Maica Domnului conlucrează în tot felul la vestirea Evangheliei, arătând astfel în minte şi cuvânt o viaţă şi o conduită extrem de luptătoare

„Dar cine ar putea spune iarăşi cele de după nespusa naştere? Căci cofăptuind şi copătimind cu făcătoarea de înălţare golire, [kenosis] a Cuvântului lui Dumnezeu, a fost coslăvită şi coînălţată în chip drept, sporind pururea sporirile [adaosurile] supranaturale ale măreţiilor ei. Dar şi după urcarea la cer a Celui întrupat din ea rivaliza cu măreţiile mai presus de minte şi de cuvânt lucrate în ea de El prin asceza ei foarte stăruitoare şi de multe feluri, prin rugăciunile şi sârguinţele pentru lumea toată şi prin sfaturile şi îndemnurile către vestitorii de Dumnezeu [apostoli] care străbăteau marginile lumii, Ea singură fiind reazim şi mângâiere pentru toţi, ascultată şi văzută de toţi şi conlucrând în tot felul la vestirea Evangheliei, arătând astfel în minte şi cuvânt o viaţă şi o conduită extrem de luptătoare.”

Sfântul Grigorie Palama – La Atotvenerata Adormire a Maicii Domnui (Omilia 37)

Sursa: Maica Domnului în teologia secolului XX și în spiritualitatea isihastă a secolului XIV: Grigorie Palama, Nicolae Cabasila, Teofan al Niceei, diac. Ioan I. Ică jr, Editura Deisis, Sibiu, 2008, p. 424.