Ori buni crestini, ori pierim!
S-a înaltat la Domnul, nu cu mult timp în urma, Parintele Ioanichie Balan, unul dintre marii duhovnici pe care bunul Dumnezeu i-a daruit neamului românesc. L-am cunoscut pe Parintele Ioanichie în urma cu 15 ani. A fost singura data când am stat fata catre fata cu Parintele. Eram atunci studenta în anul întâi, curioasa si dornica de a transmite colegilor mei de generatie un sfat, o vorba plina de duh dintr-un suflet plin de duh. Parintele ne îndemna atunci la lupta, o lupta fatisa, crâncena, cu agresiunile la care era supusa generatia noastra. M-am simtit atunci asemeni unui copil dojenit cu dragoste, dar în acelasi timp cu asprime de parintele sau. Am avut impresia ca peste oamenii dragi mie timpul nu va trece. Ca parintele Ioanichie ma va astepta mereu sa ma întorc la Sihastria si sa-mi dea alte si alte sfaturi pentru tinerii brasoveni. M-am înselat – Parintele Ioanichie a plecat pe urmele fratilor sai mai mari, Parintele Cleopa, Parintele Staniloae, Prea Fericitul Teoctist, sa stea la taifas cu Dumnezeu. Vestea plecarii sale la cele vesnice a picat ca un traznet în sufletul meu. Cuvintele sale, însa, pe care le transmitea tinerilor atunci razbat si dincolo de mormânt, parca mai puternice, catre un altul si totusi acelasi tineret român. Acesta este motivul pentru care am hotarât astazi restituirea unor frânturi de gânduri din cele împartasite mie în smerenia chiliei Parintelui. Dumnezeu sa-l odihneasca în pace! (Crina Palas)
„În viata sa fiti tineri care sa sfinteasca un loc, o casa, o societate, o generatie, un cartier si locul de munca unde veti lucra. Prin comportament crestin, mai întâi. Ori esti crestin azi, ori esti pagân, una din doua. Si crestin ortodox, caci România e tara ortodoxa. Tineti cont ce va spune un calugar batrân si rau: daca nu va tineti serios de biserica si de ortodoxie, prapad e cu noi. Ne manânca vecinii si strainii si pagânii. Daca va tineti de Biserica, nici rusii, nici tatarii, nici nemtii, nici alte tari din Rasarit sau Apus nu vor putea sa ne scoata din Carpati si sa ne dezlipeasca de Hristos.
Nu mai aveti acces la Sfânta Spovedanie, nu va mai faceti vreme de Sfânta Împartasanie, nu aveti bucuria vietii cum o au cei care traiesc întru Hristos. Veti avea bucuria placerilor, a sexualitatii, a ispitelor si patimilor trupesti, dar nu bucuria întru Hristos. Bucurii trupesti, orizontale, care se consuma într-o zi, si nu bucurii vesnice, verticale, axate pe Hristos. Treziti-va! Sunteti tineri si noua ne e mila de ce se va întâmpla cu tara asta care se cheama înca România. Vreti sa mai ramâna România Românie? Întoarceti-va la ortodoxie, la Biserica, la tinuta morala decenta, cinstita a românilor dintotdeauna.
Faceti un comitet, mergeti duminica pe la spitale, la casele de batrâni, ajutati cu cuvântul, mângâiati, sfatuiti, combateti casele de desfrâu. Mergeti la manastiri, la preoti batrâni care sa va lumineze, sa va binecuvinteze, sa va calauzeasca. Ortodoxia activa e o misiune.
Misionarismul se face de la om la om. Dar pentru asta trebuie sa va curatiti de pacatele tineretii, sa cititi cât mai multe carti teologice. Sa stiti voi întâi câte ceva din frumusetea Ortodoxiei, din trairea întru Hristos, ca sa puteti trage si pe altii spre Hristos, sa puteti fi o luminita aprinsa acolo unde veti trai. Trebuie sa faceti ceva. Eu sunt un om mai de baricade. Ori facem ceva, ori ne ducem la plimbare.
Sfânta Evanghelie spune ca la sfârsitul lumii vor fi chemate toate neamurile. Deci natia ramâne pâna la sfârsitul lumii. Ba mai mult, fiecare neam si tara are îngerul sau pazitor.
Neamurile crestine trebuie sa ramâna. Iar crestinii trebuie sa fie la locul lor, echilibrati, seriosi si sa nu se dezlipeasca pentru nimic în lume de pamântul strabun în care i-a nascut Dumnezeu. De ce exista tentatia de a pleca în alta tara? Credeti ca, afara de Dumnezeu, ne vrea cineva din lume? Cine îsi pune nadejdea în Rasarit si Apus se înseala amarnic. Numai în Dumnezeu, în smerenia, rabdarea si deviza parintilor nostri, a românilor dintotdeauna, ne putem pune speranta. Nu ne-au scos de aici nici turcii, nici tatarii, nici rusii, nici nemtii, nici austro-ungarii, si nici de-acum înainte nu ne va scoate nimeni. Doar Dumnezeu, daca ne vom îndeparta de El. Asa ca, treziti-va, luati aminte si, cot la cot cu preotii, cu calugarii, treceti la post, la rugaciune, la spovedanie. Asa trebuie sa fie o tara crestina care poarta Crucea de doua mii de ani.
Treziti-va, frati români, pâna nu-i prea târziu! Ori crestini buni, ori pierim. Luati aminte ce va spun: numai Dumnezeu din cer ne salveaza. Priviti în sus, fratilor, nici într-o parte, nici în alta! Fericirea noastra este sa ramânem aici, unde ne-a nascut Dumnezeu, cu Hristos în brate si în bratele lui Hristos.”
(VEGHEA – Publicatie a Generatiei Neasteptate)
D
iulie 30, 2009 @ 8:36 am
Da era un luptator parintele; si avea drag de tineri.
PS: nu mi se pare tocmai inspirata incadrarea parintelui in randul unora din cei enumerati de tine.
cabira
iulie 30, 2009 @ 9:50 am
@D – articolul este preluat.
incadrarea ii apartine autoarei.
Miruna
iulie 30, 2009 @ 12:21 pm
Imi plac foarte mult articolele voastre.
Puteti sa scrieti sau sa preluati si un articol despre demnitatea crestina..sau despre demnitate, orgoliu si mandrie?? Multumesc mult.
Lavinia
iulie 30, 2009 @ 12:35 pm
Exact! Nici mie nu mi se pare corecta acea incadrare. Vorbim de Preafericitul Teoctist aici, sa se stie, ca nu e nimic de ascuns. Eu l-am vazut intr-un interviu filmat in care spunea ca e bine sa spunem Crezul si cu Filioque, cand suntem la ei, iar cand suntem la noi sa-l spunem fara. Urata treaba!!!! Cati o fi smintit! Desi cineva a spus ca nu se sminteste decat cel care e gata smintit.
admin
iulie 30, 2009 @ 12:50 pm
Este o incadrare personala. Nimic mai mult. Noi avem datoria sa preluam textele integral, din sursele citate, asa cum este si normal, mai ales ca invataturile pr. Ioanichie au venit prin acea persoana.
D
iulie 30, 2009 @ 12:59 pm
@admin – aici nu sunt de acord cu tine (am mai spus si in legatura cu articolele lui Tudor Chirila) Nu e normal sa preiei integral, sau daca le preiei integral, sa faci delimitarile sau corectiile care se impun. Nu toti care intra pe site au discernamantul duhovnicesc format, si se pot sminti. Te-ai gandit la asta ?
admin
iulie 30, 2009 @ 1:42 pm
Frate @D, nu credem ca este musai necesar sa aibe cineva discernamant duhovnicesc ca sa inteleaga ca expunerea de la inceputul articolului era o parere personala. Si nici nu ne putem transforma noi in judecatorii Patriarhului Teoctist, si sa dam noi verdicte despre unde ar trebui incadrat. Era o incadrare personala a cuiva si nimic mai mult. Va rugam sa nu va mai poticniti in lucruri fara insemnatate. Avem destule lucruri de invatat din cuvintele pr. Ioanichie.
cabira
iulie 30, 2009 @ 1:43 pm
@D, @admin
Sunt de acord cu „D” cu privire la faptul ca doar anumite articole trebuie preluate, in sensul in care respectam parerea celor care scriu pe alte bloguri/site uri, dar asta nu inseamna ca si impartasim opinia lor – si aici exista un risc, daca postam articolul pe site, se poate intelege cumva ca impartasim cele scrise in articolele respective, ceea ce nu inseamna neaparat ca asa si este (iar comentariile la acel articol pot fi relevante).
Pentru cei ajunsi la un anumit nivel duhovnicesc, si care au capacitate de discernamant in acest sens, e in regula, dar pentru tinerii care acceseaza acest site si cauta niste repere, pot pleca cu alte idei de aici.
Nu am nimic cu Tudor Chirila, e un actor si un muzician dozat cu suficient talent, insa nu intotdeauna le foloseste in directia corecta.
Are ca toti oamenii momente de revelatie, si asta rezida din anumite articole ale lui, insa nu stiu in ce masura poate fi un exemplu pentru un tanar crestin, repet crestin.
Pe de alta parte, nu sunt de acord nici cu modificarea textelor preluate, nu avem acest drept, pana la urma chestiunea asta e similara cu dreptul de autor.
Acum, ramane la latitudinea celor care fac selectia textelor, insa iminent intervine subiectivismul.
D
iulie 30, 2009 @ 1:46 pm
Frate, nu ma refeream neaparat la acest articol. Vorbeam la modul general, caci s-au mai postat articole preluate care contineau idei nu tocmai ortodoxe,ce puteau sminti. In privinta patriarhului sminteala e mai greu de produs pentru ca nu sunt multi care cunosc ce este in spatele cortinei.
admin
iulie 30, 2009 @ 1:53 pm
@Cabira, in legatura cu articolul preluat al lui T.C. ne-am asumat anumite inadvertente din text de la bun inceput. De aceea am facut acea precizare la inceputul articolului, despre ce ar trebui sa se inteleaga, inclusiv prin interventiile ulterioare din comentarii. Toate acestea am sperat sa fie un fagas suficient pentru indemnul care se urmarea. Pacat ca orgoliile personale nu au dus la rezultatul pe care ni l-am fi dorit. Este si vina noastra desigur. Ne vom stradui sa avem o lucrare mai clara si mai bine inteleasa pe viitor.
D
iulie 30, 2009 @ 1:53 pm
@cabira,@admin – Nu stiu daca primeaza dreptul de autor in privinta unor texte neortodoxe ce pot sminti. Si oricum eu nu vorbeam de a le modifica, adica de a pune alte cuvinte in gura autorului. Ci de prelua partial, ceea ce mi se pare cat se poate de corect. Nimeni nu te poate obliga sa preiei integral. Spui – preluare partiala, si nu vad unde poate fi problema. Sau daca nici asta nu se poate, se poate adauga un comentariu: cu ideea x nu suntem de acord intrucat nu corespunde invataturii ortodoxe …
etc.
cabira
iulie 30, 2009 @ 2:03 pm
@admin – nu vreau sa fiu gresit inteleasa, nu vreau sa judec pe nimeni (nici pe T.C., nici pe altcineva), toti suntem egali in fata lui Dumnezeu, si avem toti aceeasi chemare.
Propunerea mea era sa preluam cu precadere textele care au un mesaj crestin clar.
Sunt multe mesaje frumoase, revelatoare, dar prin postare, trebuie sa ne asumam si continutul.
Iertare!
dan
iulie 30, 2009 @ 2:03 pm
Mai copii…iar incepem sa facem valuri? Frate @D, eu am inteles ideea ta generala, si nu am nimic impotriva, intotdeauna este loc de mai bine, dar „In privinta patriarhului sminteala e mai greu de produs pentru ca nu sunt multi care cunosc ce este in spatele cortinei.” Hai frate…e sminteala acum ca cineva s-a gandit ca patriarhul teoctist se odihneste in Rai cu pr. cleopa si pr. ioanichie? De cand facem noi imparteala oamenilor la iad sau la rai? Eu nu zic ca patriarhul teoctist nu a facut si greseli (mai mari sau mai mici)…dar a face tam tam de la o parere a persoanei care mijloceste invataturi de folos…cred ca este risipa de energie…sincer. nu te supara ca ti-am zis.
florinm
iulie 30, 2009 @ 2:10 pm
Eu nu prea inteleg de ce spuneti ca nu poti prelua partial un text, mai ales daca autorul nu precizeaza asta. De obicei, se face mentiunea „preluarea integrala sau partiala a textului se poate face numai cu acordul autorului/mentionarea sursei”.
La urma urmei, o modalitate de a face un articol bun este de a pune laolalta cuvintele mai multora, la care adaugi parerea proprie, „legate” prin rugaciune si binecuvantare. Nu e obligatoriu sa preiei tot textul, daca mentionezi sursa, ca bibliografie. Poti pune citate din mai multe carti – trebuie sa pui toata cartea, sau tot capitolul, paragraful?
Sunt scrise undeva „regulile” astea? Pentru ca bunul simt imi spune sa iau numai ce e de valoare si adevarat dintr-un articol, nu neaparat integral (daca nu imi trebuie tot). Deci chiar daca ar fi scris undeva, ca „regula” sa preiei integral un text, regula asta poate fi imbunatatita, e perfectibila. E vorba de discernamant duhovnicesc…
Doamne, ajuta!
P.S.: M-am lungit eu atat, incercand sa scurtez discutia asta in ansamblul ei… Ma iertati daca nu reusesc!
Lavinia
iulie 30, 2009 @ 4:41 pm
Admin:
„Si nici nu ne putem transforma noi in judecatorii Patriarhului Teoctist, si sa dam noi verdicte despre unde ar trebui incadrat.”
Pai afirmarea unei erezii uriase, pentru care au curs rauri de sange, si implicit afilierea cu ecumenistii impotriva carora a luptat Parintele Ioanichie, mi se pare un motiv foarte intemeiat de a nu-i incadra impreuna, ca fiind de parti opuse ale baricadei, dupa cum se exprima chiar Par. Ioanichie.
Si de cand a devenit atragerea atentiei asupra ereziei-judecata???!! Hai ca mai este un pas si voi fi iar acuzata de lipsa de dragoste!! Chiar nu mai se poate spune care e adevarul si care nu??? Filioque este o MARE EREZIE, si Patriarhul Teoctist a imbratisat-o, fie ca vreti sau nu! Nu este o judecata a mea asupra pacatelor omenesti ale Patriarhului, caci erezia si mai ales propavaduirea ei de pe pozitia cea mai inalta, nu e chiar „greseli mai mici sau mai mari”.
D
iulie 30, 2009 @ 5:02 pm
Da sora, asa e , dar stii cum se spune: despre morti numai de bine. Chiar daca n-o fi numai de bine, dar acum a plecat la Domnul,n-are rost sa mai discutam.
cabira
iulie 30, 2009 @ 5:48 pm
Sunt atat de multe cuvinte de folos ale Pr. Ioanichie in acest articol, la care ar fi bine sa luam aminte, si bine ar fi sa ne rezumam doar la asta.
Sa lasam „incadrarile” in seama lui Hristos, singurul Drept Judecator.
Tiberiu
iulie 30, 2009 @ 8:21 pm
Foarte frumos articolul.Mi-a placut.Felicitari
Adriana
iulie 30, 2009 @ 10:22 pm
Buna tuturor! Ma bucur sa va regasesc mereu pe site 🙂
Mie mi-au placut in special aceste cuvinte:
„Nu mai aveti acces la Sfânta Spovedanie, nu va mai faceti vreme de Sfânta Împartasanie, nu aveti bucuria vietii cum o au cei care traiesc întru Hristos. Veti avea bucuria placerilor, a sexualitatii, a ispitelor si patimilor trupesti, dar nu bucuria întru Hristos. Bucurii trupesti, orizontale, care se consuma într-o zi, si nu bucurii vesnice, verticale, axate pe Hristos.”
„Faceti un comitet, mergeti duminica pe la spitale, la casele de batrâni, ajutati cu cuvântul, mângâiati, sfatuiti, combateti casele de desfrâu. Mergeti la manastiri, la preoti batrâni care sa va lumineze, sa va binecuvinteze, sa va calauzeasca. Ortodoxia activa e o misiune.”
Doamne ajuta!
Alexandru
iulie 31, 2009 @ 1:04 pm
Multumim adminului pentru ca, prin intermediul lui, ne-am adapat la izvorul cuvintelor Parintelui Ioanichie Balan. M-au durut atitudinile unor comentatori la adresa Patriarhului Teoctist. Si va asigur ca nu sunt ecumenist. Din contra, consider ecumenismul o erezie. Dar sa avem grija si la cuvantul Cuviosului Serafim Rose care ne avertizeaza asupra riscurilor zelotismului. Daca ne este spre mandrie… Exista riscul sa fim precum iehovistii, sa ne mandrim cu virtutile noastre (asa iehovistii se mandresc ca nu beau, nu fumeaza etc, noi sa ne mandrim ca suntem antiecumenisti).
Astazi se implinesc 2 ani de la omorarea Patriarhului Teoctist. Cine sunt cei care-i doreau eliminarea? Oare nu tocmai ecumenistii? De ce oare? Sa stiti insa ca Parintele Ioanichie Balan sau Parintele Staniloae aveau evlavie la Patriarhul Teoctist. Iar marii nostri parinti stiau cum stau lucrurile cu ecumenistii. Nu ne pune pe ganduri insa directia ultraecumenista imprimata de actualul Patriarh? Acum ne dam seama mai bine de rolul Patriarhului Teoctist. Dumnezeu sa-l ierte! Ca si pe Avva Ioanichie!
Veronica
octombrie 18, 2009 @ 6:23 am
Fantastic de multa dreptate are Parintele Ioanichie Balan! Chiar daca pentru unele urechi suna cam dur, asa este, cum spune Dinsul. Asa trebuie sa fie. Ori ne place , ori nu.Dumnezeu sa-l odihneasca cu dreptii. Amin!
dumbravioara
octombrie 18, 2009 @ 2:42 pm
Oare Iisus nu se mahneste cand vede ca in loc sa-i aducem LUI si numai LUI cinste si inchinaciune , noi ne inchinam unor oameni pe care ii numim sfinti? Spuneti-mi si mie adevarate minuni pe care l-ea facut Parascheva….sau oricare alt sfant.. nu va maniati pe mine.. dar vreau sa cunosc din ce in ce mai mult credinta adevarata. in Biblie, nicaieri nu zice Mantuitorul sa ii cinstim, sau sa ne inchinam acelora care l-au cinstit pe El. noi in loc sa avem un singur Dumnezeu-Tata , Fiu si Duh Sfant,avme mici alti’dumnezei’ sa zic asa , si anume ’sfintii’. Oare nu se mahneste cand vede ca avem atatea acatiste si biserici care poarta diverse hramuri: sf mina, sf nicolae, sf.etc.. in loc sa poarte te o singura denumire Biserica lui Hristos(noi in schimb zicem: am fost la biserica SF,Nicolae. sau sf 3 parinti sau sf andrei sau etc etc etc). Satana a intervenit oadata intre noi crestinii, atunci cand ne-am rupt, in 1054 si asta din cazua traditiilor. vai acelora care tin traditia!eu ma rog la dumnezeu iisus sa ma lumineze si sa ma faca sa inteleg daca e pacat ce facem : ca ma rog sfintilor si icoanelor. Mai ales ca inchinatul la icoane intra oarecum in contradictie cu porunca a doua :Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti”
eu una nu stiu ce sa zic.. doar dumnezeu ma poate ajuta…si evident rugaciunea multa. parerea mea e ca pe Hristos il poti cunoaste doar singur, si nu luandu-te dupa ce zic mai marii preoti, sau parintii sau rudele sau etc. Iisus a zis: cauta si vei afla, bate si ti se va deschide, intreaba si ti se va raspunde. Cred ca e drum lung pana sa descopar eu care e credinta adevarata…si sincera nu cred ca ortodoxia este.Inainte credeam tot ce mi se zicea , insa acum cred ca trebuie sa il cunosc singura pe Dumnezeu.
Adriana
octombrie 18, 2009 @ 2:54 pm
Dumbravioara,
Intreaba-L pe Domnul, in rugaciune, daca se mahneste sau nu, si asculta ce raspuns are sa iti dea… Iti va raspunde cu siguranta 🙂
Ana
octombrie 18, 2009 @ 5:13 pm
Tare drag mi-a devenit parintele de cand am ascultat pe net cateva inregistrari su Sfintia Sa. Un parinte puternic, bine asezat. Orice cuvant de-a lui e hrana pentru mine. Ma bucur imens sa vad ca Veronica, Alexandur, Adriana, Tiberiu si multi altii aici, il iubesc pe parintele Ioanichie.
Sa dea Domnul sa-i urmam sfaturile sanatoase. Doamne ajuta
Ale95
octombrie 18, 2010 @ 2:30 pm
Foarte fain
Foarte fain..bvvv cui l`a scris:-bd.imi place extrem de mult