Nu suntem compatibili d.p.d.v. sexual
Am auzit de mai multe ori vorbindu-se despre soţi care s-au despărţit pentru că, zic ei, „erau incompatibili din punct de vedere sexual”. Oare ce-o fi însemnând asta? Am mai auzit spunându-se că sexul face totul într-o căsnicie, sau că patul e locul cel mai important din casă. Sau mai rău, am auzit spunându-se că sexul îi ţine pe soţi uniţi.
Mare mi-e mirarea când aud aşa ceva ştiind că lucrurile stau cu totul altfel. De ce marea majoritate a tinerilor vin la biserică să se căsătorească? Care e scopul venirii lor în faţa lui Dumnezeu în Biserică, în faţa preotului, în faţa întregii familii, de fapt în faţa întregii Biserici? E clar că şi cei mai puţin credincioşi conştientizează că ceea ce se întâmplă în Biserică îi va ajuta pe viitor pe drumul vieţii, că îi va întări în faţa obstacolelor şi necazurilor care vor apărea.
Haideţi să vedem de fapt ce se întâmplă în Biserică, uitându-ne pe un pasaj din Evanghelia după Marcu.
Fariseii au venit la Iisus să-L ispitească întrebându-l dacă este îngăduit bărbatului să-şi lase femeia. Domnul Iisus Hristos le răspunde:
„Ce v-a poruncit vouă Moise? Iar ei au zis: Moise a dat voie să-i scrie carte de despărţire şi să o lase. Şi răspunzând, Iisus le-a zis: Pentru învârtoşarea inimii voastre, v-a scris porunca aceasta; Dar de la începutul făpturii, bărbat şi femeie i-a făcut Dumnezeu. De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa. Şi vor fi amândoi un trup; aşa că nu mai sunt doi, ci un trup. Deci ceea ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu mai despartă.”
Dumnezeu a unit pe bărbat cu femeia, El îi ajută să se-nţeleagă bină, să se iubească, să nu se certe, să treacă peste toate neajunsurile şi obstacolele acestei vieţi complicate. El şi numai El este bucuria unei familii. Dar sunt unii totuşi care nu vor ajutorul, deşi sunt căzuţi şi nu se mai pot ridica totuşi nu vor să apuce mâna care li se-ntinde.
Păcatul îl îndepărtează pe om de Dumnezeu şi îi întunecă conştiinţa. Nu incompatibilitatea sexuală îi desparte pe soţi ci răutatea dintre ei, egoismul, nedisponibilitatea de a ierta pe celălalt. Dacă vrei să te desparţi găseşti imediat un pretext, unul mai la modă acum ar fi incompatibilitatea sexuală.
Actul intim dintre doi soţi se bazează pe iubirea lor duhovnicească, pe bucuria de a fi împreună, şi nicidecum invers. Nu iubirea duhovnicească are la temelie dragostea intimă, căci această iubire e întreţinută chiar de Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. Nu există încompatibilitate sexuală credeţi-mă, ca unul ce sunt căsătorit de câţiva ani şi am înţeles cât de cât unele lucruri.
Relaţiile intime sunt doar ca „un desert” servit uneori la anumite „mese” din săptămână, ele nu caracterizează viaţa celor doi soţi. Sunt o mie de situaţii în care soţul şi soţia ajung şi trebuie să se ajute reciproc. Domnul Hristos e bucuria familiei, fără El nimic nu merge bine. Noi de când suntem împreună ne rugăm seară la Dumnezeu unul pentru altul şi pentru ca să ne înţelegem bine. Încercăm să stăm cât mai aproape de El şi să nu-L supărăm.
Eu şi Iulia am înţeles în trei ani de căsătorie că fără Dumnezeu în câteva secunde se destramă totul. Fără El nu aveam nimic, nu ne ieşea nici un plan bine, şi tot ce am realizat până acum ar fi fost presărat cu multe chinuri şi îndoieli. Cu El totul merge ca pe roate.
Dumnezeu ne ţine împreună ca Unul care ne-a şi unit, şi ca Unul care garantează pentru unirea aceasta în veci.
(Claudiu)
MONICA
mai 4, 2009 @ 4:57 pm
„Dar sunt unii totuşi care nu vor ajutorul, deşi sunt căzuţi şi nu se mai pot ridica totuşi nu vor să apuce mâna care li se-ntinde.„
Si sunt unii carora nu li se intinde nici o mana de ajutor fiind pedepsiti in continuare.
Eu sunt unul din aia carora in loc sa li se ierte pacatul si sa fie ajutati sa -si refaca viata ,sunt pedepsita si acum ,fara nici o nadejde de mai bine.
Fara nici o nadejde de iertare.
Ileana
mai 4, 2009 @ 6:08 pm
si eu am crezut uneori ca sunt pedepsita, dar am avut surpriza sa descopar ca de fapt nu puteam sa-mi depasesc vinovatia.Mi-am dat seama ca Dumnezeu vrea sa ne ridicam,sa descoperim bucuria in El si sa avem mereu nadejde.Pierderea nadejdii este cel mai periculos lucru…
Sa avem grija!
florinm
mai 4, 2009 @ 7:00 pm
La stabilirea (in)compatibilitatii sexuale dintre doi soti/iubiti etc. contribuie foarte mult mass-media, prin imaginea partenerului ideal pe care ne-o ofera in fiecare clipa, in special prin intermediul reclamelor.
In felul asta, prin repetitivitate, furnizandu-i-se privitorului imagini cu exemplare de genul top-modelelor, subtiri, zvelte, sau tipul sportiv etc. se ajunge la a se deforma perceptia si deci pretentiile, asteptarile cu privire la partenerul de viata.
De cele mai multe ori, partenerul de viata este un om normal, ca oricare altul, si chiar si aceia de la TV sau cei de pe strada care arata nush-cum, in mediul lor, in casa, sunt la fel (cu mici exceptii).
Ne asteptam ca sotul/sotia sa arate intr-un anume fel, sa (re)actioneze conform unor tipare cu care suntem noi „obisnuiti”, dar uitam adesea ca el/ea este o persoana umana, cu suflet, ca si noi, care are nevoie de mult mai mult decat de o privire, o atingere sau o vorba frumoasa.
De asemenea, aici se ajunge si prin asa-zisa „educatie sexuala”.
Educatia sexuala, ca principiu de la care porneste, este din start o idee gresita – in sensul ca se da impresia ca o buna informare asupra BTS (bolilor cu transmitere sexuala) cu accent pe masurile de protectie ar trebui sa scada riscul imbolnavirilor.
Dar nu neaparat „protectia” ajuta pe cineva la a se pazi de acestea, cat mai ales abstinenta si alegerea a unui singur partener, acela fiind sotul/sotia, deci relatiile intime DOAR in familie.
De asemenea, acele mijloace de protectie sunt de fapt, avortive – mai ales anticonceptionalele ajutand „femeia” sa aiba mai multe avorturi pe an si daca efectul fizic al acestora nu e acelasi ca si al unui avort „la cerere”, efectul asupra psihicului femeii este acelasi, ba chiar mai mare, datorita numarului avorturilor.
Si inca ceva: conceptul de planificare familiala, cariera. Mediul in care traim, in care ne e din ce in ce mai greu sa avem o locuinta, un serviciu, o mica afacere – asigura terenul ideal dezvoltarii „conceptelor” de mai sus…
Oanacristinnna
mai 4, 2009 @ 9:02 pm
Nu există compatibilitate sexuală, există iubire, precum există şi iertare!Din păcate tot mai mulţi tineri consideră că a face sex înainte de căsătorie este un lucru bun pentru că în felul acesta îţi dai seama dacă te potriveşti din toate punctele de vedere cu partenerul, ceea ce este o mare greşeală. De multe ori relaţiile acestea eşuează pentru că partenerii au pus pe primul plan plăcerea trupească,şi nu cea spirituală.
(admin) Oana site-ul recomandat de tine apartine protestantilor si are multe invataturi gresite, de aceea am hotarat sa-l sterg.
MONICA
mai 4, 2009 @ 9:27 pm
Stiu foarte bine ce-am afirmat ,eu lasasem vinovatia la Taina Sf Spovedanii.
Nu ti se intinde nici o mana nicaieri si de fapt nu exista nici o iertare.Iertarea adevarata din partea Lui trebuie insotita si de ajutorul Lui in schimbarea vietii mai deprte si in vindecare ranilor tale .
florinm
mai 4, 2009 @ 10:34 pm
Monica, tie ti-a fost iertat pacatul prin spovedanie (daca te-ai POcait intr-adevar), dar trebuie sa stii ca orice pacat are si consecinte. Unele consecinte le traiesti atunci, pe moment, altele se intind mai mult, in timp. Ceea ce trebuie sa stii este ca nimic nu face Domnul fara a fi spre indreptarea noastra.
Daca de cand ai marturisit un anume pacat nu l-ai mai repetat, este foarte bine, asa ar trebui sa faca fiecare. Dar esti sigura ca nu l-ai inlocuit cu altele? Sau ca nu l-ai inmultit?
Inainte sa-L tragi la raspundere pe El, priveste in jos, spre tine, cerceteaza-te atent. Roaga-te, cere-I linistea sufleteasca, cere-I cele de folos, cere-I sa te lumineze, sa te vezi asa cum esti.
Mary
mai 5, 2009 @ 12:09 am
Compatibilitatea sau incompatibilitatea sexuala – o tampenie inventata de cei care justifica pacatul desfranarii. Cand zace omul in pacat, e dispus sa-si scuze cumva fapta… Si iata ca mai nascoceste cate o „perla”, larg analizata de psihologi, sexologi si alti atei…
Dana
mai 5, 2009 @ 9:10 am
Monica, Domnul te-a iertat, Domnul iarta usor si imediat orice la spovedanie, dar uneori noi nu putem sa ne iertam pe noi insine, sau pe aproapele nostru, care ne-a provocat sa gresim, sau ne-a „ajutat” sa gresim. Iti recomand din tot sufletul sa faci seminarul online „Sa ne vindecam iertand” cu Maica Siluana, http://www.sfintiiarhangheli.ro/seminar.php
Mult curaj! Domnul ne vrea in bucuria lui. Dar obtinerea bucuriei se invata, nu e un proces instantaneu, desi Domnul ne iarta indata ce i-o cerem.
MONICA
mai 5, 2009 @ 1:27 pm
Flroin eu inteleg ce vrei sa spui.Eu am fost si sunt pedepsit ,problema e exact cum ai spus si tu consecinta ,efectul.Mie sincer mi se pare ca l-am platit destul -vreo 2 ani de zile.Insa ptr Dumnezeu nu e destul .Nu mai am nici o nadejde de iertare ,mi se pare ca-l voi plati toata viata .Ca niciodata nu o sa fiu lasat sa am familia mea -drept pedeapsa ptr acest pacat.
Tu ai dreptate -de unele am scapat ,de alte pacate nu.
Dar eu credeam ca atunci cand le marturisesti la Spovedanie esti ajutat dupa aceea sa te lasi de ele si esti iertat si de Dumnezeu.Iar iertarea asta se vede si in imbunatatirea si altor aspecte din viata.Eu cum sa cred ca sunt iertat si nu mi se mai tine pacatul respectiv daca sunt tot zgandarit ,tot ranit si nu observ nici o imbunatatire in nici un plan al vietii -nici spiritual si nici personal.
MONICA
mai 5, 2009 @ 1:30 pm
scuze -treb sa scriu Florin
florinm
mai 5, 2009 @ 2:49 pm
Monica, daca ai marturisit pacatul, iti pare rau ca l-ai savarsit si nu il mai repeti, E IMPOSIBIL sa nu simti o imbunatatire. Totusi, ne schimbam mult mai repede atunci cand multumim, cand ne bucuram intru Domnul de toate cele pe care le avem.
Multumeste-I Lui Dumnezeu pentru toate cate ai, pentru ca esti asa cum esti, pentru sanatate, pentru ca esti in Biserica, multumeste-I pentru toti ai tai. Iti spun ca este imposibil sa nu simti nici o imbunatatire. Multumeste-I Domnului si iti va fi bine, dar incearca s-o faci din inima, fii sincera.
Nu-ti fie teama, pastreaza-ti credinta si nadejdea – „Cu noi este Dumnezeu!”. Daca un parinte ii doreste binele copilului sau, cu atat mai mult Tatal nostru din Ceruri!
Doamne ajuta!
MONICA
mai 5, 2009 @ 4:45 pm
„Monica, daca ai marturisit pacatul, iti pare rau ca l-ai savarsit si nu il mai repeti, E IMPOSIBIL sa nu simti o imbunatatire.„
Iti multumesc ptr mesaj si incurajare ,chiar daca am avut niste discutii contradictorii de-a lungul timpului.
Iti voi spune calr despre ce e vorba , poate iti spui si tu parerea ta.
Eu acum cativa ani ,prin anul doi de facultate am avut un conflict cu o colega care a degenerat.
Eu am ajuns sa fiu plina de ura fata de aceasta persoana si chiar cautam sa-i fac rau .Situatia asta a durat cam -2-3 ani ,prin anul 4 de facultate (2007) eu potolindu-ma .Desi mi-era foarte greu sa o vad ,mai ales ca ea si-si gasise pe cineva ,iar eu eram singura .M-am abtinut de la conflictele cu ea ,treceam si nu mai ziceam nimic ,desi repet mi-era foarte greu ,cu atat mai mult cat ea avea o situatie personala fericita ,iar eu nu.
Pacatul acesta l-am recunoscut inaintea lui Dumnezeu ,mi-am cerut scuze fata de acea persoana prin 3 mesaje transmise pe calc ,ea nevrand probabil sa-mi raspunda.Atunci cand mi-am cerut scuze indirect m-am simtit mai bine.Scuzele mi le-am cerut in preajma Postului Craciunului. ,anul trecut.
Saptamana trecuta insa o vad de 2 ori cu sotul si cu un copil -al eui.Tot nu am zis nimic .Am evitat conflictul .
Insa cand am ajuns acasa m-am simtit foarte rau-m-am simtit pedepsit ,umilit de Dumnezeu prin situatia respectiva.Adica parca prin situatia respectiva Dumnezeu imi arata binele facut ei si pedeapsa mea.Sa zic ca mai trec si peste umilinta asta ptr ca am gresit eu foarte rau inaintea Lui.
Dar stii ce ma doare ?Ma doare faptul ca am fost efectiv zgandarit in rana mea pe care o crezusem sau o dorisem inchisa si m-a durutr ideea ca nu sunt iubit de Dumnezeu la fel de mult ca ea.
Ca eu voi trage consecinta acestui pacat mult timp de acum incolo sau ptr totdeauna.Ca nu voi fi iertat ptr acea perioada.Ca nu voi avea o familie a mea -drept pedeapsa.
Cat despre acea persoana -sincera sa fiu nu-mi face nici o placere intalnirea cu ea ptr ca ma simt eu umilit si pedepsit la maximum.Si nu-mi aduce nici un bine sufletesc ,ba chiar din contra ,mi-e ca iar cad in pacatul anterior.Abia incheiasem si eu lucrurile si ma simteam un pic mai bine.
Mi-e tare teama ca nu voi fi iertata ptr acea perioada ,ca mi se tine acest pacat si nu voi fi ajutata sa -mi refac eu viata mea -sa am familia mea si drumul meu.
Ma sperie ideea ca nu sunt la fel de mult iubit de Dumnezeu .Prefer sa fiu scuipat in fata ,cateodata si batjocorit numai sa stiu ca Dumnezeu tine la mine , si nu mai putin decat la atii si ca voi fi iertat si ajutat sa-mi indrept viata.Azi nu am mai avut nici o nadejde ,mi-am pierdut complet credinta si m-am gandit la promisiunile Lui ca la minciunile spuse de unii pe la TV.
Oanacristinnna
mai 5, 2009 @ 8:19 pm
„Oana site-ul recomandat de tine apartine protestantilor si are multe invataturi gresite, de aceea am hotarat sa-l sterg.”
Imi cer scuze, nu am fost atenta.
Claudiu
mai 5, 2009 @ 9:17 pm
Stai linistita, de aia suntem aici 🙂
Ileana
mai 5, 2009 @ 11:37 pm
„Adica parca prin situatia respectiva Dumnezeu imi arata binele facut ei si pedeapsa mea”
Eu nu cred ca Dumnezeu compara oamenii.De ce nu te-ai gandit ca poate Dumnezeu a vrut ca din acea intalnire tu sa intelegi altceva….adica sa-ti refaci tu insati viata si sa traiesti bucuria ei fara sa te mai gandesti permanent la acel pacat, sa-I dai slava lui Dumnezeu ca te-ai ridicat din pacat si sa te lupti sa nu-l mai repeti? Situatia respc. a fost doar o lectie care a vrut sa te invete sa te bucuri de bucuria celorlalti!
MONICA
mai 6, 2009 @ 5:24 pm
Sincera sa fiu m-as bucura enorm daca Dumnezeu ar indrepta viata mea-ptr ca toti prietenii mei au pe cineva ,iar viata mea trece fara nici un sens si nici o schimbare – tot singura.
MONICA
mai 6, 2009 @ 5:26 pm
Eu am nevoie de ajutorul LUi in viata mea-sa nu mai stau in aceeasi situatie privind la schimbarile din viata altora ,dar niciodata din a mea.
florinm
mai 6, 2009 @ 6:39 pm
Monica, te rog, citeste articolul „A spune despre Dumnezeu că-şi întoarce faţa de la păcătoşi e ca şi cum ai spune că soarele se ascunde de cei orbi” de pe acest site.
Il poti gasi la recomandari, primul din lista.
Vei intelege, poate, ca ajutorul Lui il avem intotdeauna. Faptul ca acesta (ajutorul) nu ajunge la noi este din vina noastra.
Daca nu intelegi ce spune sfantul Antonie acolo, citeste de mai multe ori, mai ales paragraful 3.
carla
iunie 3, 2009 @ 7:37 pm
draga Monica, am citit mesajul tau si pot sa iti spun ca te inteleg foarte bine, si eu sunt singura.
Astept de o viata sa imi intalnesc asa zisa jumatate,sincer nu stiu de ce nu am sansa asta, ma uit in jur si eu majoritatea au pe cineva eu tot singura, vad oameni si aici pe site care sunt fericiti ca au familie.Sansele sunt din ce in ce mai mici si asta la un moment dat te face sa crezi ca pur si simplu nu meriti sa fii iubit.
E o gandire gresita sunt constienta de asta, stiu ca Dumnezeu ne iubeste pe toti la fel indiferent de cat de pacatosi suntem.
Nici nu isi imagineaza acestia ce fericiti sunt, ca au intalnit persoana potrivita.Nu stiu de ce unii o intalnesc si raman o viata impreuna iar altii cauta si iar cauta…
Atunci cand esti cu cineva esti sustinut si toate greutatile vietii sunt mai usor de purtat ai la cine spune oful, dar la noi cui sa il spui?
Cine ne ajuta in afara de Dumnezeu?
Eu eram fericita ca m-am realizat pe plan profesional, pana acuma. Dar spre marea mea dezamagire cu criza asta postul meu a fost restructurat!!!
acum de 3 luni caut alt loc de munca si nimeni nu face angajari…
La cine sa ma mai plang, poate aici cred ca ma intelege cineva, poate mai e cineva in situatia asta disperata…
Am impresia ca totul se prabuseste, am avut parte de greutati dar asta le-a pus capac…
Aniri
iunie 3, 2009 @ 8:07 pm
se cauta educatoare:D daca iubesti copiii, ai putea sa incerci:-) Chiar e nevoie de oameni profunzi, dedicati, competenti..
ionutz
iunie 3, 2009 @ 11:45 pm
Cei care nu si-au gasit jumatatea….mai tineti mintea ideea lui Claudiu?Sa „il sacaiti ” pe Dumnezeu cu aceasta cerere pentru ca El e bun ….si daruieste celui ce cere cu smerenie si credinta!
carla
iunie 4, 2009 @ 8:11 am
Da Ionutz, inca il mai sacai pe Dumnezeu…
Doamne ajuta!
florinm
octombrie 28, 2009 @ 4:24 pm
Dragul meu Andrei, nu aruncam cu nicio piatra.
Dar ai grija ca tu singur ti-o legi de gat…
Zici ca aruncam noi cu pietre, dar pe tine nu te vezi deloc? Te intrebi in ce secol s-a dat ceasul inapoi – adica daca nu pricepi conform mintii tale mici, suntem noi de vina?
Daca esti obsedat de sex, spune-mi ce implinire ai din asta?
Si cu ce esti tu mai in avantaj fata de mine, daca ai „cunoscut” 1000 de femei? Recunosc, esti de 1000 de ori mai bun ca mine, dar ce-ai castigat din asta?
admin
octombrie 28, 2009 @ 4:42 pm
Andrei, spui ca „suntem botezati imediat dupa ce ne nastem, si nu suntem lasati ca dupa ce avem o gandire proprie sa ne alegem singuri credinta, (asta daca vrem)”
Asa cum un copil mic este vaccinat imediat dupa ce se naste impotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei, etc. in mod preventiv pentru a-l feri de boli, tot asa copilul mic este botezat pentru a se sterge pacatul stramosesc si a-l feri de efectele sale. Daca spui ca esti casatorit poate ai si copii. Pe copil nu-l intrebi daca vrea el sa aleaga sa fie vaccinat, ci tu ca parinte iei hotararea cea mai buna pentru el si pentru sanatatea lui trupeasca. De aceea il vaccinezi fara sa astepti sa se faca mare. Tot asa este si cu botezul. Nu intrebi copilul dupa ce se face mare si o ia pe aratura, ci il botezi de mic si il increstinezi cat mai din timp, pentru ca stii ca acestea il feresc de rautati.
Cat despre problema incompatibilitatii sexuale, frate Adrian daca tu ai ales sa-ti bazezi casatoria pe ceva trecator (placerea actului sexual) vei culege mai devreme sau mai tarziu roadele pe care le-ai semanat. O casatorie la fel de trecatoare. Si-atunci ai sa-ti amintesti ca poate daca faceai un pic de loc si lui Dumnezeu, lucrurile ar fi stat altfel. Nu-ti face griji, omul ceea ce seamana aceea si culege.
Metodios
octombrie 28, 2009 @ 4:55 pm
Da,tot timpul auzim astazi despre potrivirea si experienta sexuala.Se spune ca vezi Doamne daca nu ai experienta sexuala,mai ales ca baiat e rau fiindca nu vei stii ce sa faci.Adica sa faci ce?Sa-ti bati joc de sufletul tau si al femeii iubite?Cum adica experienta sexuala?Sau potrivire sexuala?Cine a inventat nebunelile astea,ca sa-l citez pe parintele Gheorghe(va recomand cu caldura predicile lui,e un preot extraordinar)?Trupul nostru e templu al Duhului Sfant,nu un produs pe care il incerci la piata.Sufletul nostru e suflu de viata dat de Dumnezeu,dupa chipul caruia am fost creati.Nu avem voie sa ne batem joc.Sufletul are o valoare inestimabila,deoarece nu ne va folosi la nimic daca am castigat toata lumea dar ne-am pierdut sufletul.Sufletul este o valoare in sine,toate celelalte lucruri lumesti n-au nici valoare,omul le-a dat valoare.Vedeti cum ne pacaleste diavolul,sa ne vindem sufletul lui,pentru ca nu mai credem in Dumnezeu,ci in stapanul acestei lumi.Dar Imparatia lui Dumnezeu nu este din lumea aceasta.Oamenii crestini care iubesc sunt automat compatibili si experimentati,fara sa fi desfranat niciodata.Barbatul va sti sa-si iubeasca femeia,iar femeia va asculta de el,este urmarea fireasca a dragostei.Este si o vorba,cine se aseamana se aduna.Adica sunt una in cuget si simtiri.Crestinii sunt una in cuget si simtiri cu Hristos.Cugetul,simtirea si vointa sunt cele trei valente ale sufletului.Daca n-am dragoste nimic nu sunt.Eu sunt Cel ce sunt.Dumnezeu e iubire.
fatatrista
ianuarie 9, 2011 @ 8:24 pm
Sunt casatorita si am un baiat de cicnci ani.Suntem in pragul divortului.Am plecat de la el pentru ca e o persoana foarte violenta in vorbire chiar daca eu tac, rabd si ma rog.Prin vorbe si atitudine ma face sa ma simt ca o carpa.L-am iertat pentru anii de cosmar in care ma injura ca la usa cortului, hulea icoanele si se isteriza la fiecare spovedanie a mea.A introdus divort si si-a retras cererea dupa ce zeci de preoti, monahi si mireni s-au rugat pentru noi.A promis de N ori ca se schimba dar nu o face.Nu ma mai injura asa rau, dar ma face sa ma simt prost ca femeie.Izbuceneste nervos din tot felul de nimicuri si desi eu imi cer iertare(chiar daca nu am gresit) sta suparat o zi intreaga.Seara imi cere sa facem dragoste neparandu-i rau de comportamentul lui de peste zi, sugerandu-mi sa nu protestez pentru ca alte femei o duc mai rau si eu n-am fost inca schingiuta sau infometata.Ma simt violata si folosita si mereu imi aduc aminte momentele cand ma facea albie de porci si apoi imi cerea sex pentru ca daca nu, va face alte pacate.Nu vreau sa se distruga casnicia mea dar nici nu mai pot sta langa el.Nu ma intelege nimeni si sunt foarte trista.Nu inteleg de ce mi se intampla aceste lucruri.Iertati-ma!Daca este cineva care a trecut prin asa ceva si ma poate ajuta il rog sa-mi spuna si mie un cuvant.
Admin
ianuarie 9, 2011 @ 8:59 pm
Doamne ajuta!
Te apreciez foarte mult pentru tot ce-ai facut pentru familia ta pana acum. Ma bucur ca ai atata credinta in Dumnezeu si atat devotament pentru familia ta incat ai cerut ajutorul atator oameni ca sa se roage lui Dumnezeu si sa-ti salveze casnicia.
Si eu sunt casatorit de 5 ani cu sotia mea, avem doi copii, si inteleg ce ti se-ntampla, desi noi nu avem aceste probleme.
Eu cred ca ar fi bine sa te departezi de el usor…usor. Iti face viata prea grea. Totusi duhovnicul tau ar trebui sa te sfatuiasca cel mai bine, el trebuie sa-ti spun concret ce ar trebui sa faci.
Imi pare tare rau, dar imi dau seama ca esti o femeie extraordinara si Maica Domnului vă va ajuta.
O sa va pomenim in rugaciune cu mult drag…
Diana
ianuarie 9, 2011 @ 9:55 pm
Doamne ajuta, fata trista!
Sa nu crezi ca esti singura in toata lupta ta,te insoteste Acel Print grozav al iubirii divine, Acel Inger de Mare Sfat , Acea Inima, care a preferat sa fie strapunsa, decat sa te paraseasca, Domnul Isus Hristos, Cel care ne spune: "Veniti la Mine toti cei impovarati si Eu va voi odihni pe voi. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima si veti gasi odihna sufletelor voastre. Caci jugul Meu este bun si povara Mea este usoara."
Draga mea, putem vorbi despre problema ta cand doresti tu pe adresa mea de mail sau la telefon. Eu sunt psihoterapeut cu specializare pe cuplu si familie.
Bunul Dumnezeu sa-ti dea putere sa-ti duci crucea! Esti o fata puternica si rabdatoare. Cu rabdarea si credinta ta poti salva un suflet si implicit casnicia ta.
Pace, multa pace! Dobandeste pacea si oamenii din jurul tau se vor mantui!
fatatrista
ianuarie 9, 2011 @ 10:30 pm
Va multumesc pentru rugaciuni.Domnul Dumnezeu sa va rasplateasca dupa inima voastra buna!
Dan
ianuarie 10, 2011 @ 8:06 am
Doamne ajuta, Fata trista!
Nu se poate sa nu ramai miscat fata de cele impartasite de tine, asa ca scriu si eu cateva cuvinte, cuvinte care sper din tot sufletul sa iti ia macar o picatura din oceanul de suferinta pe care il duci.
Dat fiind ca pe Dumnezeu se face ca nu-L vede, tu esti singura lumina din viata sotului tau, lumina pe care el o scuipa in loc sa o pretuiasca.
Drept urmare, daca il parasesti, urmeaza sa cada cu fundul de pamant sub propria greutate a nebuniei de care da dovada, asa ca vazandu-se intr-o astfel de situatie extrema nu va avea decat doua posibilitati:
– ori se lasa de nebunia lui si se impaca cu Dumnezeu si cu oamenii; dar vai, cat de grea ii va fi pocainta si ce amar ii va fi regretul ca te-a pierdut!
– ori va ajunge si mai rau decat atat, ratandu-si complet viata; dar vai, ca nu va avea nici cea mai mica nadejde. Cale de mijloc nu va avea.
Daca insa, vei avea puterea sa mai rezisti in continuare cu el, poate totusi mai exista speranta sa se imblanzeasca si sa-si revina.
La sfarsitul durerii tale exprimata in cuvinte ai spus: [i]”Nu ma intelege nimeni si sunt foarte trista.Nu inteleg de ce mi se intampla aceste lucruri.Iertati-ma!Daca este cineva care a trecut prin asa ceva si ma poate ajuta il rog sa-mi spuna si mie un cuvant.”[/i]
Eu insa sunt convins ca te intelege foarta multa lume! Eu te inteleg, si mai mult decat atat, te admir pentru rabdarea, blandetea si smerenia de care ai dat dovada pana acum ca sa-ti salvezi casnicia aceasta ce seamana mai mult a mucenicie. Eu insumi, daca m-as pune in locul tau, nu cred ca as avea macar pe jumatate rabdare si sacrificiu precum ai tu.
Cred doar ca deznadajduiesti din pricina prea marii si prea lungii suferinte pricinuite de sotul tau. De aceea poate ca uneori de simti parasita de toata lumea precum se simtea Domnul Hristos in gradina Ghetsimani. Dar nu, nu este asa.
Noi, cei fara astfel de grele incercari, suntem datori sa te sprijinim macar moral, cu o vorba buna.
Ai spus ca aveti un baietel de 5 anisori. De aceea, nu numai tu ai de dus calvarul acestei casnicii, ci si baietelul vostru. Va fi afectat cu siguranta. Deja este, dar va fi afectat si mai mult.
Cred ca in decizia ta, oricare ar fi, trebuie sa tii cont foarte mult de baietelul vostru.
Cred ca singurul cuvant cu care te pot ajuta este sa te indemn sa stai cat mai aproape de Biserica si de duhovnic, sa faci ascultare de el orice ar fi, pentru ca furtuna sufleteasca la care esti supusa, repede te poate duce la disperare, datorita careia poti sa ajungi chiar si la revolta fata de Dumnezeu.
Pe final, te indemn sa te gandesti la aceste cuvinte ale Mantuitorului Hristos:
Fericiti cei ce plang ca aceea se vor mangaia ([url]https://www.ortodoxiatinerilor.ro/iubirea/suferina/14044-fericiti-cei-ce-plang-ca-aceia-se-vor-mangaia.html[/url])
Guest
ianuarie 10, 2011 @ 8:12 am
Doamne ajuta,deoarece este prima oara cand intru in acest an, incep prin a spune LA MULTI ANI tuturor celor care intra aici. Azi doresc sa scriu si eu cateva cuvinte pentru fatatrista (sper sa fie de folos )….asa cum este stiut nu imi place sa dau sfaturi insa pot sa spun ceea ce fac privind unele situatii….M-a intristat mult ceea ce am citit azi deoarece parca mi-as fii citit viata mea, problemele mele. Nu imi place sa povestesc foarte mult despre mine, totusi o sa spun ceea ce pe mine ma ajuta in aceste situatii.
Stiu foarte bine ce inseamna sa fii jignit, sa se rada de tine, sa fii facut in multe feluri deoare mergi la biserica, mai stiu de asemenea si despre partea cealalta de care aminteai in comentariu foarte bine ,totusi am invatat ca divortul nu este o solutie ,ca unde este vointa ,rugaciune ,spovedanie sincera si cat mai deasa (chiar daca este pe furis sau cu multe injuraturi) se poate, Domnul nu intarzie cu ajutorul ,iar bucuriile sunt nenumarate, nu pot sa am prea multe cuvinte in fata acstora pot insa sa spun MULTUMESC DOAMNE PENTRU TOT SI IARTA-MA PENTRU MULTELE MELE GRESELI.
Daca au fost perioade cand am crezut ca o sa se schimbe ceva tot cu ajutorul Domnului am inteles ca nu trebuie sa cer shimbare ci trebuie sa-l accept pe sotul meu asa cum este ,trebuie insa sa cer mereu rabdare ,putere de a ierta ,de a iubi si intelepciune de a sti cum trebuie sa reactionez in asfel de situatii, ar mai fi multa de zis insa ma grabesc .
Domnul sa ne daruiasca tot ceea ce ne este de folos tuturor, nu o sa-mi sriu numele nu pentru faptul ca mi-e rusine de ceea ce am scris ,cei care ma cunosc prin felul care scriu stiu ca totdeauna am recunoscut ceea ce ams cris chiar daca uneori a fost putin mai tarziu nu o fac acum deoarec am cateva interdictii si nu doresc sa supar mai mult decat este necesar (scuze nu am gasit alte cuvinte ),o perioada de timp poate o sa mai intru( desii foarte rar )fara a-mi scrie numele ,de citit va citesc zilnic si nu am cuvinte de multumire pentru ceea ce gasesc aici,de aceea rog pe Domnul sa va daruiasca tuturor tot ceea ce aste de folos ,mii de multumiri tuturor si scuze pentru neplacerile cauzate ,(daca au fost canva)
Guest
ianuarie 10, 2011 @ 8:19 am
Recitind ceea ce am scris mi-am dat seama ca am uitat ceva foarte important ,ori de cate ori primesc vorbe nu tocmai frumoase din partea sotului meu incerc sa spun in gand DOAMNE BINECUVINTEZA-L PE SOTUL MEU SI EU IL BONECUVINTEZ SI NU-L BLESTEM si SLAVA INTRU CEI DE SUS SI PE PAMANT PACE INTRE OAMENI BUNA INVOIRE ,am invatat si eu de la cineva si foarte bine mi-a prins….
Guest
ianuarie 10, 2011 @ 8:23 am
Foarte frumos ceea ce ai scris Dan desii nu ai scris perntru mine i-mi prinde foarte bine ,multumesc
Dan
ianuarie 10, 2011 @ 8:36 am
La multi ani draga surioara! Intr-adevar nu este nevoie sa-ti spui numele pentru motivele spuse de tine, dar nici nu era nevoie petru ca esti inconfudabila prin felul tau de a te exprima.
Ma bucur mult ca vorbim din nou 🙂
Dator sunt eu sa va multumesc, pentru ca ne aratati cum se rezista si cum se inving aceste grele incercari ale vietii, alaturi de Hristos Domnul.
Domnul sa va rasplateasca rabdarea.
Saurian
ianuarie 10, 2011 @ 10:21 am
Părerea mea personală e că ar trebui să renunţi la acel bărbat măcar de dragul copilului tău. Nici nu îţi imaginezi cât rău îi face astfel de comportamente. Sunt cazuri ( cum e acesta ) când o femeie trebuie să pună piciorul în prag şi să-şi ia viaţa în mâinile sale. Aici nu e vorba de faptul că îţi asumi o cruce în legătură cu soţul tău ci de faptul că poţi să nenoroceşti pe acel copilaş prin faptul că rabzi aceste prostii. Legătura omului cu Dumnezeu este dată în primul rând de legătura copilului cu părinţii. Dacă copilul are nişte părinţi duri şi autoritari atunci la maturitate aşa va considera că e Dumnezeu. Era şi o publicitate în legătură cu violenţa în familie. Părinţii se certau şi copiii erau sub o masă văzând umbrele părinţilor ce se certau şi auzind ţipetele lor. Încetul cu încetul ţipetele se îngroaşă iar umbrele arată ca nişte draci. Îţi iubeşti copilul? Atunci nu-i fă viaţa un iad. Iertare dacă smintesc dar sunt duhovnici ( mai ales călugări ) care încurajează ca soţia să stea lângă soţ fără să gândească puţin la ceilalţi. Ei cred că toţi sunt călugări şi le dă oamenilor cruci pe care până la urmă nici ei nu le-ar putea suporta. Garantez sigur că un om care trece printr-un astfel de iad niciodată nu va cere altuia să treacă prin acel iad. Niciodată. Ci doar cei care n-au trecut prin aşa ceva dau astfel de sfaturi. Sunt nişte gânduri de-ale mele aici… Tot ce îţi cer e să nu pui în spatele copilului o cruce pe care nu o poate duce că s-ar putea să-l distrugi.
Diana
ianuarie 10, 2011 @ 2:00 pm
Saurian, îmi place modul tău de a gândi, iar acest lucru te va ajuta sa fii un soţ model. Domnul sa te ajute sa gândeşti mereu asa. Daca mulţi parinti ar conştientiza efectele negative pe care le are violenţa asupra formării personalitatii copiilor am fi o societate de invidiat. Doar că in cazul de faţă- mă refer la Fata tristă – lucrurilor nu le putem spune pe nume şi nici nu le putem departaja în alb si negru, sau mai clar in a spune “stai” sau “pleaca” din mai multe motive:
1. nu am înţeles dacă ea este acum plecata, după spune, sau este cu el, după cum se înţelege;
2. ea şi-a exprimat dorinţa de a nu-şi distruge căsnicia, iar de aici reiese clar că pentru ea divorţul ar însemna o pierdere şi nu o eliberare;
3. el a introdus divorţ şi şi-a retras cererea după ce multe persoane s-au rugat, după spusele Fetei triste, deci – e clar că ea nu dorea divorţul ci soţul, şi ea a fost cea care a cerul ajutor preoţilor pentru ca soţul să renunţe la divorţ;
4. ea spune că el s-a schimbat, dar că işi aduce aminte momentele în care o făcea albie de porci, de aici reiese că prezentul e mai puţin tulburător însă pe ea o chinuie trecutul;
5. ea trebuie să vadă ce înseamnă pt. soţul ei „nimicurile” din care spune că izbucneşte şi nu vorbeşte toată ziua, e clar că pentru el nu sunt tocmai nimicuri;
6. există un motiv pentru care soţul hulea icoanele, probabil apropierea de Dumnezeu a Fetei triste nu s-a produs treptat pentru a lăsa şi soţului timpul necesar să asimileze trăirile şi dorinţele ei legate de biserică, religie, (cred că dacă în momentul în care l-a cunoscut s-ar fi aflat la nivelul duhovnicesc actual ar fi căutat o persoană care să fie în asentimentul ei, pe aceeaşi lungime de undă cu ea), şi după cum e şi firesc, nu toată lumea simte chemarea în acelaşi timp sau la comandă. Ba mai mult el consideră că biserica, Dumnezeu(pe care el încă , se pare, nu-l înţelege) a modificat-o pe soţia lui, a îndepărtat-o de el sau a pus anumite restricţii în relaţia lor, aşa se poate explica repulsia faţă de icoane, biserică. Dar, ar putea fi multe alte motive care să fi dus la această repulsie, iar asta numai el poate explica. Să nu uităm că suntem rezultatul mediului în care trăim, depinde ce modele a avul în mediul familial.
7. adevărul e relativ , sau după obişnuim noi să spunem, adevărul e la mijloc. Nu ne putem da cu părerea fără să ştim care este opinia celuilat. Dacă ar intra soţul să-şi spună părerea s-ar putea să-i dăm lui dreptate, necunoscănd relatarea soţiei. Ce oare l-a determinat să divorţeze? De ce soţia nu a dorit divorţul dacă nu mai suporta viaţa de calvar? Înseamnă că există um motiv pentru care Fata tristă îşi doreşte această relaţie. Care? Oare nu avem noi tendinţa de a vedea numai partea negativă din omul de lângă noi când ne supără?
8. nu există oameni răi, există oameni cu bune şi rele. Când luăm hotărârea de a ne căsători avem tendinţa de a vedea numai părţile bune ale soţului/soţiei, apoi când ne supărăm le vedem doar pe cele rele. Din păcate…
9. nu ştim care este relaţia tatălui cu fiul său, ce însemna pentru copil divorţul, cum se vede el după despărţire, poate eliberat, poate stigmatizat în faţa societăţii, poate…
10. ce simte Fata tristă faţă de divorţ? Ce înseamnă pentru ea? Ce-i aduce divorţul? Eliberarea, sau dimpotrivă prăbuşirea?
11. cu răbdarea şi umilinţa ar putea duce un suflet la Hristos,şi- ar putea salva căsnicia, pentru liniştea ei, a soţului, a fiului. Dacă va avea puterea să revadă calităţile pe care le-a vazut când s-au căsătorit, dacă ar avea puterea să uite, să iubească pe cel ce a rănit-o, preţul răbdării, umilinţei, dragostei ar fi unul care ar urca-o spre idealul cel mai înalt…
12. cu cât faci mai multe fapte bune cu atât devii mai bun, iar preţul este mântuirea. Şi să nu uităm, Dumnezeu este cu cei care au inima înfrântă şi smerită. Şi cu ajutorul lui Dumnezeu soţul va conştientiza în timp cât a greşit, iar culpa păcatului îl va determina să o preţuiască pe soţie pentru răbdarea de a-l fi suferit când trăia în întuneric.
13. nu vorbim de violenţă fizică, iar violenţa verbală s-a mai atenuat, din spusele ei (a nu se înţelege că violenţa verbală este permisă, doar că sunt persoane care spun multe la furie, dar nu au suflet rău, şi în general aşa sunt persoanele colerice, extrovertite), ăsta e un început, nu?
14. Oare ce înseamnă pentru Fata tristă acum soţul său? Suport emoţional, financiar, echilibru, dezechilibru,totul, nimic…Dar ea ce înseamnă pentru soţul său? Numai ei ştiu să răspundă.
Îmi amintesc cuvintele părintelui Arsenie P.: “ Cât de greu a fost că astăzi ai făcut ceva? Cât de puţin bine! Şi iată aşa încet poţi să rămâi în toată viaţa ta “lumină din Lumină”.
Armonie, sens, finalitate…
Doamne ajută!
Dan
ianuarie 10, 2011 @ 2:20 pm
Diana, vazand cele (de)scrise de tine si aducandu-mi aminte de multe intamplari cu oameni, trag concluzia ca cea mai grea meserie/vocatie/slujire de pe pamant este sa lucrezi cu oamenii….dar care aduce si cele mai mari satisfactii.
Cred ca nepotii tai (cand ii vei avea) vor sta lipiti in jurul tau ca sa le mai povestesti cate ceva…despre oameni si Dumnezeu. 🙂
Diana
ianuarie 10, 2011 @ 2:41 pm
Eu am doua servicii diametral opuse, unul – unde trebuie sa iau decizii pe secunda, si unul – care imi cere multa reflectie. E mai usor sa lucrezi su boala somatica(organica)pentru ca e mai palpabila, dacat cu problemele sufletesti, psihologice, pentru ca ai nevoie de muuulte elemente pentru a forma un tot.
Dar…e extraordinar sa lucrezi cu oamenii, sa poti scoate din om ceea ce este mai bun, sa-l ajuti sa constientizeze ca il are pe Hristos in suflet de la botez, si ca inpreuna cu Hristos are in sufletul sau tot ce-i trebuie pentru a se inalta…
fatatrista
ianuarie 10, 2011 @ 6:29 pm
Draga Diana,
1.sunt plecata.duhovnicul nu s-a opus plecarii. a recomndat rugaciunea si a interzis divortul(din partea mea)
2.singura teama e sa nu gresesc in fata lui Dumnezeu, sa nu imi pereclitez mantuirea, sau mai rau pe a lui.
3.cand el a introdus divort(nici azi nu are argument) am cerut ajutor cu rugaciune ca sa se faca voia lui Dumnezeu.
4.incearca sa fie altfel dar mereu sfarseste prin a concluziona ca ceea ce face el e doar o umilire si ca nu poate fi asa.."bun", adica.ajunge la aceeasi replica, "nu meriti mai mult pentru ca nu esti o femeie adevarata, cu o femeie adevarata as vorbi altfel"
5.nimicurile sunt nimicuri si pentru duhovnic
6.dupa cum sustine singur atunci cand e manios vrea sa ma raneasca cat mai tare si ma loveste acolo unde ma doare. daca vede ca nu raspund la insultele asupra: competentelor intelectuale(desi am facut aceeasi facultate), harniciei, a rudeniilor(toti sunt tampiti, nebuni, monstri etc),a modului in care ma vede lumea("-)aca te-ai duce la munca din 100, toti ti-ar spune ca esti proasta, pana si mama ta te crede handicapata), a esecului in raport cu rude, colege si vecini(de fiecare data dupa vizita unei femei ma compara cu aceea, mereu ies in minus), trece la parintele Cleopa.Daca nu pland ca il improasca pe el cu noroi ajunge la Athos si daca nici asa nu stoarce lacrimi urca mai sus, Sus.
9.Il iubeste foarte mult pe copil.Copilul la fel il iubeste si-i duce dorul.Este un copil destept si sensibil.I-a atras atentia de mai multe ori sa nu tipe la mine.Multe scene le-a facut in fata lui:"mama ta e o… si o… vei vedea tu cand o sa fii mare cine e maica-ta".Am trecut si momentul cand baiatul meu i-a spus vecinului ca mama lui e o….La un moment dat le spunea oamenilor esti… si esti.. si radea.L-am depasit.Mereu i-am gasit scuze, ca e obosit, ca il doare capul etc.Ii voi pastra in eventualitatea unui divort o imagine cat se poate de buna.In prezent stie ca tata munceste departe si ca va veni sa ne vada cat poate de des.
10.Are multe calitati, dar nu voi mai accepta preludiu cu jigniri sau postludiu cu obiecte aruncate in fata(m-am ferit sau mai bine zis m-a ferit Dumnezeu de impact).
Nu voi mai scrie.Ma gandesc ca va dau prilej de a-l judeca.Doamne ajuta-l si Domnul sa va ajute si pe voi!
Saurian
ianuarie 10, 2011 @ 6:36 pm
fatatrista, ţi-am spus ce să faci. Chiar dacă nu divorţezi de soţul tău dar refuză să mai staţi în aceeaşi casă. Măcar pentru copilul tău care spui şi tu că a văzut în ce hal te-a făcut. Săracul de el nu ştie acum ce se întâmplă dar dacă va creşte într-un mediu aşa bolnav va fi distrus sufleteşte. Poate vrea sincer să se schimbe dar dacă vrea asta atunci dă-i timp s-o facă lăsându-l să se gândească singur la ce a avut şi ce a pierdut. Deci nu-i mai accepta astfel de comportamente şi ai încredere în Hristos că e cu tine şi nu te lasă. Spui despre copil că îl iubeşte foarte tare şi vrei să păstreze imaginea frumoasă pe care o are faţă de tatăl lui. Fă asta şi şi-o va păstra dacă nu va mai vedea cum te calcă în picioare. Cine ştie ce va ajunge când va fi adult dacă lucrurile continuă tot aşa. Maica DOmnului să vă apere pe amândoi!
Diana
ianuarie 10, 2011 @ 8:27 pm
Draga Fatatrista,
Nimeni nu-l judeca pe sotul tau pentru ca nu-l cunoaste, ba dimpotriva i-am acordat circumstante atenuante, pentru ca nu si-a exprimat punctul de vedere. Din cele relatate de tine tabloul prinde contur. Daca vrei putem vorbi personal. Cum doresti. Oricand imi fac timp pentru tine.
Eu iti doresc multa putere sa depasesti problemele si sa poti ierta din toata inima pe acela care a pus, prin loviturile lui, cununa frumoasa pe capul tau.
Sa-ti pastrezi cu drag frumusetea sufletului tau. Darul acesta este mare si sa nu fie risipit cu nici un chip in lupta si drumul tau ingeresc.
Inima ta, Maicuta Domnului o iubeste nespus de mult. Nu te descuraja, crucea aceasta va fi candva plina de bunatati.
Te imbratisez cu multa, multa pretuire,
Diana.
ADINA
ianuarie 11, 2011 @ 6:38 am
Buna ziua!
Diana, am o mica problema cu prietenul meu, pot sa discut prin email cu tine?
Rog pe admin, sa-mi dea adresa ta de email sa-ti pot scrie.
Ana
ianuarie 11, 2011 @ 9:25 am
Bravo tie
Fata trista
Mi-a placut mult ce-ai scris. Parca citeam povestea vietii mamei mele. Vezi, tu l-ai aparat pe sotul tau pe buna dreptate pentru ca numai tu duci acel chin, si numai tu ai dreptul sa vorbesti despre astea. Stiu astea din viata mamei mele. S-a chinuit mereu cu tata care era un monstru pe langa ce pare a fi sotul tau, dar azi eu ii multumesc ca datorita rezistentei ei in a nu divorta (desi a ajuns de 2 ori la divort) noi avem o casa cu 2 parinti, la care mergem cu drag.
Sotul tau nu pe tine de detesta, dar pentru ca tu esti cea mai apropiata si cea mai draga fiinta de langa el, te ataca de cate ori poate. Nu e deloc usor sa rezisti si nici nu ai cum s-o faci decat cu ajutorul Domnului. Slava Domnului ca ai duhovnic. Sfatul lui e direct de la Domnul si ai sa ai mult ajutor.
[b]Faptul ca el isi iubeste copilul si copilul il iubeste pe el, e un puternic stalp de rezistanta in casnicia voastra. [/b]
Divortul l-a bagat numai ca sa te intimideze. Cu adevarat esti singura persoana pe care el o iubeste.
Dumnezeu sa-ti ajute
Guest
ianuarie 11, 2011 @ 10:14 am
Doamne ajuta ,multumesc tuturor celor care a-ti raspuns fetei triste ,desii nu arau scrise pentru mine muuulte am avut de invatat ,multe bucurii tuturor si Domnul sa va rasplateasca cum stie tot ceea ce faceti pentru noi toti .Pentru cine crede ca divortul este solutia in aceste cazuri recomand citirea intreviului cu parintele Vasile Gavrila din ziarul Lumina de dumnica editia de trasilvania ,unde este explicat foarte frumos despre Taina Casatoriei (scuze daca am suparat cu ceva pe cineva ).Cele mai multe multumiri trebuie aduse acestei minunate fete care a avut curajul de a scrie despre toate acestea ,pentru mine esti o luptatoare ,multumesc mult de tot ,nu stiu daca la tine sau schimbat multe in felul de agandi (deoarece cred ca de aici trebuie sa pornim schimbarea )insa eu vad unele lucruri foarte diferit acum …
Carmen
mai 3, 2011 @ 10:47 am
"NU-ti varsa margaritarele tale inaintea porcilor, caci vor calca peste ele si intorcandu-se, te vor sfasia". (Inteleptul Solomon). Draga mea … cale de intors nu mai exista. Ai rabdat, dar nu asta e VIATA. Viata e un dar de la Dumnezeu, nu trebuie sa-l batjocorim. E clar ca daca tot iti repeta sotul ca esti proasta , curva, nebuna, inculta, handicapata, putoare, mizerabila…intr-o buna zi chiar ai sa te obisnuiesti cu ideea si ai sa crezi si tu ca are dreptate! NU! NU! NU! NU mai sta cu el. Dumnezeu, care are grija si de florile campului, va avea grija si de voi doi: tu si copilasul lui. Sora mea a rabdat, crezand ca il poate schimba…acum are 5 copii amarati, si el e la fel de monstru . Daca nu s-a schimbat nici in fata copilului…da-mi un motiv pt care ar face-o de acum inainte. AI sa-ti pierzi si bruma de respect pt propria ta persoana. Dumnezeu nu vrea oameni prosti. Vrea oameni lucizi. Vrei sa ajungi la balamuc? Crezi ca te-ar ingriji el daca ai suferi vreun atac cerebral? Daca ai face vreo pareza pe sistem nervos? Ia vezi tu ce frumos a construit Dumnezeu lumea: ai grija de copil, de tine, mergi pe la manastiri… Maicuta Domnului iti va purta de grija. Despre el- si-a ales partea.
Guest
mai 3, 2011 @ 11:39 am
Carmen eu cred ca intr-o caznicie ca si in viata nu poti schimba pe cineva (incearca sa schimbi ceva la tine si vezi cum este),poti insa sa-l accepti pe cel de langa tine asa cum este si aceasta tot cu ajutorul Domnului ,sincer i-mi pare rau pentru sora ta insa am o intrebare sora ta are un duhovnic merge la biserica ,se roaga ? Iertare daca te-am suparat cu ceva insa asa vad eu lucrurile,Albinuta
Guest
mai 3, 2011 @ 12:00 pm
Uita de intrebare si iertare pentru ca te-am suparat(am scris in graba )totusi NU SE POATE SA REZISTI FARA RUGACIUNE si sa mai ai si 5 copii este intradevar o eroina (cinste ei ),chiar i-mi pare rau nadajduiesc ca nu o sa fii foarte suparata ,Albinuta
AndaPetre
ianuarie 1, 2014 @ 4:35 pm
Imi dati un sfat?
Am fost cu un baiat timp de 3 ani prieteni si in vara s-a terminat totul dintr-o cearta copilareasca!Eu nu am tata e mort de aproape 9 ani si prietenul meu desi e de aceeasi varsta cu mine a fost ca si echilibrul meu si in ciuda faptului ca din cand in cand mai bea cam mult aveam incredere ca niciodata asta nu ne-ar afecta viata de familie daca s-ar fi ajuns la o familie!Dupa aproape 2 sapatamani de la despartire pt ca nu am mai vrut nici eu nimic de la el deoarece tot timpul eu trebuia sa-l aduc inapoi fiind o persoana orgolioasa a gasit o femeie de 32 el avand 24 , acum a facut 25 de ani.Tin sa precizez ca femia asta a umblat cu un barbat insurat si a ajuns sotia respectivului sa-i bata in usa si sa-i ceara socoteala.Am trecut in jumatate prin toate starile posibile.acum m-am vindecat m-am obisnuit ca numai e in viata mea!Sincer va zic cred ca el era jumatatea mea, poate e prea mult spus..!Daca as fi vazut ca e fericit ca e bine mi-as fi vazut de treaba mea dar simt ca nu e bine ca nu e fericit!El e politist si-si dorea sa devina procuror, acum numai face nimic!Imi pare rau ptr el,am impresia ca impreuna cu ea se distruge, e trist,sta cu capul pe mese in oras, nu facea niciodata asa!Sa stiti ca nu trebuie sa fie cu mine doar sa-l vad ca nu se mai distruge, sa fie cu altcineva dar sa fie cum il stiam eu.Am nevoie de un sfat, poate pare pueril ce v-am scris dar chiar ma intereseaza sa-i fie bine!Eu cred ca are farmece facute!Va multumesc frumos , dati-mi un sfat ca intradevar in mare parte nu ma mai doare ca numai e in viata mea numai ca parca nu pot sa-l las sa pice asa in groapa.Si pe langa asta vreau si eu sa schimb ceva in viata mea si sa-mi vad de viata
AndaPetre
ianuarie 1, 2014 @ 4:37 pm
Si cred ca mi-am pierdut timpul si nu am facut nimic bun iar ptr el am fost o ploaie de vara din moment ce s-au intamplat lucrurile asa…
Andrei Calin
ianuarie 3, 2014 @ 12:57 pm
[quote name=”AndaPetre”]Si cred ca mi-am pierdut timpul si nu am facut nimic bun iar ptr el am fost o ploaie de vara din moment ce s-au intamplat lucrurile asa…[/quote]
Tot ce am de zis este ca daca a ajuns sa faca asa ceva, nu te merita. Lasa-l, nu mai e acelasi om. Poate candva va intelege ce a pierdut. Tu trebuie sa iti revii, si sa iti continui viata, fara sa mai fii perturbata de problemele altora.
[quote]Singurul lucru care iti ramane de facut este sa te rogi pentru el,dupa parerea mea si cu siguranta Dumnezeu va gasi o cale de rezolvare…[/quote]
Um.. nu cred ca asta ar ajuta cu ceva… Rezolvarea a fost despartirea in sine.
romeo
ianuarie 2, 2014 @ 10:31 pm
Buna Anda..Pentru inceput as vrea sa iti spun ca excesul de alcol intotdeauna afecteaza viata de familie ,si niciodata sa nu te mai pacalesti singura ca nu.Este o patima de care scapi cu greu si cel mai bine este sa nu iti complici viata cu astfel de oameni.Poti incerca sa ajuti dar este o batalie greu de dus.
Imi dau seama ca inca tii la el foarte mult ,dar sa stii ca nu poti ajuta un om daca el nu isi doreste acest lucru.Nu poti duce tu lupta pentru el ..Povestea asta cu farmecele am auzito de multe ori .Eu personal nu cred in asa ceva…si mai cred de asemenea ca ele exista doar atunci cand crezi ca ele exista..Atunci cand esti apropiat de biserica si duci o viata cu adevarat ortodoxa farmecele nu vor avea nici un efect asupra ta..cel putin asta este parerea mea…
E greu de zis ce ai putea face in cazul „prietenului” tau..Ai incercat sa vorbesti cu el , sa vezi de ce a ajuns in aceasta situatie ?
Cred ca o rezolvare ar fi sa incerci sa il indrepti catre un duhovnic ,dar cu siguranta nu va dori sa auda de asa ceva..Singurul lucru care iti ramane de facut este sa te rogi pentru el,dupa parerea mea si cu siguranta Dumnezeu va gasi o cale de rezolvare…Stiu ca o sa ma repet ,dar nu poti duce lupta pentru el,ii poti fi alaturi dar cum sunteti despartiti nu stiu in ce masura te-ar lasa sa il ajuti