Mi-ar placea să „trişez” zilnic

Dacă tot am vorbit acum câteva zile de jocuri şi de patima lor, mă gândeam în dimineaţa asta la ceva foarte interesant. Toate jocurile sunt făcute în aşa fel încât să dureze, să te chinui să treci de fiecare nivel, să te facă să simţi fiecare hop trecut. Practic cu cât un joc ţine mai mult şi cu cât e mai complicat cu atât e văzut mai bine. Astfel cu cât un joc îţi ia mai mult timp să-l termini cu atât e considerat mai complex.

Dar se-ntâmplă că-n timp ce joci să nu poţi să treci de un anumit nivel, sau nu poţi să depăşeşti un anumit adversar, sau ai rămăs într-un loc de unde nu mai poţi înainta. Te chinui o oră, două, trei….începi să te plictiseşti, te enervezi… Îl laşi baltă… mai târziu încerci iar…şi tot nimic…

Ştii că unii prieteni au reuşit să treacă, ai aflat că sunt la alt nivel, şi asta te face şi mai supărat… Până la urmă după ce ai încercat totul şi n-a ieşit nimic încerci altceva: trişezi. Există atâtea site-uri pe internet care au cheat-uri.  Iei un cod de trişare, îl pui în joc şi apoi treci fluerând peste acel nivel, şi te bucuri că ai scăpat… Înainte de a puncta ceva foarte interesant vreau să precizez că jocul a fost creat din „fabrică” cu posibilitatea de a primi cheat-uri, şi de a trece peste regulile lui. Nu poţi trişa într-un joc dacă creatorii acelui joc nu l-au programat de la-nceput cu posibilitatea de a trişa.

Jocul pe care-l jucăm e lumea în care trăim. Nivelele peste care trebuie să trecem şi adversarii întâlniţi sunt necazurile şi supărările peste care trebuie să trecem în viaţă. Regulile jocului sunt legile care guvernează acest univers (legi morale, sociale, fizice, chimice, biologice, etc…) create de Dumnezeu. Şi se-ntâmplă ca uneori să nu putem trece peste un anumit „nivel”, se-ntâmplă să avem probleme, să nu le putem rezolva, se-ntâmplă să deznădăjduim şi să lăsăm baltă tot. Am încercat tot ce a fost posibil, am făcut tot ce ne stă în putinţă după legile firii şi n-am reuşit.

Dar totuşi jocul are în el de când a fost creat posibilitatea de a trişa, aşa cum în lumea creată (în univers) noi avem posibilitatea să rezolvăm lucrurile depăşind regulile jocului, trecând peste legile firii. Dumnezeu deşi a creat lumea punând în ea toate legile ce o guvernează (iubirea, gravitaţia, legile termodinamicii, legile mecanicii, etc.) totuşi poate interveni mereu în ea trecând peste toate legile…. Deşi lumea pare un model matematic perfect, legile pot fi mereu depăşite….

Astfel văzându-ne în faţa necazurilor şi a problemelor vieţii fără nicio rezolvare firească, putem să „trişăm”, putem să rezolvăm lucrurile altefel decât prin legile date. Codurile de trişare (cheaturile) pe care le introducem în joc pentru a depăşi orice obstacol sunt harul lui Dumnezeu în viaţa noastră, care aşează şi rezolvă lucrurile ca prin minune.

De fapt Dumnezeu vrea să „trişăm” mereu în faţa problemelor vieţii şi să nu încercăm să le rezolvăm singuri prin puterea şi legile fireşti….prin toate posibilităţile pe care le avem…ci să-i cerem mereu ajutorul şi-mpreună cu El să trecem mai uşor peste toate, să zburdăm prin „nivelul necazurilor” şi să trecem de toate „checkpoint-urile vieţii”.

Căci aşa zice Domnul: „Fără Mine nu puteţi face nimic”

Aşa cum jocul e realizat din start cu posibilitatea de a trişa şi de a trece peste toate nivelele mai uşor, aşa şi lumea e creată de Dumnezeu de la-nceput cu posibilitatea de a face totul mult mai uşor şi mai simplu cu harul lui, fără să ne chinuim în neputinţa noastră.

Într-adevăr poate toţi reuşim să terminăm „jocul” , dar unii îl termină mult mai repede şi se bucură mereu primind ajutor de la Dumnezeu şi la sfârşit îl câştigâ ca prieten pe veşnicie, iar alţii îl termină mult mai greu, mai anevoios, chinuindu-se şi stăruind în egoism fără să ceară ajutor, iar la sfârşit rămân singuri cu victoria lor.

Mi-ar place să „trişez” zilnic.