Noaptea-refugiul bestiilor!

Se asterne din nou noaptea. Ma imbrac sumar si ies la plimbare..ca sa-mi alin sufletul. E liniste, nici un zgomot..numai eu..eu si sufletul meu care se mai incalzeste putin. Noaptea e refugiul bestiei din mine, e intuneric ca si in mine.

Astept o salvare..dar nimeni nu e dispus sa ma ajute la aceasta ora tarzie, nimeni nu ma intelege. Nimeni nu cunoaste durerea sufletului meu….o..roaba cazuta in pacat ce sunt. Dar totusi bestia din mine iubeste oamenii, si sufera caci niciunul  nu-i impartaseste sentimentele.

Vantul bate cu putere peste mine si imi raceste inima mai mult decat este.

Dar ce e asta? O lacrima se scurge pe obrazul meu….ooo!..eu sunt om si am sentimente! Eu..am uitat de mine! Acum stiu..este cineva care nu a uitat … Dumnezeu!

– Ai venit Doamne, dupa mine bestia?

– Copila mea, Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau, cel ce nu voieste moartea pacatosului ci sa se intoarca si sa fie viu! Urmeaza-mi si diavolul te va parasi! Vino cu Mine!

Intinsu-mi-a Dumnezeu mana Sa, si am acceptat! Uite ca soarele a rasarit si peste sufletul meu! Soarele meu..care este Dumnezeu! Desi eu nu il cunosc prea bine si l-am mahnit mereu, El nu m-a parasit…pot striga acum cu bucurie ca: Am vazut Lumina, da am vazut-o!!

(Iulia)

(Visited 6 times, 1 visits today)