Mihai Viteazul

Mihai_Viteazul_1241293891_1970Am văzut ieri filmul lui Sergiu Nicolaescu: „Mihai Viteazul” şi am rămas foarte impresionat. În primul rând am rămas mut de admiraţie când am văzut cum e făcut un film în anul 1970, când nu existau calculatoare, efecte speciale, camere de filmat super-profesionale şi multe altele.

Filmul a fost propunerea României pentru Premiile Oscar, la categoria cel mai bun film străin în anul 1972. Pelicula istorică este cel mai vizionat film românesc şi unul din cele mai bine vândute, fiind difuzat mai mulţi ani în cinematografe, atât în România, cât şi în ţări de pe întreg mapamondul. Mihai Viteazul este cunoscut pentru acurateţea sa istorică, regizorul dorind ca filmul să fie cât mai aproape de adevăr.

Aşa de mult mi-a plăcut! pentru că mi-a inspirat o dragoste de ţară, mi-a inspirat un curaj nebănuit care stă în noi latent şi pe care nu-l folosim. Mi s-a muiat inima când vedeam cât erau de credincioşi românii înainte, cum ţăranii se rugau pentru prinţul Mihai zicând cu inima umilită: „Dumnezeu şi Maica Domnului să-i ajute”. Toată lumea îl luase în râs pe Mihai şi-i ziceau: „Ce-ţi trebuie ţie să conduci o ţară aşa mică şi saracă!, la ce folos îţi este?. Cum poţi sta tu împotriva unui întreg imperiu?”  Nimeni nu credea că Mihai are vreo şansă în faţa turcilor, nimeni nu avea nici măcar curajul să gândească că aşa ceva s-ar putea întâmpla. Nimeni… doar Mihai cel viteaz.

Mihai şi armata sa de valahi alungă pe turci din Ţara Românească, cucereşte Transilvania, face unirea celor două ţări cu Moldova  şi devine domn al întregului neam românesc, fiind recunoscut chiar de Mohamed al III-lea, Marele Sultan otoman. Mihai cel nebăgat în seamă ajunge să fie curtat de marii împăraţi ai Europei, pentru a se alia şi pentru a-i scoate pe turci din Europa. Mihai cu oastea sa cea mică, ţinea la Dunăre, pe turci care erau „câtă frunză câtă iarbă”. După fel de fel de trădari, este ucis de oamenii Generalului Basta, care aveau ordin precis să-l omoare pe valah.

Un film extraordinar, cu scene de lupta incredibil de reale, în care au fost implicaţi zeci de mii de oameni, zeci de mii de costume, arme şi armuri, recuzită şi tot feluri de decoruri. O încântare… un film în adevăratul sens al cuvântului.

M-a încântat şi întronizarea lui Mihai Viteazul în Catedrala Mitropolitană din Bucureşti când cei prezenţi cântau: „Mântuieşte Doamne poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta…”. Mi-a plăcut mult de preotul care-l însoţea pe Mihai în toate luptele, care stătea mereu în primul flanc, lutpând în reverendă alături de ostaşii Ţării Româneşti. Ce preot adevărat! câtă credinţă! ce curaj! cât devotament!

Un film în două parţi care cumulează în total 3 ore, din care am învăţat multe. Am prins curaj să-mi iubesc mai mult ţara, am înţeles cui datorez eu astăzi miile de mănăstiri şi bisericii de pe întinsul ţării, am înţeles de ce erau bunicii noştri aşa credincioşi…

(Claudiu)

(Visited 4 times, 1 visits today)