My love is your love

„Dacă mâine ar fi ziua judecăţii

Şi eu aş fi în prima linie

Şi Domnul m-ar întreba ce-am făcut cu viaţa mea

I-aş spune că am petrecut-o cu tine, şi totul ar fi bine.

Dacă m-aş trezi în al treilea război mondial

Şi aş vedea distrugeri şi sărăcie

Şi aş vrea să mă întorc acasă,

E foarte bine căci tu te-ai întorce cu mine, şi totul ar fi bine

Dragostea ta este dragostea mea şi dragostea mea este dragostea ta.

Ar trebuie o eternitate ca să ne despartă

Nici lanţurile nu ne pot ţine deoparte.

Dacă aş pierde toata faima şi bogăţia mea

(Chiar nu contează)

Şi dacă casa mea ar fi pe stradă

(Pe strada, O Doamne !)

Şi aş dormi în Gara Centrală

E foarte bine dacă şi tu dormi lângă mine.

Şi odată ce anii trec

Noi rămânem tineri fiecare prin ochii celuilalt.

Şi nu contează câţi ani împlinim

Atâta timp cât te am pe tine, dragă !

Dacă aş muri chiar astăzi

Nu plânge căci nu trebuie era să rămânem aici.

Şi orice ar zice oamenii

Te voi aştepta după ziua judecăţii.

Dragostea ta este dragostea mea şi dragostea mea este dragostea ta.

Ar trebuie o eternitate ca să ne despartă

Nici lanţurile nu ne pot ţine deoparte.”

(Whitney Houston – My love is your love)

Mă miră şi mă uimeşte ce frumuseţe dumnezeiească se găsesc în versurile acestei melodii – „Dragostea mea e dragostea ta”. Dacă mâine m-ar judeca Dumnezeu şi m-ar întreba ce-am făcut cu viaţa mea i-aş spune că am petrecut-o cu tine şi totul ar fi bine, El nu s-ar supăra căci nimic nu e mai frumos decât a sta împreună cu cel iubit, nimic nu e mai de dorit în viaţă decât să ajungi să-i iubeşti pe toţi.

Chiar şi dacă m-aş trezi în al treilea război mondial şi totul ar fi dărămât şi ar fi numai sărăcie şi aş vrea să mă-ntorc acasă m-aş întoarce cu tine şi totul ar fi bine, căci împreună suntem mai puternici, trecem mai uşor peste ce-i greu. Bucuria dintre noi vine din inimile noastre şi în final nu depinde de ce ne-nconjoară.

Dacă aş pierde totul, şi faima mea şi bogăţia mea, şi casa mea, şi aş dormi pe stradă, ar fi foarte bine căci tu dormi lângă mine. Căci la ce-mi folosesc toate pe care le am, decât numai să ajung să te iubesc pe tine şi pe ceilalţi.

Dacă aş muri chiar astăzi nu te-ntrista căci nu eram meniţi să rămânem aici ci trebuie să mergem la Dumnezeu, dar te voi aştepta după ziua judecăţii. Te voi aştepta în împărăţia cerurilor căci şi acolo vom rămâne împreună cum am fost şi aici, şi acolo ne vom iubi, chiar mai mult decât aici.

Toate ne-au fost lăsate de Dumnezeu ca să le folosim în aşa fel încât să ne câştigăm dragostea unii altora. Bogaţii au primit multe averi ca să-şi câştige dragostea celor săraci, săracii au primit lipsurile ca să se apropie mai uşor de Dumnezeu şi să se roage şi pentru cei bogaţi. Înţelepţii se bucură împărtăşind altora experienţa lor iar cei mai puţin înţelepţi împărtăşind altora simplitate şi smerenia lor.

Toţi ne folosim de toate ca pe toţi să-i dobândim şi pe toţi aşa să-i iubim !

(Claudiu Balan)