„Mulți ani !”

…Ne purtăm paşii, an de an, elegant, cu demnitate, sau nu… Mergem înainte şi totuşi… Uneori avem impresia că lucrul X sau Y s-a mai întâmplat, am mai dat peste el. Oare de ce?

Alteori, mergând, uităm să mai privim Cerul, floarea, norul sau pomul, frunzele lui. Nici nu ştim când vremea a trecut, când toamna, iată, ne-a părăsit şi vom fi binecuvântaţi cu strop gingaş de nea… E… aproape decembrie, e… aproape Undrea, e… aproape luna lui Crăciun. Aleile şi toate câte ne-nconjoară sunt pregătite de sărbătoare, peste tot, în noapte, vezi brăduţi împodobiţi cu globuleţe strălucitoare, beteală multicoloră şi luminiţe câte vrei; magazine pline de dulciuri, de jucării, ce râd tainic în ferestre, aşteptând sosirea vreunui Moş Crăciun. Şi ne simţim mai uşori, mai buni, sufletele ne sunt inundate de căldură, de binecuvântată pace. De ce? Pentru că se Naşte Domnul cel Bun. Hristos se naşte în mijlocul nostru, Hristos se naşte în mijlocul întregii lumi, în mijlocul pământului, în peşteră¹. Hristos se naşte în sufletele celor ce cred. Cum? Dăruind şi dăruindu-se. Atât!

Ne aflăm, în prezent, în mijlocul sărbătorilor ce alcătuiesc salba de aur a Crăciunului, care vor începe încă de la 30 noiembrie şi au ca punct final praznicul Întâmpinării Domnului (2 februarie). Este o perioadă legată de personalitatea lui Iisus.

Vă voi prezenta, pe scurt, sărbătorile lunii ianuarie, precum si Întâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos (2 februarie). Astfel, de Sfântul Vasile cel Mare (Anul Nou, 1 ianuarie), merg cu Puguşorul doi sau mai mulţi flăcăi, care împing un plug de lemn şi urează trosnind din bici. Datina reprezintă ritualul de îndătinare a culturii grâului la daci, iar ceata de flăcăi este o reflectare a vechilor agenţi arhetipali ai fecundităţii: acţiunea ei ritualică face să crească grâul, să rodească pomii, să se înmulţească vitele. Prin instrumentarul, gestica şi cuvântul lor cu funcţii magice, ei alungă spiritele rele şi aduc în casa celor colindaţi sporul, bucuria, bunul mers al gospodăriei.

În Pluguşor, aratul înseamnă răspândirea Cuvântului lui Hristos, propovăduirea. Este tipul de arat cosmic; presupune o amplă desfăşurare dramatică, în care sunt implicaţi doar bărbaţii.

Ceata are în dotare clopote, bici, buhai.

Textul Pluguşorului este cel mai expresiv, este foarte unitar, având funcţie expiatorie, care se manifestă, în cadrul comunităţii, cu aceleaşi funcţii de protejare pe care le au MOLITFELE Sfântului Vasile cel Mare.

În Pluguşor, seceratul revine, în exclusivitate, părţii feminine.

O etapă superioară în desfăşurarea dramatică a Pluguşorului o reprezintă însămânţarea, simbol al Parabolei Semănătorului, pe care a spus-o Iisus ucenicilor Săi.

Tot pe 1 ianuarie, copiii merg cu Sorcova.

Crengile înflorite ale Sorcovei sunt mlădiţele puse la înflorit de Sfântul Andrei, o reiterare a Parabolei Viţei-de–vie şi a mlădiţelor sau coardelor care ies din ea.

Vegetalul acesta învigorat este şi simbolul Crucii, substanţă vegetală pe care S-a răstignit Iisus, Cel care a adus această renaştere.

Vegetalul care ne atinge la 1 ianuarie e dătător de viaţă veşnică.

Textul Sorcovei are o funcţie evidentă de propiţiere, de urare.

Iată textul unei Sorcove, cules de la eleva Elena-Liliana Ciurea, pe când avea 8 ani şi era elevă în clasa I a Şcolii cu clasele I – VIII « Ferigile » – Costeşti, judeţul Vâlcea (2001): “Sorcova, vesela, / Vă aduce voioşia, / Tihna, pacea, bucuria. // Mereu să trăiţi, Tineri, fericiţi, / Puternici să fiţi! // Cu dreaptă credinţă, / A voastră fiinţă /Să aibă peste ani // Numai sănătate, // Numai bunătate / Şi numai dreptate! // La anul şi la mulţi ani!”.

Pentru a cunoaşte lunile ploioase sau pe cele fără de ploi din cursul anului ce tocmai începe, se poate face “calendarul cepei”: în 12 coji de ceapă se pune sare, în mod egal. Cea care va avea sare topită va reprezenta luna ploioasă, cea care va avea sarea uscată va reprezenta luna secetoasă.

De Bobotează (6 ianuarie), când se sfinţesc apele, fiecare creştin merge la biserică pentru a lua Agheasmă, apoi se întoarce acasă şi îşi stropeşte locuinţa, gospodăria, animalele şi livezile, cu această apă sfinţită, pentru a avea spor şi belşug în anul acela.

De asemenea, consumă, cu smerenie, această apă sfinţită, spre sănătatea şi întărirea sufletului şi a trupului.

Colindatul cu Chiraleisa² are loc în Ajunul sau chiar în ziua de Bobotează. În ce constă? Mici grupuri de băieţi, sunând din clopoţei, rostesc în cor versurile: “Chiraleisa, / Spic de grâu / Până-n brâu, / Roade bune, / Mâna-n grâu!”.

Ziua de Sfântul Ioan (7 ianuarie) este o zi de bucurie. Cine nu se veseleşte în ziua aceasta, va fi trist tot anul.

La 40 de zile de la Naşterea Mântuitorului (2 februarie), Preasfânta Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria, mergând la Ierusalim, după vechiul obicei, a adus jertfă de curăţire. Aici, Pruncul Iisus a fost întâmpinat de dreptul Simeon şi de proorociţa Ana, a fost binecuvântat şi I s-au făcut proorociri.

În popor, această zi este cunoscută şi sub numele de Stratenie. Stratenia este o sfântă, lăsată de Dumnezeu oamenilor pentru a le aduce numai bine când i se roagă, mai ales la mare nevoie.

Stratenia³ se ţine şi pentru sporul casei, sănătatea copiilor, pentru ferirea de ardere, de înec, pentru ferirea câmpului de lăcuste.

Se spune, din bătrâni, că, în ziua aceasta, dacă ursul iese din bârlogul său şi îşi vede umbra, el se va întoarce, iar iarna va mai dura încă 6 săptămâni. De nu şi-o va vedea, atunci urmează ca anotimpul rece să ia sfârşit.

Vă doresc să vă bucuraţi de acest lanţ de sărbători creştine, din care străluceşte, precum un Soare, Naşterea Domnului Hristos! Lăsaţi ca acest Soare să vă inunde inimile, iar steluţele de nea să vă facă să visaţi etern.

Să fiţi darnici, să fiţi buni, să dăruiţi, oricui, şi nu numai acum, în prag de Sfânt Crăciun, ci mereu, din prea plinul sufletului vostru, ori poate să vă dăruiţi!

“Mulţi ani!”

Nicoleta Enculescu, studentă în anul al III-lea, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, specializarea Teologie Didactică

1 Lector dr. Preda, Sabin – Studiul Noului Testament, curs universitar – anul I – Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” – Didactică (2009/2010)

2 Olteanu, Antoaneta – Calendarele poporului român, Editura Paideia, Bucureşti, 2001

3 Olteanu, Antoaneta – op.cit.