Lupta cu desfranarea…din timpul noptii
In mod firesc, somnul este dat omului pentru odihna trupului, a mintii dar si pentru odihna sufletului de ispitele ce-l hartuiesc si-l ostenesc in timpul zilei. Asa se face ca, dupa o noapte de somn, omul ar trebui sa se trezeasca ca dintr-o imparatie a linistii, menita sa-i potoleasca oboseala trupului, neatentia mintii, mania, gandurile obsesive si toate celelalte cugetari care il irita si ii alunga pacea. Firesc ar fi ca omul sa se trezeasca dimineata plin de pace, nadejde si voie buna, adica plin de viata.
Din pacate, pentru omul patimas al zilelor noastre, somnul din timpul noptii nu mai este demult o binecuvantare, ci mai degraba un blestem al ispitelor incuviintate din timpul zilei, si un adevarat calvar de ganduri si vise urate. Acest calvar poarta, mai ales pentru tineri, numele de „lupta cu desfranarea din timpul noptii”. Iar necuratia somnului din timpul noptii, tradeaza (arata) de foarte multe ori calitatea vietii duhovnicesti din timpul zilei.
Asa se face ca, dupa o zi de imbuibare, de osandire a aproapelui, de stat la calculator pana la ore tarzii, de indulcire cu formele trupului propriu sau ale celor din jur, si de nepaza a mintii, tanarul ajunge la culcare luptat de o avalansa de ganduri spurcate. Pofta de rugaciune nu mai are, iar rugaciunea pe care reuseste sa o faca nu ii mai este curata, ci presarta cu neghina hulelor si a inchipuirilor murdare, ducandu-l pe tanar intr-o si mai mare cadere.
De la lipsa rugaciunii curate si a inimii infrante, nici trupul nu se stinge de pofta desfranarii, urmand apoi sa se declanseze desfranarea, precum o bomba cu ceas. Astfel, sufletul tanarului rapus de somn, se aseamana cu o banca moderna plina cu valori, dar nesupravegheata, si pe care profesionistii furtului (diavolii) abia asteapta sa o prade, fara insa a lasa vreo urma a prezentei lor, ci numai paguba. Si nu dureaza mult pana cand tanarul se trezeste noapte pradat de linistea si bucuria somnului, din pricina viselor spurcate ce au izvorat din patimile cuibarite in el, si care lucreaza neobosite precum caria cuibarita in masea.
Patima nu oboseste niciodata si de aceea ea isi cere „drepturile” daca este incuviintata sau netratata. De aceea tinerii patimesc cu vise spurcate in timpul noptii, primind pe drept palmele desfranarii care a fost lasata sa recidiveze din nepasare, sau cu care cocheteaza in timpul zilei.
O forma si mai grea a desfranarii o reprezinta scurgerile din timpul noptii, cauzate de imaginatii tulburatoare. Asta arata cat de grea este patima de care sufera cel ce patimeste acestea.
Si o alta manifestarea dobitoceasca, in care a cazut firea umana de la atata desfranare, o reprezinta masturbarea involuntara din timpul noptii. Sunt destui tineri intorsi la Hristos care au pornit lupta cea buna dupa ce au fost robiti ani de-a randul de patima masturbarii, dar in inconstienta somnului savarsesc pacatul acesta.
Cam acesta este tabloul „odihnei” din timpul somnului pentru multi tineri de astazi, puternic robiti de patima desfranarii: vopsit in culorile mortii.
Iata cum somnul, binecuvantarea lui Dumnezeu peste firea umana cazuta in pacat, a devenit blestem odata cu gustarea desfranarii, precum a devenit pamantul blestemat dupa ce Adam a gustat din fructul oprit. Si nu ne vom ridica din acest blestem al somnului patimas, pana ce nu ne vom impotrivi la sange patimilor ce il pricinuiesc.
Fratilor, toata ziua sa ne pazim mintea si inima cu rugaciunea, ca sa nu culegem noaptea rusinea gandurilor necuviincioase.
Catalin
mai 25, 2010 @ 11:19 am
Intradevar. Dumnezeu sa ne aiba in paza!
RDF
mai 25, 2010 @ 12:27 pm
„Noaptea ridicati mainile voastre spre cele sfinte si binecuvantati pe Domnul! Te va binecuvanta Domnul din Sion Cel Ce a facut cerul si pamantul!”(Psalmi)…Cum ne va binecuvanta daca noi cadem necontenit in moartea si in noaptea pacatelor???
„Drept aceea, iti multumesc Domnul meu ca m-ai pazit intreg si viu in aceasta noapte si ca n-am cazut in vreun pacat cu Darul Tau.”…asa citim noi la rugaciunile de dimineata…Daca visele primite de la diavoli sunt pe masura faptelor noastre, atunci marturisirea rugaciunii de dimineata reprezinta faptul ca ne „mintim” pe noi???
RDF
mai 25, 2010 @ 12:28 pm
„Noaptea ridicati mainile voastre spre cele sfinte si binecuvantati pe Domnul! Te va binecuvanta Domnul din Sion Cel Ce a facut cerul si pamantul!”(Psalmi)…Cum ne va binecuvanta daca noi cadem necontenit in moartea si in noaptea pacatelor???
„Drept aceea, iti multumesc Domnul meu ca m-ai pazit intreg si viu in aceasta noapte si ca n-am cazut in vreun pacat cu Darul Tau.”…asa citim noi la rugaciunile de dimineata…Daca visele primite de la diavoli sunt pe masura faptelor noastre, atunci marturisirea rugaciunii de dimineata reprezinta faptul ca ne „mintim” pe noi??? Fiti binecuvantati!
omp
mai 25, 2010 @ 12:42 pm
intr-adevar, cauze pot fi si imbuibarea dar si judecarea aproapelui… Un duhovnic zicea ca daca reusesti sa „constientizezi” la timp acel moment, incepand sa te rogi si sa faci un efort de abtinere, poti impiedica manifestarile desfranarii
Daniela
mai 25, 2010 @ 9:39 pm
In timpul somnului se activeaza inconstientul,deci actiunile involuntare,care sunt adanc intiparite in mintea noastra,sau care ne-au marcat emotional.Daca cineva are vise necurate este mai mult ca sigur ca nu a biruit patima pe care a avut-o/o are chiar daca in timpul zilei se abtine pe cat posibil dar in minte lui tot exista si chiar daca va trece,acolo,undeva in mintea individului tot va lasa o urma cat de fina dar tot va fi ceva.Posibile solutii in rezolvarea problemelor nocturne(fie ca e vorba de cosmaruri,fie ca e vorba de patimi) ar fi comunicarea si informarea corecta.
Cristian Stavriu
mai 26, 2010 @ 9:11 am
Doamne ajuta!
Stiu ca sunt subiecte fierbinti si o gramada de intrebari si nelamuriri carora tinerii din ziua de astazi nu le gasesc raspuns si explicatii.
Cred totusi ca aceste subiecte sunt destul de delicate. Aici poposesc foarte multi tineri si citesc articole ziditoare de suflet.
Nu cred ca este recomandat (aceasta este parerea mea personala) sa se discute pe aceste teme asa in vazul tuturor.
Vindecarea unei astfel da patimi nu poate veni de cat daca persoana in cauza se uneste cu Hristos, isi randuieste viata, isi cladeste o pravila si un mod de viata crestin autentic.
Aceste probleme se discuta in taina la spovedanie – acolo unde vrajmasul diavol nu are loc.
Aici vor fi multi care-si vor da cu parerea (cu sinceritate, dar fara experienta si discernamant).
Acolo unde sunt foarte multe persoane care citesc astfel de articole si nu au astfel de patimi, nu este bine sa le fie intinata mintea, sa li se trezeasca curiozitati. Aici nu citesc numai oameni cu patimi ci si tineri curati care n-au avut astfel de experiente. Deci suntem datori sa-i protejam.
Am fost foarte indignat la o conferinta de-a fratelui Danion Vasile cand s-a apucat sa vorbeasca despre aceasta patima mai in detaliu.
Eram cu niste prieteni cu copii lor si cu nepotica mea. Copii au rosit, nu se simteau bine, erau mirati, nu intelegeau ce se vorbeste.
Am tot respectul ptr Danion si-l port in rugile mele, dar acolo a savarsit o eroare, din pct meu de vedere.
Oricum nu se indreapta nimeni cititnd pe bloguri sau participand la conferinte. Trebuie inainte de toate sa inteleaga ca aici are de luptat cu o patima dar si cu un vrajmas care i-o amplifica si i-o speculeaza in mod perfid.
Omul trebuie sa mearga la duhovnic si sa-i fie clar ca nu se poate izbavi in alta parte. Aceasta-i esenta. Cu un duhovnic iscusit aceste probleme se discuta punctual si specific persoanei in cauza. Fiecare persoana este unica in felul ei si patimile se muleaza pe sufletul ei conform vietuirii, contextului in care se misca si lucreaza, educatiei, etc, etc. Nu ne putem hazarda sa dam foarte multe sfaturi. Sfatul cel mai bun este sa se indrepte catre Hristos si sa-si dobandeasca un duhovnic cu care sa intre in rezonanta.
Imi cer scuze daca am suparat pe cineva cu opinia mea, sau daca intelesurile mele duhovnicesti nu corespund cu ale tuturor, dar m-am simtit dator sa-mi spun o parere.
Doamne miluieste-ma!
Cristian Stavriu
admin
mai 26, 2010 @ 9:33 am
Salut Cristian,
Ai mare dreptate in ceea ce spui numai ca nu toti oamenii au o gandire eclesiala, nu toti oamenii se duc la duhovnic cand au o problema. Sunt unii cititori ai acestui site care nici nu stiu ce inseamna cuvantul „duhovnic”, sau n-au fost niciodata in viata lor sa vorbeasca cu un preot.
Pentru acest fel de tineri abordam astfel de subiecte mai delicate. Incercam pe tot posibilul sa nu intram in detalii pentru ca putem sminti sau aţâţa pofta, dar cred ca e necesar sa vorbim despre problemele lor.
Pe acest site cele mai multe comentarii sunt la articolele cu masturbarea, aproape 1000 de comentarii (la 4-5 articole). Unii tineri au aflat surprinsi ca „masturbarea” e un pacat. Sa fii sigur ca nu s-ar fi dus niciodata la un duhovnic pentru ca n-ar fi constientizat greseala.
Scopul site-ului nu este de a vindeca prin cuvant tinerii ci de a atrage atentia asupra pacatului care se afla in ei, si pentru a-le reaminti ca pacatul aduce necazuri, probleme, boala si eventual moartea. Dumnezeu ii va vindeca prin harul care izvoraste din Biserica prin preotii.
Acesta este scopul cu care am creat acest site: sa abordam probleme spinoase ale tinerilor, care nu au fost discutate prea mult, si care sunt un tabu. Am incercat si vom incerca mereu sa le aratam tinerilor calea catre duhovnic, dar mai inainte de asta trebuie sa-i castigam intr-un fel.
ilieradu
mai 26, 2010 @ 10:04 am
din pacate pentru mine si eu mai cad! am citit undeva ca dupa cadere sa zicem psalmul 50 su sa ne caim! cad din vina lenei mele duhovnicesti! bunul DUMNEZEU sa ne intareasca si sa ne ierte!
catalin85
mai 26, 2010 @ 1:03 pm
Asa este. Dar scurgerile din timpul somnului pot avea loc si fara imagini pacatoase in minte. Sfantul Vasile cel Mare le considera, intr-un cuvant de-al lui, ca pe scurgerile din nas. Ca un tribut dat trupului. Devine pacat, intradevar, atunci cand sunt rodul gandurilor sau imaginatiilor de peste zi, dar sunt considerate ca pacate cu gandul, din ispita satanei, deoarece scurgerea si visul se produce inconstient. De aceea acest pacat nu opreste de la impartasanie. Este foarte recomandat Canonul de Pocainta catre Domnul nostru Iisus Hristos in aceste situatii.
Cristian Stavriu
mai 26, 2010 @ 8:07 pm
Doamne ajuta!
Am inteles mesajul vostru si-l impartasesc numai ca va doresc mult discernamant in a selecta si posta ceea ce trebuie. Chiar si comentariile pot contine fel de fel de fraze smintitoare pentru cei ce n-au gustat din asa ceva si poate fi o portita spre poticnire.
Poate pe unii zidim si pe altii daramam.
Dar repet aceasta este o pozitie si parere personala si am gasit de cuviinta sa postez aici aceasta pentru a face cunoscut tuturor care citesc si acest aspect. Sunt sigur ca ceea ce faceti este cu binecuvantare de la duhovnic si va asumati niste responsabilitati.
Raman la parerea mea ca aceste subiecte trebuie discutate foarte vag iar daca cineva este interesat sa dezvolte acest subiect poate fi indrumat sa ajunga la duhovnic, sa citeasca materiale specifice acestei patimi.
Sper sa nu fiu inteles gresit!
Zilnic poposesc pe acest site si sunt mereu bucuros de munca depusa si de frumoasele articole si le promovez pe blogul meu la revista presei ortodoxe.
Va apreciez foarte mult si va iubesc!
Spor in toate!
Doamne miluieste-ma pe mine pacatosul!
Cristian Stavriu
omp
mai 26, 2010 @ 9:02 pm
Admin, recunosc, am folosit – intr-un comentariu de mai sus – un termen cam nepotrivit, in lipsa altuia la indemana. Cristian are dreptate… Poti schimba acel termen cu altul, mai cuviincios (momentan n-am nici o inspiratie)sau poti sterge intreg comentariul sau partea care prisoseste… multumesc!
admin
mai 27, 2010 @ 9:37 am
Multumim pentru atentionare Cristian. Ai dreptate ca este un subiect delicat unde trebuie sa dam dovada de mult discernamant. Speram sa reusim si sa nu smintim. Oricum nu vrem sa dezvoltam sau sa detaliem lucrurile mai mult decat au fost prezentate pana acum.
La eventuale marturii din partea cititorilor nostri nu vom da curs public, iar in privat vom face doar trimitere la duhovnic pentru ca nu este de competenta noastra sa dam sfaturi despre aceste lucruri.
Sfaturile sunt date de la sfintii parinti in celalalt articol pe care l-am publicat odata cu acesta. Am gandit ca in articolul acesta sa facem doar prezentarea unei situatii….iar celalalt (cu extrase din filocalie) sa fie ca raspuns. Mai mult de atat nu cred ca putem discuta despre aceste lucruri.
Multumim de urari in numele tuturor cititorilor si colaboratorilor acestui site, care pun mereu din frumusetea lor sufleteasca spre ajutorul nostru duhovnicesc.
Cristian Stavriu
mai 27, 2010 @ 10:51 am
Laudat sa fie Dumnezeu!
Bucurie!
Cristian Stavriu
omp
mai 27, 2010 @ 1:50 pm
Multumesc, Admin, ca ai inlocuit acel termen cu o expresie decenta!
Andrei
august 13, 2010 @ 5:42 pm
Dinn invataturile Sfintilor Parinti…
[b]Canonul 6 [/b]
[u][i][b]Cel ce s-a întinat în somn cu patima scurgerii, o zi se îndepărtează de
Împărtăşanie. Citind Psalmul 50 şi făcând 4 metanii, să creadă că s-a curăţit de întinare.[/b][/i][/u]
[b][i]Însemnare [/i][/b]
Canonul 4 al Sfântului Dionisie spune că cei care pătimesc scurgerea fără de voie a seminţei, aceştia să urmeze conştiinţei lor. Dacă acesta îi mustră că au pătimit scurgerea din gând pătimaş şi nălucire urâtă sau din altă patimă oarecare, să nu se împărtăşească; iar de nu, să se împărtăşească. Canonul 12 al lui Timotei spune că cel ce a pătimit pentru că a poftit femeie nu trebuie să se împărtăşească, iar dacă a pătimit numai din ispita diavolului, să se împărtăşească. Părinţii Anastasie Sinaitul (Răspuns 80) şi Grigorie
Sinaitul (în Filocalia) spun că scurgerea în somn se face din multă mâncare şi multă băutură, din somn mult, din odihnă şi moliciune a trupului, din osteneală multă, din poftă, din băutură rece din obiceiul rău spre desfrânare şi din zavistia dracilor; încă şi din prisosinţa firii. Deci de vreme ce cu greu poate cineva să judece când se întâmplă din pricina sa şi când din altă pricină şi zavistie diavolească, mai bine este să nu se împărtăşească în ziua aceea – după cum spune şi acest Canon, aşa fără de hotărâre şi cum spune şi marele Vasile(hotărârea pe scurt 309 şi întrebarea a 3-a a cuvântului 2 pentru Botez), încă şi Simeon, arhiepiscopul Tesalonicului (Răspuns 14 şi 15), Ioan al Chitrului (Răspuns 28) şi Valsamon (Răspuns 10), de comun acord spun că preoţii şi mirenii care vor pătimi scurgere în somn se opresc în ziua aceea de la Sfintele Taine; doar dacă nu este nevoie ca să se împărtăşească mireanul sau preotul să slujească, întâmplându-se vreo zi însemnată, întru care trebuie să fie Liturghie – atunci cu adevărat trebuie să se sfărâme cursa diavolului şi să se înalţe puterea preoţiei. [i](Canoanele Sfântului Ioan Postitorul)[/i]
Doamne ajuta tuturor! 😀
Mihai Pura
iulie 29, 2014 @ 9:18 am
In Scriptura, polutiile nocturne nu sunt prezentate ca fiind un pacat sau o patima. Deuteronom 23:9-11:
[quote]”Când vei ieşi cu război asupra duşmanilor tăi, fereşte-te de tot ce este rău. De va fi careva din ai tăi necurat de ceea ce i s-a întâmplat noaptea, acela să iasă afară din tabără şi să nu intre în tabără, ci, după ce se va face seară, să-şi spele trupul cu apă şi după asfinţitul soarelui să intre în tabără.”[/quote]
Polutiile nocturne duceau la o necuratie rituala a barbatilor, insa nu sunt prezentate ca fiind pacat. Dimpotriva, Scriptura le prezinta ca pe ceva involuntar si ca pe ceva care se intampla cumva natural, de la sine. Barbatii respectivi erau la razboi, sotiile lor nu erau cu ei, si deci ar fi putut sa aiba astfel de polutii nocturne.
Aceeasi necuratie rituala aveau si doi soti dupa ce erau impreuna, si este evident ca acest lucru nu este un pacat. Iar din urmatoarele patru versete se poate deduce ca polutiile nocturne sunt puse de Scriptura in categoria altor emisii naturale.
M-am gandit sa scriu acest lucru deoarece stiu un prieten necasatorit, care nu se lupta nici cu pornografia, nici cu masturbarea nici cu pofta pacatoasa, si avea astfel de emisii de care se simtea foarte vinovat. Totusi Scriptura nu le prezinta ca pe ceva deosebit si in niciun caz nu le prezinta ca pe un pacat sau ca pe o patima. De aceea nu ar trebui sa traim cu o vina care este falsa.
In ceea ce priveste visele sexuale care duc la astfel de emisii, trebuie sa le scoatem din minte imediat ce ne-am trezit astfel incat sa nu ne duca la adevaratele pacate cum ar fi gandurile de desfranare sau masturabarea, etc.
sdaniel
iulie 29, 2014 @ 9:33 am
Imi cer scuze daca lezez pe cineva, dar cred ca, cine sta noapte de noapte la calculator nu prea are nicio ocupatie pe timpul zilei. Daca te trezesti la ora 6 jumate sa te duci la munca, vii acasa la 17-18:00, apoi te ocupi de nevasta, copii, faci ce mai trebuie facut prin casa etc. va spun ca dormi ca un bebelus. Nu-ti mai trebuie nici calculator si nici televizor. In concediu, sau cateodata in week-end ma mai prinde si pe mine o ora tarzie de relaxare la calculator dar important e ca dorm la fel de bine. Probabil ca orice lucru (creat sa fie util), folosirea lui in exces il face nociv.
Valentin Ion Preda
septembrie 13, 2017 @ 12:41 am
Vă rog din suflet ajutați-mă și pe mine dacă poate cineva. Azi am avut o zi grea (m-am întâlnit cu o colegă de la care a trebuit să îmi iau rămas bun că pleacă în U.K.). Ideea e că am fost destul de ispitit. Seara când am ajuns acasă aproape plângeam, am spus Psalmul 50, am făcut mai multe rugăciuni ca de obicei în speranța că o să pot să dorm liniștit. Oricum, eram și foarte obosit și am ajuns să mă culc pe la ora 1. Chestia e că la 2 m-au trezit niște țânțari care invadaseră camera și când a fost să mă pun din nou în pat ispitele m-au luat iar, dar foarte puternice. Eram frânt, aveam nervii la pământ efectiv, am mai spus o rugăciune și am încercat să mă culc. Dar cu toată oboseala, aprinderea trupească nu m-a lăsat, însă am zis să nu o mai iau în seamă, să încerc să adorm așa. În scurt timp, nu știu cum s-a întâmplat, că fără voia mea m-am ales cu o scurgere (orgasm) în toată regula fiind încă treaz. Efectiv nu îmi venea să cred…Mărturisesc că de 3 ani de când lupt cu patima desfrânării (malahiei) nu-mi amintesc să mai fi pățit așa ceva, așa că nu știu ce să cred, Doamne, unde am greșit, nu înțeleg… Acum dacă mă poate cineva ajuta să înțeleg în ce categorie să plasez păcatul ăsta, am avut și un mic atac de disperare, Doamne, iartă-mă te rog!