Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă-te ce poţi face tu pentru ţara ta
Faimosul citat al președintelui J.F. Kennedy din discursul său de învestitură din 1961 – „Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă-te ce poţi face tu pentru ţara ta” – i-a provocat pe americani să fie mândri de munca pentru ţara şi comunitatea lor. El cerea tuturor să-şi îndeplinească rolul în construirea unei Americi măreţe.
De când a început războiul în Ucraina noi bărbații am început să ne gândim dacă nu cumva extinerea războiului și în țara noastră ne va obliga să ne înrolăm în armată și să ne apărăm țara. Dar bineînțeles că nu ne este comod acest gând și nimeni sau foarte puțini ar merge cu încântare. Ba unii chiar puneau problema să plece din țară înainte ca înrolarea să fie obligatorie și granițele să se închidă.
De aici a apărut rapid acest gând: „Dar ce a făcut țara aceasta pentru mine ca eu să-mi dau viața pentru ea?”. Și apoi au urmat nemulțumirile față de conducerea politică, sistemul medical, sistemul de învățământ, infrastructura slabă, lucrul prost făcut și așa mai departe cu toate câte le știți, mereu exagerate.
Am mai auzit această întrebare pusă și înainte de război de către cei ce vroiau să plece în străinătate sau deja au plecat:
”Ce a făcut țara asta pentru mine ca eu să stau și să mă chinui în ea? Ce mi-a dat mie România? Nu mi-a dat nimic…. Plec și nu mă interesează… Spalați-vă pe cap cu țara asta coruptă și cu toată prostia voastră.”
Vocile rele din noi spun adesea:
”Nu ne mai facem bine, așa murim. Suntem în urmă cu 100 de ani față de cei din occident. Suntem înapoiați. Nu avem un proiect serios de țară, suntem conduși de incompetenți. Nu merge bine nimic în țara asta”.
Și gândurile de nemulțumire pot continua la nesfârșit. Ne place să ne denigrăm, să râdem de noi și țara noastră, să dăm vina unii pe alții, să ne victimizăm dar asta pentru că ne este greu să ne schimbăm cu adevărat, fiecare persoană în parte.
Dar cei mai bătrâni dintre noi dau un răspuns surprinzător tinerilor la această și zic: ”Mai degrabă să te întrebi ce ai făcut tu pentru țara nu ce a făcut țara pentru tine?”
Ce-au făcut marii români pentru România
Ce-a făcut țara pentru cei care și-au dat viața la Revoluția anti-comunistă din 1989 pentru ca noi să fim astăzi liberi și să ne bucurăm de toate darurile vieții de la Dumnezeu?
Ce a făcut țara aceasta pentru toți martirii din temnițele comuniste care și-au dat viața ca să mărturisească adevărul și să-și păstreze credința în Dumnezeu? Ce-a oferit România pentru toată crema ei de intelectuali aruncată în lagăre și în închisori în vremea prigoanei comuniste? Ce-au primit acești oameni de la țara lor, ei care au salvat demnitatea poporului român și s-au dat ca jertfe vii pentru viitorul copiilor de azi? Ce-a făcut țara aceasta pentru Radu Gyr care a dus în spatele suferințele unei generații, el poetul care doar suferința a gustat? Ce-a făcut România pentru Pr. Gheorghe Calciu care striga singur în toată țara când Ceaușescu dărâma bisericile și mănăstirile în București? A făcut ceva, l-a arestat a doua oară condâmându-l neoficial la moarte.
Ce-a făcut România pentru toți cei care au luptat în rezistența anticomunistă din munți ani de zile punându-și în mare pericol soțiile și copiii, părinții, frații, surorile și tot neamul?
Ce i-a oferit România lui Brâncuși? Dar ce mare moștenire a lăsat Brâncuși României! Ce-au făcut românii pentru Nicolae Iorga și opera lui imensă lăsată până astăzi? Ce-a făcut țara aceasta pentru toată generația intelectualilor din interbelic și pentru toată opera lor lăsată până astăzi neamului nostru?
Ce-a făcut țara pentru toată generația care a contribuit la Marea Unire a neamului nostru? O generație care la câțiva ani după aceea avea să fie prigonită de comuniști și aruncată în temnițe.
Ce-a făcut România pentru regele Carol I și pentru roadele îndelungatei lui domnii? Ce-a făcut România pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza și pentru reformele lui extraordinare creatoare de stat? Ce-a făcut România pentru Eminescu și imensa lui operă genială pe care a lăsat-o tuturor generațiilor până la sfârșitul vremurilor? Eminescu este creator de limbă și descoperitor al tainelor cuvântului! Ce-a făcut țara pentru Creangă și toți marii scriitori? Dar pentru Enescu?
Ce-au făcut românii și țările românești pentru Avram Iancu? Ce-a făcut țara pentru domnitorul Constantin Brâncoveanu și fiii lui care și-au dat viața pentru Hristos și pentru credința întregului popor? Ce i-a oferit Moldova lui Ștefan cel Mare? Dar lui Mihai Viteazul? Ce-a făcut Țara Românească pentru domnitorii Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș sau pentru Neagoe Basarab?
Ce-au făcut țările românești pentru toți marii ctitori de biserici și mănăstiri?
Dar ce-a făcut Israelul pentru Iisus Hristos, pentru Mesia cel mult așteptat? L-au omorât. Dar ce a făcut El pentru ei? Le-a oferit în dar iertarea totală și le-a deschis porțile împărăției cerurilor. Pe temelia lucrării lui Hristos milioane și miloane de oameni din întreaga lume îl cunosc pe Dumnezeu și-și schimbă viața, se-ntorc de la păcatele lor și încep să iubească.
Adevărata întrebare este aceasta: ”Ce ai făcut tu pentru țara ta?” căci toți marii oameni ai neamului nostru și ai lumii au oferit mult mai mult decât au primit. Au jertfit mult mai mult decât oamenii le puteau da. Ba unde mai pui că mulți dintre ei n-au fost înțeleși la adevărata lor valoare de generația în care au trăit, ba chiar au fost prigoniți, și abia după ani de zile faptele lor au început să-și arate roadele nesfârșite pentru țară.
Ce-a făcut umanitatea pentru toți sfinții care au umplut sinaxarele? I-a vorbit de rău, i-a respins neînțelegându-i, i-a prigonit, i-a ucis, s-a luptat cu ei și după moarte.
Totul s-a construit pe jertfă!
Toți marii români și-au jertfit viața pentru neamul nostru fără să primească nimic în schimb sau aproape nimic!
Cine ești tu acela care astăzi cere plată de la țară înainte de a-și da jertfa? Ce jertfă e aceea care cere plată? Tot ce este bun în neamul nostru și în țara noastră s-a făcut cu multă trudă, cu sânge vârsat, cu răbdare și roadele s-au văzut abia în zeci sau sute de ani. Totul s-a construit pe jertfă!!! Nu pe comoditate și plăceri! Marile genii ale României, marii români care au luminat acest neam și l-au tras spre veșnicie și spre Dumnezeu n-au nădăjduit la nimic în schimb pentru munca lor, ba dimpotrivă au fost mulțumiți și mândri că se pot jertfi pentru ea!
Bucură-te dacă România îți va oferi cinstea să te jertfești pentru ea! căci așa numele tău se va scrie în ceruri dar și în inimle tuturor românilor de pretutindeni. Nu aștepta nimic în schimb de la oameni dar oferă-le totul! Nu aștepta laude sau slavă în timpul vieții tale ci muncește cu sârg și pune în lucrarea darurile lui Dumnezeu pe care le-ai primit și fă-i pe oameni să se bucure de munca ta.
Fericit vei fi când vei dărui fără să primești nimic în schimb!
România așa cum este ea astăzi, este rodul muncii și jertfei a generații întregi. Adaugă și tu jertfa ta și România și românii vor trăi mai frumos și mai fericit în țara aceasta!
Urmează-L pe Hristos și pe toți sfinții care au dat totul oamenilor, fără să aștepte nimic în schimb.
Când România va fi mai bine mâine decât azi, te vei bucura că ai pus și tu o cărămidă la binele ei. Dacă nu contribui cu nimic la binele românilor nu te vei bucura niciodată de țara și de frații tăi.
România e un dar pentru noi! Românii sunt frații noștri și cu cât eu voi fi mai bun cu atât și ei vor fi mai bine. Cu cât eu voi fi mai cinstit și mai iubitor, cu atât acest sentiment se va naște și în ei. Cu cât eu fac binele azi cu atât românii îl vor face mai ușor mâine. Construiește în țara ta, nu dărâma! Zidește, nu ponegri! Alătură-te nu cârti!
Întreabă-te mai des: Ce-ai făcut tu pentru familia ta, pentru copiii tăi? Ce-ai făcut tu pentru parohia ta? Ce-ai făcut pentru orașul tău? Ce-ai făcut pentru țara ta? Ce-ai făcut pentru lumea întreagă?
Ce-ai făcut tu să meriți părinții pe care-i ai, familia în care trăiești, casa, pământul, credința și țara pe care o moștenești?
Ce ai tu de dăruit oamenilor în mijlocul cărora trăiești? De dăruit nu de oferit contra cost!
Tot binele de azi e construit pe jertfa de ieri! Și tot binele de mâine se construiește pe jertfa de azi! Nimic nu e la întâmplare, nimic nu se întâmplă de la sine, nimic nu se mișcă dacă oamenii nu se pun în jertfa apropelui lor!
În încheiere nu uita: cine se întreabă ce a făcut țara pentru el nu-și cunoaște istoria neamului său, și n-a înțeles că el însuși este rodul jertfei unei întregi generații de oameni! Trăim și construim azi pe munca lor, pe sudoarea lor, pe inteligența lor, pe sângele lor, pe suferințele lor… pe râvna și bucuria lor.
Viața noastră toată merge înainte astăzi pe temelia jertfei înaintașilor noștri.
Tu ce lași mai departe copiiilor României?
Autor: Claudiu Balan