Participarea la o nuntă sau un botez a ajuns un lux. Nu faceți din nunta voastră o afacere ci un prilej de bucurie!

Aș vrea să discutăm despre o problemă foarte importantă, legată de modul în care noi românii ne organizăm nunțile și botezurile. După 24 de ani de la căderea regimului comunist observ că petrecerile de nuntă au ajuns adevărate spectacole, organizate minuțios din timp, cu multe surprize pentru invitați, dar în același și foarte scumpe.

Mi s-a întâmplat anul trecut să nu pot onora invitația la o nuntă tocmai din cauza banilor, deși ne-am fi dorit să mergem. N-a fost o perioadă în care ne descurcam greu cu banii ci așa este și astăzi și așa a fost mereu în familia noastră. A accepta o invitația de nuntă înseamnă pentru noi un efort însemnat, uneori unul destul de mare. În situația noastră se află atâția și atâția români care pentru a merge la o nuntă trebuie să sacrifice banii de mâncare pentru 2-3 săptămâni în familie.

O invitație la nuntă nu mai este un motiv de bucurie ci a ajuns chiar unul de întristare. Nu degeaba în popor merge o vorbă atunci când primești invitația de nuntă în plic: „Am primit o amendă”, dovadă felul în care omul percepe invitația, ca pe o ocazie în care trebuie să scoată bani silit din buzunar.

Gândiți-vă că sunt oameni care au salariu 700 de lei pe lună. Un astfel de om dacă va fi invitat la o nuntă, ce va face? Va sacrifica salariul lui pe o lună pentru o seară de petrecere? Va renunța la a oferi mâncare copiilor și a plăti facturile de întreținere, doar pentru a merge la un prieten la nuntă? E greu, este foarte greu. Se întâmplă ca o astfel de cheltuială să dea peste cap bugetul unei familii pentru următoare 2-3 luni. Și totuși cum să-l refuzi pe cel mai bun prieten al tău care te invită? Sau pe fratele tău? Sau pe verișorul tău? Nu poți să nu te duci…

De ce am ajuns să transformăm nunțile în afaceri?

Petrecerea nunții vine ca urmare a bucuriei uniri bărbatului și femeii de către Dumnezeu în sfânta biserică. Taina Cununiei este pretextul bucuriei de la petrecere, și nu petrecerea în sine. Ori dacă Dumnezeu oferă mereu totul în dar, noi de ce să nu-i urmăm exemplu?

Înainte nunțile erau petreceri de familie și se făceau în curtea casei, cu mese întinse și cu mirii bucuroși că-i pot primi pe săteni ospătându-i cu bucate alese gătite chiar de familia lor. Se tăiau un vițel, 2-3 purcei, câteva găini, și cu vinul bun păstrat în beci se prepara o masă de nuntă bogată. Nu conta că a mai rămas mâncare, ea se punea la rece în beci și se mânca zilele următoare. Socrii mari organizau petrecerea, ei dădeau mâncare din gospodăria lor. Nu era nicio pagubă. La sfârșit se strângea darul și fiecare dădea câți bani vroia, fără să calculeze cât a mâncat și cat a băut, iar mirii nu trebuiau să-și fac griji dacă „au ieșit pe plus”. Era firesc ca mereu să iasă pe plus.

În ultimii 20-30 de ani petrecerile s-au mutat la restaurant… iar aici lucrurile se complică. Mâncarea nu mai este a ta ci a lor. Un meniu de două persoane costă cât un porc viu de Crăciun. Invitații nu mai pot da cât vor pe masă ci trebuie să se gândească: „Cum este locația? Cât de bogat este meniul? Ce formație cântă? Ce fel de lume e invitată aici?” și apoi în funcție de aceste aspecte să ofere o sumă mai mare decât costul meniurilor pe care le-au servit. Dacă pe vremuri masa de nuntă era o modaliate de a-ți cinsti familia și prietenii cu ceva bun, astăzi masă de nunta e pe banii noștri, te costă mult.

E ca și cum mi-aș invita prietenii la ziua mea pe banii lor. Ba mai vreau să-mi mai și rămână la sfârșit bani să-mi iau un telefon.

Darul pe care-l dau nuntașii mirilor are rolul de a-i ajuta pe tineri să pornească pe drumul familiei, dar totuși el nu trebuie condiționat de nimic. Și mirii oferă nuntașilor în dar o masă bogată, dar și nuntașii oferă mirilor un dar, o sumă de bani, sau un cadou. Totuși aceste daruri nu trebuie să se intercondiționeze, pentru că altfel nu mai sunt daruri.

Vorbeam aseară cu Cristinel, un membru al Oastei Domnului din Galați și îmi povestea cu la ei când cineva are nuntă, vin prietenii din toată țara fără să-i invite, și nunta ajunge să fie de 4- 500 de persoane, dar fără să condiționeze pe cineva câți bani să pună pe masă. Ei sunt foarte uniți și o nuntă este un motiv de bucurie pentru ostașii din toată țara, indiferent de starea lor materială. Sunt familii cu 6-7 copiii care vin la nuntă, Vă dați seama că din partea lor nu se va aștepta nimeni la un dar mare, ci se vor bucura că pot fi împreună.

Am transformat nunțile în afaceri și asta ne afectează pe toți. Orice om invitat la nunta ta, devine o obligație… pe viitor trebuie să te duci la nunta lui. Ba mai mult, calculezi exact și cât ți-a pus el pe masă ca să știi cât îi pui și tu. Dacă au trecut câțiva ani de la nunta ta, atunci indexezi suma cu rata inflației și obții suma exactă actualizată la condițiile actuale. Glumesc…

Mass-media promovează puternic nunțile vedetelor și luxul lor, iar noi oamenii de rând ne dorim să-i imităm și uite așa ajungem să ne dorim restaurant pe malul lacului, limuzină, artificii, formație faimoasă, ansamblu folcloric, rochie de mireasă croită la Londra care costă cât un Logan la mâna a doua și costum de mire de fițe. Și uite așa ajungem la o nuntă cu costuri de 8-900 de milioane… Caz  real. Păi cu banii aceștia îți iei o garsonieră.

Când investești așa de mult, e normal să fii foarte atent la câți bani pune fiecare pe masă și să-ți dorești măcar să achiți cheltuielile făcute.

Dragilor, vă rog, atunci când organizați nuntă, nu uitați că sunt oameni săraci care nu-și permit să vină la restaurant. Eu și soția mea, deși nu ne considerăm săraci ci oameni de rând, am mers adesea doar la slujba Tainei Cununiei în biserică, iar la sfârșit îi felicitam pe miri, dăruindu-le un buchet de flori, fără a putea merge și la petrecere, deși ne-am fi dorit.

De ce acceptăm oare ca de la masa nunții să lipsească persoane dragi nouă? De ce nu organizăm nunta mai simplă?

De ce nu vă anunțați prietenii că sunt invitați la nuntă, iar nunta este fără obligații, fără dar, și veți vedea câți vor veni. De ce nu organizați o nuntă mai simplă, cu costuri mai mici, care să nu vă oblige să cereți oamenilor bani pe masă?

Nunta e prilej de bucurie pentru întreaga familie, pentru toți prietenii, apropiații și cunoștințele. Masa de nuntă este folosită ca simbol al Împărăției Cerurilor, acolo unde Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt a invitat toată omenirea…

Fă nuntă fără dar și vei vedea că-ți vor veni și vecinii, și cunoscuții, și toți colegii de servici, și mulți oameni care în mod normal n-ar fi putut veni.

Fiți milostivi și darnici. Oferiți tuturor o masă bogată de bucurie că Hristos v-a unit într-o familie sfântă! Ba mai mult. Ia auziți ce spune Domnul Hristos:

„Când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei, la rândul lor, pe tine, şi să-ţi fie ca răsplată. Ci, când faci un ospăţ, cheamă pe săraci, pe neputincioşi, pe şchiopi, pe orbi, și fericit vei fi că nu pot să-ţi răsplătească. Căci ţi se va răsplăti la învierea drepţilor.” (Luca 14, 12-14).

Câți dintre creștini împlinesc această poruncă? Câți dintre noi am invitat la masă pe săraci, pe neputincioşi, pe orbi și pe toți cei în suferință, la nunta noastră? Dumnezeu știe…

Câți am făcut măcar o masă separată cu o zi două după nuntă pentru cei săraci?

Nu numai că nu împlinim această poruncă, ba mai mult, nici măcar pe prieteni, pe frați și pe rudele noastre nu le mai lăsăm să vină, ridicând ștacheta luxului.

Am pierdut simplitatea relațiilor umane.

Banii mereu complică relațiile dintre noi. Nunta să fie prilej de întâlnire și de bucurie cu toți cei apropiați ai tăi, fără a le cere nimic în schimb. Atunci vei fi fericit și cu inima împăcată.

Împliniți poruncile Domnului până la cele mai mici detalii și vă veți bucura de prezența lui Dumnezeu la nunta voastră, în chiar inima voastră dar și în inima nuntașilor.

Nunta este zi de sărbătoare pentru întreaga comunitate, nu doar pentru miri, nași și socri. Haideți să ne bucurăm toți… nu doar o parte.

(Claudiu Balan)