumnezeu Celui slavit in Sfanta Treime, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, in veci. Amin.[/quote]
-sper să nu mi-o luați în nume de rău și să nu mă faceți eretic, însă dacă tot am vorbit de viețile sfinților (pe care nu le contest), spun că ar fi bine să fie făcut un articol despre viețile unor sfinți care au fost falsificate de către greci, cum este celebrul caz al Sf. Dimitrie. Orice istoric bisericesc știe acest lucru. Sf. Dimitrie NU a fost militar în Tesalonic, ci diaconul episcopului de Sirmium. Dar nefiind vorba despre așa ceva aici, mă opresc.
– vă invit stimate RR, să mai citiți o dată textul și să vedeți despre ce este vorba și să nu mai scoateți din context înțelesuri precum sectanții.
– am spus la începutul postării că mesajul va fi împărțit în două părți însă se pare că viața integrală a sfinților respectivi se întinde mai mult decât mă așteptam. Rog moderatorii să mă ierte!
Bulgaru Alexandru
decembrie 31, 2012 @ 4:41 pm
Ihodios,
Nu pot să nu observ tonul extrem de acid pe care îl folosești. Pentru a nu fi cenzurați de admin pentru limbaj acid, te invit să discutăm în privat despre cum spală duhovnici incompetenți, măndițari, vladimiriști (care până la moartea M. Veronica erau imberbi, iar după moartea ei au barba de 50 de cm.), petruvodiști, sebastianiști, creierele tinerilor care se duc la ei.
Deci te aștept în privat, ca să nu îl supărăm pe Claudiu.
muntean vasile
decembrie 31, 2012 @ 5:07 pm
[quote name=”AlexandruBulgaru”]Ihodios,
Nu pot să nu observ tonul extrem de acid pe care îl folosești. Pentru a nu fi cenzurați de admin pentru limbaj acid, te invit să discutăm în privat despre cum spală duhovnici incompetenți, măndițari, vladimiriști (care până la moartea M. Veronica erau imberbi, iar după moartea ei au barba de 50 de cm.), petruvodiști, sebastianiști, creierele tinerilor care se duc la ei.
Deci te aștept în privat, ca să nu îl supărăm pe Claudiu.[FRATE LA ORA ASTA EU ASCULT SLUJBA VECERNIEI –APOI URMEAZA CEA DE LA CUMPANA DINTRE ANI SI MAINE SF LITURGHIE A SF VASILE CEL MARE..DESPRE DEZLEGARILE SFANTULUI STIM BINE CA S-AU CAM RESTRANS CA DE !! SUPARA PE INCORNORATUL…..deci eu te cred dar aceste curente asa zis ortodoxe : vladimiriști ETC ETC … din Biserica Romana, NU LE AGREEZ CA SI TINE , SIchiar nu-mi pierd vremea cu prostiile : a zis parintele Arsenie Boca o vorba ,,,,,TOTI ITI PIERD VREMEA,,,, ASTA-I TEHNICA DIAVOLULUI SA NE DETURNEZE DE LA FAPTELE MANTUIRII… SI IN NOUL TESTAMENT SPUNE APOSTOLUL ..FERESTE-TE DE CEI CARE SUFERA DE BOALA DISCUTIILOR–AICI SECTARII SI CEI CU PROBLEME LA MANSARDA INTRA PRIMII…DE ACESTEA DOAR SA-TI FIE MILA SI SA TE ROGI SA-I INTOARCA DUMNEZEU…INITIAL NU AM VRUT SA SCRIU ATAT DAR TREBUIE SCRISE CATEVA RANDURI CAND VREI SA TRATEZI UN SUBIECT…..LASA FRATE ACIDITATILE SI SA NE RUGAM CU DRAGOSTE UNII CATRE ALTII IN DOMNUL HRISTOS DUMNEZEUL NOSTRU ..SA NE VEDEM IN RAI –INTELEGI CE AM VRUT SA ZIC 🙂 PACEA DOMNULUI IN INIMILE NOASTRE !!
http://tunein.com/radio/Radio-Reintregirea-896-s88018/#
muntean vasile
decembrie 31, 2012 @ 5:20 pm
[quote name=”ihodios”][quote name=”AlexandruBulgaru”]Ihodios,
Nu pot să nu observ tonul extrem de acid pe care îl folosești. Pentru a nu fi cenzurați de admin pentru limbaj acid, te invit să discutăm în privat despre cum spală duhovnici incompetenți, măndițari, vladimiriști (care până la moartea M. Veronica erau imberbi, iar după moartea ei au barba de 50 de cm.), petruvodiști, sebastianiști, creierele tinerilor care se duc la ei.
Deci te aștept în privat, ca să nu îl supărăm pe Claudiu.[FRATE LA ORA ASTA EU ASCULT SLUJBA VECERNIEI –APOI URMEAZA CEA DE LA CUMPANA DINTRE ANI SI MAINE SF LITURGHIE A SF VASILE CEL MARE..DESPRE DEZLEGARILE SFANTULUI STIM BINE CA S-AU CAM RESTRANS CA DE !! SUPARA PE INCORNORATUL…..deci eu te cred dar aceste curente asa zis ortodoxe : vladimiriști ETC ETC … din Biserica Romana, NU LE AGREEZ CA SI TINE , SIchiar nu-mi pierd vremea cu prostiile : a zis parintele Arsenie Boca o vorba ,,,,,TOTI ITI PIERD VREMEA,,,, ASTA-I TEHNICA DIAVOLULUI SA NE DETURNEZE DE LA FAPTELE MANTUIRII… SI IN NOUL TESTAMENT SPUNE APOSTOLUL ..FERESTE-TE DE CEI CARE SUFERA DE BOALA DISCUTIILOR–AICI SECTARII SI CEI CU PROBLEME LA MANSARDA INTRA PRIMII…DE ACESTEA DOAR SA-TI FIE MILA SI SA TE ROGI SA-I INTOARCA DUMNEZEU…INITIAL NU AM VRUT SA SCRIU ATAT DAR TREBUIE SCRISE CATEVA RANDURI CAND VREI SA TRATEZI UN SUBIECT…..LASA FRATE ACIDITATILE SI SA NE RUGAM CU DRAGOSTE UNII CATRE ALTII IN DOMNUL HRISTOS DUMNEZEUL NOSTRU ..SA NE VEDEM IN RAI –INTELEGI CE AM VRUT SA ZIC 🙂 PACEA DOMNULUI IN INIMILE NOASTRE !!
http://tunein.com/radio/Radio-Reintregirea-896-s88018/#%5B/quote%5D
[quote name=”Dan-admin”]În legătură cu subiectul discutat, oricât de mare ar fi hotărârea de a merge pe calea ”căsătoriei albe”, [b]lucrul acesta nu poate fi făcut de doi miri decât cu binecuvântarea duhovnicului[/b]. Și sunt sigur, dar absolut sigur, că au fost destui tineri care s-au hotărât să meargă pe această cale dar n-au primit binecuvântare de la duhovnic, așa că au bătut pasul spre ”căsătoria neagră” (sper că s-a înțeles gluma)[/quote]
HAHA HAA – LA NEAGRA CU VOI , CE TARE!
http://tunein.com/radio/Radio-Renasterea-FM-910-s105747/
Dan Tudorache
decembrie 31, 2012 @ 4:58 pm
Alexandru, deși polemica este ultimul lucru pe care mi-l doresc în noaptea dintre ani, nu pot să nu observ că aduci în discuție subiecte controversate printre care și pe ”măndițari”. Neauzind despre astfel de persoane, sper totuși că termenul folosit de tine nu aduce vreun afront vrednicului de pomenire, părinte Nicodim Măndița.
muntean vasile
decembrie 31, 2012 @ 5:16 pm
[quote name=”Dan-admin”]Alexandru, deși polemica este ultimul lucru pe care mi-l doresc în noaptea dintre ani, nu pot să nu observ că aduci în discuție subiecte controversate printre care și pe ”măndițari”. Neauzind despre astfel de persoane, sper totuși că termenul folosit de tine nu aduce vreun afront vrednicului de pomenire, părinte Nicodim Măndița.[/quote]
DIN PACATE SUNT FERM CONVINS CA AVETI DREPTATE CHIAR LA vrednicului de pomenire, părinte Nicodim Măndița CRED CA SE REFERA alexu , de aceea nici nu am vrut sa pomenesc acest termen , il am in biserica din sat pictat de o FRUMUSETE DEOSEBITA , SA NE RUGAM UNII PENTRU ALTII… http://tunein.com/radio/Radio-Reintregirea-896-s88018/#
Dan Tudorache
decembrie 31, 2012 @ 5:05 pm
În legătură cu subiectul discutat, oricât de mare ar fi hotărârea de a merge pe calea ”căsătoriei albe”, [b]lucrul acesta nu poate fi făcut de doi miri decât cu binecuvântarea duhovnicului[/b]. Pentru că în ortodoxie ascultarea este mai mare decât jertfa. Și sunt sigur, dar absolut sigur, că au fost destui tineri care s-au hotărât să meargă pe această cale dar n-au primit binecuvântare de la duhovnic, așa că au bătut pasul spre ”căsătoria neagră” (sper că s-a înțeles gluma)
ginel
decembrie 31, 2012 @ 5:37 pm
[quote name=”Dan-admin”]În legătură cu subiectul discutat, oricât de mare ar fi hotărârea de a merge pe calea ”căsătoriei albe”, [b]lucrul acesta nu poate fi făcut de doi miri decât cu binecuvântarea duhovnicului[/b]. Și sunt sigur, dar absolut sigur, că au fost destui tineri care s-au hotărât să meargă pe această cale dar n-au primit binecuvântare de la duhovnic, așa că au bătut pasul spre ”căsătoria neagră” (sper că s-a înțeles gluma)[/quote]
Sunt perfect de acord
Dan Tudorache
decembrie 31, 2012 @ 5:12 pm
Doamne ajută, Ihidios!
La cumpăna dintre ani fac rugămintea către tine să dai la o parte pornirile spre ironii (chiar dacă uneori ”fine”) pentru că ironia nu face/ nu ar trebui să facă parte din ”arsenalul” unui creștin.
Apoi te rog, în numele tuturora, să scrii cu litere mici, nu cu CAPS LOCK activat, căci scrisul acela mare parcă ”țipă” și este mult mai ușor de citit cu scris mic.
În final îți urez la mulți ani în Hristos Domnul!
muntean vasile
decembrie 31, 2012 @ 7:27 pm
[quote name=”Dan-admin”]Doamne ajută, Ihidios!
La cumpăna dintre ani fac rugămintea către tine să dai la o parte pornirile spre ironii (chiar dacă uneori ”fine”) pentru că ironia nu face/ nu ar trebui să facă parte din ”arsenalul” unui creștin.
Apoi te rog, în numele tuturora, să scrii cu litere mici, nu cu CAPS LOCK activat, căci scrisul acela mare parcă ”țipă” și este mult mai ușor de citit cu scris mic.
În final îți urez la mulți ani în Hristos Domnul![/quote]
multumes si tie frate un SINCER LA MULTI ANI CU REALIZARI BUNE IN 2013 !! http://tunein.com/radio/Ortodox-Radio-s103219
http://tunein.com/radio/Radio-Reintregirea-896-s88018/#
http://tunein.com/radio/Radio-Renasterea-FM-910-s105747/
[quote name=”Andrey”]Off topic:
[quote name=”AlexandruBulgaru”]Admit, m-am exprimat greșit. Asta nu înseamnă că nu este o gravă rătăcire, [i]străină de ortodoxie, promovată ([u]ca și împărtășirea deasă, fără spovedanie[/u]) de unii duhovnici smintiți[/i]
[/quote][/quote]
Aici trebuie să-ți corectezi atitudinea. Te înșeli în această privință. Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție nu sunt de partea ta când afirmi acest lucru. Desigur să nu ne abatem acum de la subiectul nostru. Putem continua discuția pe această temă în privat dacă dorești.[/quote] off topic:
ai dreptate ANDREY cu conditia sa nu se savarseasca mari pacate impartasirea sa se faca la acelas preot si care te stie de regula profesor sau duhovnic si cam la o luna maxim e cazul de spovedanie, in athos practica zilnic spovedania si impartasania intr-o manastire, au program de 4 ore zilnic Doamne IIsuse hristoase miluieste-ma pe mine pacatosul !
ginel
decembrie 31, 2012 @ 5:24 pm
Stimate AlexandruBulgaru te asigur ca am citit toata povestea acelor sfinti de la inceput pana la sfarsit..ceea ce am scos a fost doar partea care ne intereseaza pentru a nu ocupa prea mult loc ,si nu scoaterea din context asa cum sugerati dumneavoastra,sau o abordare cum fac sectantii..pentru cei interesati a afla toata povestea am lasat linkul..Uitati un singur lucru ,toate aceste „dezbateri” au plecat de la afirmatiile dumneavoastra ca,casatoria alba este un pacat si o erezie.Povestea celor doi sfinti este un exemplu de casatorie alba ,un model de cum ea poate fi traita,si cu siguranta mai sunt si alte exemple de cum poate fi traita o casatorie alba..Nu a afirmat nimeni pe aici despre un anumit tipar de casatorie alba si pierdeti din vedere esentialul…este pacat,erezie sau nu ? ..Nu uitati inca un lucru afirmatiile pe care le-ati facut ,casatoria alba este un pacat si o grava erezie in mod indirect pune sub acuzatie si pe aceia care au traito,practicato indiferent de felul ei ,cum a fost traita.Cu riscul de a ma repeta ,nu se pune problema despre felul cum este traita „casatoria alba” [u]ci despre faptul daca este pacat,erezie sau nu[/u]
Bulgaru Alexandru
decembrie 31, 2012 @ 5:42 pm
Dan,
Mă refeream exact la părintele Nicodim Măndiță, însă mă voi abține aici, acum să spun mai multe, în primul rând pentru că e off topic și nu am chef să fiu cenzurat, și în al doilea rând pentru că nu doresc să devină acest site un câmp de lupte. Știu cât ați muncit și tu și Claudiu la el și nu vreau să îmi bat joc. Putem discuta în privat despre acest subiect în zilele care urmează.
RR,
Ai spus:
[quote]Povestea celor doi sfinti este un exemplu de casatorie alba ,un model de cum ea poate fi traita,si cu siguranta mai sunt si alte exemple de cum poate fi traita o casatorie alba.[/quote]
Aici NU este vorba despre căsătorie albă ci despre doi sfinți care au fost obligați să se căsătorească, iar mai pe urmă în urma acelui vis au decis amândoi să plece în mănăstire – separat. Tu dacă pleci în mănăstire, în acord cu soția, vă duceți amandoi în aceeași mănăstire? Sunt mănăstiri mixte?
albinuta
decembrie 31, 2012 @ 6:08 pm
Doamne ajuta,am citi articolul,am reusit in parte sa citesc majoritatea comentarilor,nu o sa mai adaug nimic in plus s-au spus deja destule am indraznit sa intervin deoarece doresc sa pun o intrebare la care nici macar nu astept vriun raspuns :Chiar credeti ca ajuta la ceva aceste discutii?Iertare poate ar fii mai bine sa-mi vad de ale mele insa nu pot deoarece nu cred ca duc nicaieri toate aceste vorbe si mai ales acum in ajunul unui nou an .Oare nu ar fii mult mai frumos sa ne spunem cuvinte frumoase ,sa ne facem urari ,sa legam prietenii ?Nu ar fii muult mai bine sa amanam aceste discutii pentru altadata .In incheiere am o curiozitate ,o sa citesc si din partea voastra o mica urare pentru cei care administreaza aceasta pagina si pentru cei care vor sa citeasca si alceva in aceasta seara .
Ma doare pentru ceea ce am scris insa asa cred eu acum ,inca o data iertare si Dumnezeu sa va calauzeasca mereu
Claudiu Balan
decembrie 31, 2012 @ 7:28 pm
Pentru că discuțiile iau o turnură nu tocmai fericită, consider că s-au dat toate argumentele pro si contra pe subiectul căsătoriei albe, și orice comentariu va mai fi publicat de aici înainte îl vom șterge.
ana
noiembrie 26, 2013 @ 6:49 pm
bai oameni buni! reveniti-va!
si pe fatuca asta o criticati?! daca ea vrea sa ramana virgina in viata asta si altele 10 este treaba ei. chiar nu aveti altceva mai bun de facut decat sa judecati fiecare om?
„nu judec omul, judec pacatu” ce scuza mai e si asta, cand de fapt nu faceti altceva decat sa criticati.
sharbinsk
noiembrie 26, 2013 @ 11:24 pm
Karla, am citit povestea vieții tale.
Pe de-o parte îmi pare rău că ai suferit mult, dar, pe de altă parte nu pot să nu sesizez că tu te-ai luptat cu multe blocaje și limitări psiho-fizice, la care unii de vârsta ta nici nu visează.
Deci s-ar putea să aduni o cunună mai mare .
[quote]Eu am decis să-mi păstrez fecioria şi după căsătorie, deoarece aşa e cel mai bine pentru mine, aşa mă simt cel mai bine.[/quote]
Sper să nu fie doar decizia ta pe fondul unor deznădejdi și să iei binecuvântare de la duhovnic orice nuntă te vei decide să faci cununie sau călugărie.
Să nu gândești neaparat că fii tăi se vor naște cu deficiențe, are grijă Domnul și dacă te vei mărita, vei simții tu ce trebuie să faci și lucrurile vor curge de la sine.
Boitos
noiembrie 27, 2013 @ 6:26 am
Karla, daca ai decis asa, eu nu vad rostul casatoriei.
Daca te casatoresti de tanara pot aparea copii f repede, dar sa stai asa, fara copii, doar sa stai casatorit , eu nu vad nici un rost.
Plus de asta, casatoria se bazeaza pe 2 persoane, deci prin urmare decizia trebuie sa fie de comun acord.Probabil vei gasi pe cineva , dar cred ca este greu.
Mai este o varianta, aceea a calugariei, si atunci o iei pe alt drum.
Ori pe care drum o iei, sper sa te lumineze Dumnezeu.
Dan Tudorache
noiembrie 27, 2013 @ 9:25 am
Ia uitați fraților minune aici… Ioan și Simona discută la același articol fără să intre în polemică :)))
Boitos
noiembrie 27, 2013 @ 10:20 am
Esti tare , Dan.
Bine ca ai observat tu si nu am zis eu ceva, ca atunci era mai ciudat.
Dar asta este un aviz amatorilor: acceptam parerea celorlalti , oricare ar fi ea, discutam la subiect, fara referire la cineva anume, fara jigniri, fara acuzatii, daca nu intelegem ceva intrebam ca sa stim ce vrea sa zica, eu asa vad buna noastra comunicare mai departe.La toti.
Nu incercam sa schimba pe nimeni dupa chipul si asemanarea noastra, nici dupa parerile si personalitatea noastra
Stai , Dan, ca inca nu ai vazut tot: sa vezi cand o sa fim de acord unul cu celalalt cum va fi.Atunci va fi o zi memorabila.Am glumit putin.
Dan Tudorache
noiembrie 27, 2013 @ 11:33 am
Desigur că va fi memorabilă… ziua nunții voastre :))))
Boitos
noiembrie 27, 2013 @ 12:40 pm
DAAAN, sterge jos, urgent !.
Ca eu oricum stiu de glume si nu am treaba, nu sa cred in ZAPACELILE tale, dar daca citeste Sharbinsk, , nu ai vazut tu inca inceputul razboiului.
Incerca sa iti imaginezi un fel de bomba atomica pe tine in primul rand , apoi la mine in al 2-lea rand.
Deci sa facem pace si LINISTE.
Chiar voi spuneati sa nu producem tulburare si razboi.
Nu vreau continuare la…razboiul din Siria.Consider ca stam inca la masa negocierilor.
pantelimon
noiembrie 27, 2013 @ 12:54 pm
In cazul in care cei 2 soti nu mai doresc copii, trebuie sa traiasca ca fratii. Aceasta nu e tot o forma de casatorie in alb? Vi se pare normal acest lucru?
Din experienta personala ,as vrea sa spun ca acest lucru aduce probleme serioase.
Boitos
noiembrie 27, 2013 @ 1:11 pm
Si dupa mine cred ca ar aduce probleme in cuplu, dar asta e.
Eu inca nu am reusit sa o inteleg pe Karla de ce vrea sa se casatoreasca, daca oricum nu vrea sa aiba relatii cu sotul ei.
Si pe urma , nu stiu ce barbat ar vrea de la varsta repectiva sa nu aiba copii, daca se poate.
Daca totul porneste de la faptul ca Karla se teme pt sanatatea viitorilor ei copii, atunci sa mai astepte putin , sa aiba mai mult ratiune si credinta si va gandi altfel.
Adica ori calugarie ( la manastire ) ori casatorie.
Boitos
noiembrie 27, 2013 @ 1:13 pm
Adica pt ce se mai casatoresc oamenii care pornesc din start ca nu vor relatii cu sotii si implicit nici copii ?
Intrajutorare sau ce?
Dan Tudorache
noiembrie 27, 2013 @ 2:07 pm
Simona m-am amuzat bine. În plus… dacă ai luat de frica lui Ioan… cu atât mai mult o să te aprecieze (”și femeia să se teamă de bărbat”) :))))
Dan Tudorache
noiembrie 27, 2013 @ 2:18 pm
Copii, Carla a luat o decizie apriori în ceea ce privește căsătoria… deși decizia de căsătorie, și modul în care se va desfășura ea… se ia în doi. Decizia ei a izvorât din sufletul ei curat, dar totodată pe fondul unei situații dificile de sănătate.
Dar… decizia nu este bătută în cuie, pentru că una este să decizi în lipsă de cunoaștere a sentimentului de iubire față de un băiat și alta este să decizi același lucru când iubești pe cineva.
S-ar putea ca odată pusă în fața unei relații serioase să nu mai pună problema așa.
Totuși, pentru noi ceilalți cred că morala este aceasta: într-o lume hipersexualizată, într-o lume în care voluptatea se respiră ca aerul, tinere de 22 de ani precum Carla, sfidează ”legea” fărădelegii. Dacă și în această lume care îți oferă la tot pasul prilej de sminteală se mai poate gândi așa… înseamnă că e posibil să trăim măcar după fire, dacă nu putem mai presus de fire.
Boitos
noiembrie 27, 2013 @ 2:23 pm
Da, multumesc Dan , si eu m-am amuzat de glumele noastre.
Dar e ceva gresit aici : nu am spus nicaieri ca am luat de frica lui Ioan.
Pur si simplu nu vreau ca aici sa ne aruncam unii la altii vorbe grele si uratenii, dar nici sa se inteleaga ca suntem mai stiu eu cum.
Un barbat, oricare ar fi el nu ar trebui sa aprecieze asta la o femeie ,, ( și femeia să se teamă de bărbat”) ci dimportiva , sa comunice, sa isi aprecieze personalitatea asa cum este ea.
Si nici nu vreau ca sa intram in polemici cu Ioan, ca apoi sare ,,munitia” cine stie unde , si apar si ,,victime” colaterale.
Daca am ceva de spus , spun, daca ii dau dreptate , inseamna ca si eu cred la fel, daca nu , voi spune .
Vorba ta, ati fost voi putin ocupati, si lucrurile au degenerat putin in rau, dar acuma a venit pe normalitate ( sper ca la toti ).
Dan Tudorache
noiembrie 27, 2013 @ 2:32 pm
Bine ai revenit Pantelimon, chiar mă gândeam zilele astea la tine.
Situația descrisă aduce probleme serioase atunci când nu e de comun acord. Una este când ambii soți simt nevoia de a trece pe o treaptă mai înaltă și alta este când doar unul din soți vrea iar celălalt nu. Și mai delicată e situația când unul din soți refuză să mai participe la conceperea unui copil… dar nu din motive de spor duhovnicesc ci… știi tu mai bine.
Așadar, răspunzând la problema ta… eu nu cred că aștepți un răspuns ci un sprijin frățesc. Și în măsura în care voi putea ți-l voi da.
Ana
noiembrie 27, 2013 @ 8:16 pm
Fetita asta a inteles ceea ce numai cineva trecut prin suferinta si cu credinta in Dumnezeu poate intelege. Alegerea ei este inteleapta si cred ca Dumnezeu ii va darui un sot pe masura dorintei.
Sunt o multime de oameni care pot trai impreuna fara sa aiba relatii trupesti.
Noi ne miram de dorinta ei din cauza neputintelor noastre.
Boitos
noiembrie 28, 2013 @ 6:00 am
Imi pare bine sa te ,,aud” Ana, si asa e, ai dreptate, pana la urma.
Daca si noi am trece prin ce a trecut si trece ea am gandi altfel.
Fiecare judeca prin prisma educatiei si a experientei de viata.
Fiecare isi vede viata mai departe asa cum o judeca el.
Totusi eu nu pot sa nu ma gandesc la celalalt sot.Daca unul vrea sa taiasca in curatie toata viata , si la inceput se inteleg asa, pe urma unul vrea copii, ce se intampla?
Oare nu mai bine traiesti singur , decat sa distrugi viata cuiva?
Adica celalalt sa sufere toata viata ca nu are copii?
Ana
noiembrie 28, 2013 @ 9:39 am
Buna Simona. Imi pare bine sa te „aud”, mai ales ca te vad atat de activa:)
Au existat cazuri in care unul dintre soti si-a schimbat gandul in timpul casniciei si nu a mai dorit sa traiasca in casatoria alba.
Casatoria alba nu este deloc usoara si cred ca ambii trebuie sa fie la un nivel duhovnicesc inalt, insa nu cred ca scapa de ispite.
Nu cred insa ca este vorba de distrugerea celuilalt:), ci de alegerea unei lupte mai grele. In definitiv sunt o multime de oameni care nu pot sa aiba copii.
Dar, asa cum spuneam mai devreme, noi nu avem cum sa intelegem o stare mai inalta de puterile noastre duhovnicesti. La fel cum eu nu inteleg nebunia si dragostea ptr Hristos a unuia care merge la calugarie.
Boitos
noiembrie 28, 2013 @ 9:55 am
Ana, daca vorbesti cu Albinuta, te rog sa ii transmiti numai bine si o pup.
Sa abia grija de ea si de familia ei, si o mai asteptam la noi.
Ana
noiembrie 28, 2013 @ 10:42 am
Simona, cu Albinuta tot aici vorbesc. Ne vede ea azi maine:)
Albinutå draga, vino sa te imbratisam:)!!
pantelimon
noiembrie 29, 2013 @ 10:47 am
Multumesc mult domnul Dan. Dumnezeu sa va ocroteasca intreaga familie.
Incerc sa-L las pe Dumnezeu sa decida ce e mai bine pentru noi. Eu nu pot sa mai inteleg anumite lucruri, si nu am puterea nici sa mai vorbesc despre ceea ce mi se intampla.