Părintele Arsenie de la Pângărați: „Fără temelia Hristos, nu ţine o familie”
Dumnezeu a unit o femeie şi un bărbat ca să se ajute unul pe altul spre urmarea lui Hristos. Să se completeze, să se înţeleagă unul pe altul, să se trăiască unul pe altul. Doar când bărbatul o să-și vadă femeia cu ochii lui Hristos, atunci va şti s-o respecte. Iar când femeia își va privi bărbatul ca un cap al familiei, dacă are şi el cap pe Hristos, bineînţeles, alta va fi relaţia. Problemele apar, iar soluția nu este alta decât să te lipeşti de Hristos, pentru că Dumnezeu este foarte bun şi foarte milos și foarte repede ajută pe om. Despre familia de astăzi și despre atitudinea creștinească față de aproapele ne-a vorbit Părintele Arsenie de la Mănăstirea Pângărați.
„Domnul nu este nedrept. Şi cel care vine în ceasul al nouălea, şi cel care vine în ceasul al unsprezecelea este primit la fel cu cel care a venit în ceasul întâi. Fiindcă aşa este Dumnezeu.”
Preacuvioase Părinte, care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă familia astăzi?
Nu ştiu de ce se ceartă oamenii toţi între ei. Nu ştiu, nu înţeleg. Nu este Hristos prezent în familie. Şi chiar dintre creştinii care vin [n.ed. la slujbe] la mănăstire şi au familie, tot se mai ceartă între ei, dar trec peste lucrurile acestea, şi e bine că trec. Ei prind experienţă. Dar fără Hristos, fără temelia Hristos, fără piatra Hristos nu ţine o familie. Doar când o să-ți vezi femeia cu ochii lui Hristos, atunci ştii s-o respecţi. Când îţi vezi bărbatul ca un cap al familiei, dacă are şi el cap pe Hristos, bineînţeles, este o altă relaţie.
Dar dacă tinerii vin cu răni din familiile lor şi îşi întemeiază familie nefiind cum trebuie, ce se întâmplă atunci?
De asta Dumnezeu a unit o femeie şi un bărbat, ca să se ajute unul pe altul spre urmarea lui Hristos. Să se completeze unul pe altul, să se înţeleagă unul pe altul, să se trăiască unul pe altul. Şi asta este tot din dragostea lui Hristos, chiar dacă la început ei nu sunt conştienţi că, de fapt, dragostea lui Hristos este acolo.
Şi cum ajung ei să simtă acest lucru? Mai întâi simt şi după aceea conştientizează? Da. Se poate şi aşa: mai întâi să simţi şi după aceea să conştientizezi că este iubirea lui Dumnezeu. Dar alţii sunt vindecaţi dinainte, conştienţi dinainte şi se iau frumos de mânuţă unul cu altul. Iar familia, aşa cum suntem în situaţia de astăzi, se teme să mai nască copii.
De ce, Părinte?
Fiindcă este într-adevăr foarte greu, material şi duhovniceşte. Şi nu prea au nădejde. Iar femeile parcă sunt mult mai slabe ca pe vremuri. Nu mai sunt capabile, cum erau bunicile şi străbunicile noastre, să nască 12 sau 18 copii. Le vezi cu trei-patru copii şi sunt epuizate. Şi omul, în general, parcă şi-a schimbat structura. A suferit mutaţii.
Ce putem face pentru a ne întări?
Nu poţi să faci nimic decât să te lipeşti de Hristos. Altă scăpare nu este decât Biserica. Şi dacă nu ai un duhovnic, te pierzi. Dumnezeu este foarte bun, foarte bun şi foarte milos. Şi foarte repede ajută pe om, foarte repede. Chiar dacă este greu în ziua de astăzi duhovniceşte, cu atât mai mult te-ajută Dumnezeu, cu atât mai mare este ajutorul Lui. Domnul nu este nedrept. Şi cel care vine în ceasul al nouălea, şi cel care vine în ceasul al unsprezecelea este primit la fel cu cel care a venit în ceasul întâi. Fiindcă aşa este Dumnezeu.
Omul ce trebuie să facă?
Omul trebuie să fie om. Iar cel mai greu lucru e să fii om. Ce înseamnă să fii om? Să-l primeşti pe aproapele, aşa cum este el, să nu-l respingi. E vorba de duh, de inimă. Nu să zic aşa: mă duc la cineva pe stradă şi-i spun te iubesc. Nu, asta nu merge. Dar să nu-l respingi. Când vezi că cineva greşeşte, ai două soluţii: ori îi dai cu piatra – şi atunci l-ai respins, l-ai judecat, l-ai osândit –, ori ţi-e milă și spui: Doamne, fie-Ţi milă de omul acesta şi de mine. Asta e altceva, e o atitudine creştinească. Iar nepăsarea e tot o respingere.
Sursa: Doxologia.ro | Părintele Arsenie de la Pângărați: „Fără temelia Hristos, nu ţine o familie”
constantin1993
mai 19, 2016 @ 6:30 pm
Eu la 23 de ani, deja ma gandesc serios sa nu ma insor sau sa imi fac o familie.
Boitos
mai 20, 2016 @ 6:34 am
Da, Constantin, te cred, nici eu nu vreau.
Ani de zile mi-am dorit familie si dintr-o data gata , nu mai vreau.
constantin1993
mai 21, 2016 @ 10:15 am
Da Simona, trist dar adevarat, si vreau sa imi cer scuze fata de tine, pt ca o data te-am judecat de prost ce sunt,exact pe acelasi subiect. Imi pare rau ca parintii mei se vor intrista, ca asteapta de la mine un nepotel s.a.m.d. Dar asta e , ce sa facem, as fi vrut sa ma nasc pe timpurile alea cand viata era foarte simpla, acuma lumea parca a innebunit, traim intr-o lume tot mai luciferica, mi-e si scarba de ea (de lume). Pt noile generatiile , viata e mai grea, lantul asta de patimi parca e din ce in ce mai lung, mai tare si mai greu de rupt.De aceea nici nu vreau sa am copii, nu vreau sa ii vad cum se chinuie (asta e pe partea spirituala, si cea materiala e grea)
Boitos
mai 23, 2016 @ 1:09 pm
Constantin, in primul rand nu trebuie sa iti ceri scuze.Nu ai gresit cu nimic.Suntem unici si avem pareri diferite.
Si oricum nu tin supararea.
In legatura cu copii, chiar am ras cand am vazut ce scrii: si parintii mei sunt tot asa, vor nepotei de la mine.Adica la anul si la multi ani, din partea mea.
Ca sa ai copii trebuie sa ai partenerul potivit pt tine, ca daca nu, chiar nu are rost sa te legi la cap.
In al 2-lea rand , la multi ani cu intarziere de Sfintii Imparati Constantin si Elena.
Sa zambim si sa ne veselim ( in limitele normalului ) ca viata e scurta si sa ne multumim cu ce avem.
Dimitrie
mai 23, 2016 @ 2:25 pm
@Constantin1993ortodox
Un gând mai serios e răbarea și cugetarea. Oamenii se schimbă. Mai cu seamă vremurile.
Cât privește gândurile și dorințele, ai grijă ! Pentru că ele se pot concretiza. La fel și cuvintele. Cuvintele se materializează. Se concretizează. Iar ele deja au o formă materială incipientă a sunetului. Gândește-te acum la ipostaza vieții :
„Dumnezeu [i][b]a zis[/b][/i] și s-a făcut”
„Și Cuvântul [b][i]s-a făcut[/i][/b] trup”
Poate în viitorul apropiat, peste un an, doi, nu vei înțelege de ce conjunctura vieții îți oferă situații prielnice de a fii singur, când tu, de fapt, dorești o familie acum. Momentan, datorită unei maturități care poate-ți lipsește nu observi acest detaliu.
Uite, personal doresc copii. Și mi s-a-ndeplinit acest lucru, dar doar pentru 3 saptămâni și 2 zile, pentru că pruncul a murit în burtica mamei. Iar de aici conjuctura vieții ne-a devenit tot mai aridă pentru amândoi, încât am ajuns, într-un final, la un acord comun să ne vedem de viețiile fiecăruia în parte, după multe încercări și eforturi de comuniune.
@Simona
Dacă împarți opinia lui Constantin, comentariul precedent îți este și ție valabil.
Dacă voi nu vreți copii, lăsa-ți că avem la granițe suficienți oameni care vor. Și putem observa când o nație duce lipsa puterii demografice, la ce pogorăminte e în stare și la ce riscuri se expune.
constantin1993
mai 26, 2016 @ 7:52 am
@Dimitrie
Daca Dumnezeu vrea,eu ma insor, daca nu,atunci nu ma insor,pt mine nu e mare entuziasm insuratoarea asta
Daca statul Roman il doare in cot de propriul popor si nu ia masuri, pe mine de ce sa ma intereseze de statul Roman sau de soarta Romaniei ca disparem ca natie ? Sa stii ca asta cu demografia este si o pedeapsa de la Dumnezeu, suntem un popor de crimiınali , pana acum prın avort Romania a ucis 22 de milioane de copii, pai mai meritam noi copii ia zi domnule Dimitrie ? Si chiar la ora actuala suntem pe primul loc la avort din UE si avem cea mai mare mortalitate infantila din UE
Nici relatia intre soti nu mai e ce a fost o data, adica cu frica de Dumnezeu si nici sa iti gasesti un partenera potrivit nu prea mai gasesti, uitate la statistica privind divorturile si vei intelege ce vreau sa spun.
constantin1993
mai 26, 2016 @ 7:57 am
İmi pare rau pt ce ti s-a intamplat , dar eu nu fac copii ca sa creasca singuri sau fara unul dintre parinti,sau sa se chinuie
constantin1993
mai 26, 2016 @ 7:59 am
@Simona
Multumesc Simona, sanatate multa si tie si tuturor
sdaniel
mai 26, 2016 @ 7:12 pm
@constantin1993ortodox
Buna seara!
Iti respect decizia (de a nu avea copii) dar nu inteleg referirea la:
1) Statul roman. Nu cred ca exista cineva care face copii pentru statul roman. Eu am facut un copil pentru ca imi doream sa transmit o mostenire (nu materiala), o cultura, o educatie etc. Nu m-am gandit vreodata sa fac copil pentru stat, primarie, prefectura etc.
Trecand peste asta, totusi statul roman este constituit din noi, oameni ca mine si ca tine. Fiecare popor are statul pe care si-l merita.
2) pedeapsa lui Dumnezeu (cel bun si milostiv) aplicata asupra acestui popor, totusi daca Dumnezeu ar pedepsi popoarele, Romania are mult mai putine pacate decat majoritatea.
Ar pedepsi Coreea de Nord ca e comunista si atee, ar pedepsi Arabia Saudita pentru toate motivele posibile, ar pedepsi SUA (campioana absoluta la orice). De ce sa pedepseasca a treia tara ortodoxa din lume (ca populatie) si nu ar pedepsi restul de 7 miliarde de locuitori care nu sunt ortodocsi.
De acord cu tine ca vom disparea ca natie. Cred ca deja e prea greu si prea tarziu pentru a mai salva ceva, dar asta nu e decizia lui Dumnezeu. E liberul arbitru, adica consecinta unui nesfarsit sir de greseli ale acestuia popor. Dupa 70 de ani de drum gresit e timpul sa dispari si sa iti ia locul unul mai evoluat, inteligent, puternic.
Dimitrie
mai 26, 2016 @ 10:24 pm
@Constantin1993ortodox
„Dacă Dumnezeu vrea….” e o sintagmă mult prea des folosită, în mult prea multe situații nepotrivite, doar pentru ca omul să-și justifice lipsa lui de interes și implicare.
Nu sunt împotriva voinței divine când exclamez că e o replică exagerat de invocată, dar nici nu poți să te debarasezi de o asemenea responsabilitate, aruncând-o pe umerii lui Dumnezeu. Să fim serioși ! Ți se cuvine și ție o parte din ea ! Asumăți-o !
Ești om sănătos, în toate facultațile mintale și apt de muncă ?
Dacă nu, atunci situația e delicată.
Dar dacă ești voinic, la treabă, mâna pe sapă că buruienele sufocă recoltele !
Iar discuțiile despre statul român…….
Părintele Aldea Mihai într-o conferință, exclamă: „Toată lumea acuză că statul român e hoț, corupt, dar tot această lume așteaptă de la stat : ajutoare, bani”
O imagine de ansamblu și retrospectivă pentru fiecare în parte.
Boitos
mai 30, 2016 @ 6:21 am
Dimitrie, tu de ce nu ai infiat un copil, daca tot ai avut ( sau ai ) o sotie ?
Daca nu ai copilul tau de ce nu infiezi unul, ca sa fie al tau.
Stim foarte bine ca un copil trebuie sa creasca intr-un mediu bun, intre niste parinti ( mama si tata )ca exemplu de viata.
Ce treaba ai tu daca unii nu vor sa se casatoreasca sau nu mai vor copii ?
Constantin, bine a spus ce a spus : Daca Dumnezeu ii va ingadui sa aiba o familie…. .
Da, statul roman este corupt si hot, si vrei sa spui ca nu e asa ?
Cati asteapta ajutoare si bani ?Multi, dar sunt sigura ca putini sunt printre noi pe aici.
sdaniel, nu consider ca eu care fac parte din acest popor am statul pe care il merit.Sunt sigura ca merit unul mult mai bun.Atata timp cat eu cotizez la stat de ani de zile si nu obtin nimic inapoi, atunci ce sa mai zic . De ce sa cotizez mai departe ? Asta e Romania.
Mergeti prin tara sa vedeti ce a facut statul roman pt oamenii lui.Iti este de-a dreptul mila si groaza sa treci prin sate si orase darapanate, mizerabile, numai batranii pe acasa, uzine si fabrici care stau sa se prabuseasca, etc.
Eu , din punctul meu de vedere, nu am nici o obligatie fata de statul roman.
Mi-i s-ar parea normal ca Dumnezeu sa mai de-a cate o pedeapsa Romaniei : daca tot ne batem in piept sa suntem crestini si ce multe Biserici avem, si cat mergem la Biserica , suntem printre primii la avorturi, la acoolism, la destrabalare.Ce treaba are Coreea de Nord sau Arabia Saudita ?
constantin1993
mai 30, 2016 @ 9:51 am
@sdaniel Pt dumneata am o intrebare. Daca ai fi sirian si ai fi trait in Siria, ai face copii cu nemaluita , ca apoi sa ii vezi cum se chinuie,cum mor in razboi ? Deci nu pune intrebari prostesti de genul, ce legatura are unde locuiesc, in ce stat ma aflu s.a.m.d.
Statul Roman trebuie sa imbunatateasca conditiile de viata a poporului Roman dar mai ales a contribuabililor Romani , ca eu de aceea platesc taxe si impozite statului Roman ,la fel ca tine si ceilalti , aceste taxe si impozite trebuie sa se vada in imbunatatirea a calitatii vietii, asa procedeaza orice stat normal, si nu este un moft , este dreptul nostru de a fii fericiti in propria noastra tara, dreptul la fericire exista, ca si dreptul la o viata decenta, iar statul are aceasta obligatie, ca eu de aia platesc taxe si impozite, nu sa ingras porcii.
@Dimitrie Cred ca Dumnezeu are un plan pt fiecare om in parte de cand s-a nascut, iar de cele mai multe ori am invatat ca in viata Dumnezeu iti da doar ce crede EL ca tu ai nevoie , si nu ce credem noi ca avem nevoie.
sdaniel
mai 30, 2016 @ 3:28 pm
@Constantin
Eram doar curios. E copilaresc modul asta de a gandi (nu fac copii ca nu imi creeaza statul conditii), dar e decizia ta. Am crezut ca nu am inteles bine de prima data. Scuze de deranj.
@Simona
Nici mie nu-mi place deloc cum arata statul roman. Eu nu intelegeam ideea asta de pedeapsa divina aplicata unui intreg popor/stat pentru ceea ce au facut o parte din locuitori. Bine nu inteleg nici acum.
Dimitrie
mai 30, 2016 @ 9:47 pm
@Simona
sdaniel facea o comparație la cuvintele lui Constantin1993ortodox când a menționat de Arabia Saudită, Coreea de Nord și restul lumii, nu se referea in mod direct la anumite fapte/situații concrete. De asemenea, îi țin partea lui sdaniel pentru că a fost rezonabil în părerea lui, pe când voi v-ați accelerat puțin (fără motiv).
Plus, ai interpretat în mod eronat cuvintele mele precedente cu referire la dorința/gândul lui Constantin1993ortodox. Fii atentă pentru că nu m-am exprimat în mod decisiv, ci doar am spus : [i]Ai grijă ! Oamenii se schimbă ! [/i]Iar rândurile mele următoare făceau ușor aluzia în a pune în perspectivă dorința respectivă în mob obiectiv (evitând subiectivismul) și ușurința cu care omul își schimbă direcția, dorințele, gândurile, hotărârile în viață.
De asemenea, voi fi rezervat în a-ți răspunde întrebării tale în ceea ce privește prezența unui copil în viața mea, tocmai datorită modului tău de abordare încă din primele rânduri.
Dacă am întreba pe fiecare român din România dacă merită un stat mai bun, răspunsul e unul previzibil : „Desigur, dom’le !”
În acest sens (un exemplu asemănător cu al părintelui Mihai Aldea), în urmă cu câteva zile am văzut o ilustrație care reprezenta pe un conducător adresându-se poporului în stăpânire. Iar el îi întreba : „Doriți o schimbare ?” iar cu toții au fost cu mâna pe sus. Dar când i-a întrebat : „Cine dorește să se schimbe ?” cu toții au tăcut, nicio mână ridicându-se. Iar aici din nou mă repet : [i]O imagine de ansamblu și retrospectivă pentru fiecare în parte [/i]! (nu cred că e necesar să fiu mai explicit de atât)
Plus, să nu pierdem din vedere că datori suntem să dăm al cezaurului ce este al cezaurului, și lui Dumnezeu ce îi aparține !
@constantin1993ortodox
Dumnezeu are un plan, dar tot liber ești și poți să agonisești și ce Lui nu-i place. Desigur, Dumnezeu îți oferă ce crede El de cuviință, dar doar când îi permiți. Omul deține cheia libertății. Aici e punctul culminant. Dacă eu nu vreau ce vrea El, El îmi permite această alegere, împreună cu toată agoniseala pe care cred eu de cuviință.
Boitos
mai 31, 2016 @ 11:25 am
Nu cred ca ne-am zbarlit chiar degeaba, dar in fine.
Stii de ce am sarit eu ? Dupa ceea ce ai spus:
,,Dacă voi nu vreți copii, lăsa-ți că avem la granițe suficienți oameni care vor.”
– ce treaba ai tu cu persoanele care discuta pe un subiect si care au pareri la fel ?
Astea sunt parereile noastre, nu inteleg problema ta.
Fa tu copii, ca ai avut sau ai sotie, ce treaba ai tu cu cei care sunt necasatoriti ?
Dar tu sari si dai sfaturi la altii despre ce si cum in viitor.
Este dreptul nostru sa discutam, sa ne spunem parerile.
Nici nu am asteptat sa imi raspunzi la intrebare (de ce nu faci copii) asa cum nici nu e treaba ta de ce vrem sau nu familie.
Este problema ta daca crezi ca toti oamenii isi schimba parereile, decizile, usor.
Iti spun eu ca nu toti oamenii isi schimba parerile usor.
Nu stiai ca o inima care rabda mult devine de otel ? Ar trebui sa stii asta.
Si desigur ca toti romanii merita un stat mai bun, eu chiar consider ca ar fi bine sa isi schimbe mentalitatea si sa se schimbe pe ei : sa fie mai duri, neiertatori, iuti , sa isi ceara drepturile, mai ales muncitori, si sa lase mai jos mandria ( nu orgoliul ).Atunci s-ar schimba si tara noastra.
Asa lasam pe maine, poimanine, ce putem face azi, doar cativa trag la caruta, si se da cu biciul tot in cei care trag.
A, da, da, sa dam cezarului ce e al cezarului …da stiu asta, nu trebuie sa imi aduci aminte.
Lucrezi cumva intr-o institutie de unde esti platit pe banii nostrii ?
Nu trebuie sa imi raspunzi, nici nu vreau sa stiu si nici nu ma intereseaza.
Dan Tudorache
mai 31, 2016 @ 12:24 pm
Dragilor, vă atenționez că s-a depășit cam multișor tema discuției, ca să nu mai zic de precipitarea ei. De acum încolo nu voi mai publica comentarii pe tema statului român, mai ales că unii dintre voi ați făcut și afirmații care denotă imaturitate, ca să mă exprim elegant.
Simona, de când și până când un bugetar e „plătit din banii noștri”? Chiar nu realizezi că prin astfel de afirmații te înscrii în paradigma luptei de clasă, adică într-o mentalitate comunistă?
Apoi, imperativul „fa tu copii, ca ai avut sau ai sotie, ce treaba ai tu cu cei care sunt necasatoriti ?” este chiar lipsă de respect, ținând cont că Dimitrie tot o părere și-a spus și mai ales ținând cont că atât tu cât și Constantin ați comentat la un articol care principial vorbind, nu vă privește, dată fiind opțiunea voastră! Dacă urmăriți discuțiile, nu ați fost întrebați ce opțiuni aveți, vi le-ați exprimat benevol. Și atunci de ce atâta rățoială când cineva își exprimă simpla opinie că opțiunile/dorințele de viață se mai pot schimba?
Constantine, poți aștepta mult și bine să facă ceva „statul” pentru tine. Dacă nu ți-ai dat seama până acum măcar de faptul că „statul” te-a școlarizat gratis, acordându-ți totodată și asistență medicală în tot acest timp, orice discuție pe subiect e inutilă. Măcar pentru atât poți zice merci statului, dincolo de orice nemulțumire.
Dar întrebarea corectă nu este „ce a făcu statul pentru mine?”, ci „ce am făcut eu pentru poporul meu?”.
Altfel așteptăm mereu să facă alții pentru noi ceva, scuzându-ne cu obligația de contribuabili.
Carol
mai 31, 2016 @ 10:56 pm
Hristos a Inviat !
Eu am lucrat in Germania o perioada si in scurt timp ma voi intoarce !
Daca e sa comapram financiar sumele alocate pentru copiii, am fi necistiti, ca nu putem compara PIB-ul celor doua state ! Sunt familii care fac si cate 3-4 copiii acolo, iar opinia publica nu e deloc ingrijorata de asta, nici colegii care nu au vreun copil nu privesc ciudat pe cei care au cate 3. Si totusi, populatia scade, imbatraneste.
In primul rand, e vorba de impozitare. Cel putin 100 de euro, daca esti casatorit, iar daca apar mai muti copiii, ajungi sa castigi inca 200-300 sute in plus, pentru ca platesti impozit mai mic la stat. La noi, nici nu e vorba de asa ceva.
Sunt primiti acolo strainii, pana la faza cu emigrantii, iar daca unul dintre ei are unde sa stea si loc de munca, isi poate aduce lejer familia, vor primi ajutor de la stat sa se integreze, bani pentru chirie, hrana si mereu oferte de munca si cursuri pentru limba. Se gandesc ca pe viitor, vor veni aici, vor face copiii, iar fmailiile, chiar de sunt asistate social, au copii care merg la scoala, care maine vor merge la servici acolo… cu oricate reforme modernizatoare si seculare sunt adaptate acolo, statul ajuta si respecta familia.
La noi stiu ca s-au taiat tot felul de subventii care se dadea mamelor cu prunci nou nascuti, iar fostul presedinte spunea in bataie de joc, sa stearga copiii cu arpe. Hai sa fim seriosi !
Multumesc Roamniei, romanilor, profesorilor mei de la scoala, ca am invatat romaneste. Eu am platit bani sa fac scoala mai departe, scoala de stat, si nu am putut ramane aici, am avut tot felul de dificultati, a trebuit sa plec ! Si poate voi merge peste tot in lume, sa strang in punguta cativa galbeni sa investesc tot aici in tara, in casa si pamant, ca asta e singurul lucru care ma motiveaza ! Si o viitoare familie, cu ajutorul lui Dumnezeu, cui sa le las, sa nu incapa pamanturile la straini si sa fim cersetori la noi in tara!
Desigur, astazi toti obisnuiesc sa dea vina pe stat, dar totusi, eu unul nu conisder ca statul roman in clipa de fata doreste altceva decat sa impuna respect decat prin frica. Plecam din tara, muncim pentru castiguri de nimic. Au inceput acum cei de la institutiile astea ale statului ca confiste stevia si urzicile si sa dea amenzi la oamenii amarati. Ei nu au puterea ca in statele civilizate, sa vand produsele, sa produca ceva cu ograda lor, ca vine fiscul si le ia si ultima bucatica de paine. Nu e normal sa se petreaca asta, iar eu unul am o revolta in mine pe cei care doresc sa apere statul roman, eventual sa dea vina pe romanii de rand pentru sarea la care am ajuns !
Faci o scoala de stat, de asistenta medicala, ajungi asistent la o clinica privata, ca debutant, iti dau un salar care nu acopera chiria si hrana, si pe deasupra, doctorul mai face si avansuri asistentei. Cunosc caz personal !
Sunt batrani care nu isi permit tratamentul medicamentos, si au muncit in fabrici o viata intreaga la fabrici, se trezeau de la 5 dim si mergeau in autobuze supraaglomerate la munca, iar astazi nu au bani de mecicamente, mananca ceai cu paine. Avem luptatori care s-au jertfit in munti pentru libertate, unii au fost aretati, iar la varsta de 90 de ani, mananca de Craciun margarina pe paine si sta intr-o garsoniera…. sunt multe care nu mai are loc sa le enumar, dar sa stii ca nu e corect Dan sa te superi pe cei care critica statul, au motivele lor ! Sa ne suparam pe cei care nu doresc sa miste ceva, pe cei care doresc saramana in mlastina disperarii, si nu cauta o iesire la liman !
Stiu ca esti un om deschis spre dialog, si poti lua in considerare si argumentele celor ce nu sunt asemeni cu ale tale !
Doamne ajuta !
constantin1993
iunie 2, 2016 @ 6:07 am
@Dan
„‘poți aștepta mult și bine să facă ceva „statul” pentru tine””-Eu stiam demult treaba asta, nici nu astept sa faca statul ceva pt mine, nu a facut ceva pt poporul asta din 90” pana acum.Oricum am vorbit cu verisorul meu despre treaba asta, si am degand sa plec definitiv din tara si sa ma duc undeva unde sa traiesti decent, intr-un sistem sanatos, unde sa nu-ti fie frica sa te duci la un spital de exemplu.Viitorul meu nu il vad deloc in Romania, ca multi alti tineri.
”„statul” te-a școlarizat gratis”’- Ii multumesc lui Dumnezeu ca parintii mei au avut bani sa nu duc lipsa de rechizite, altfel as fi abandonat scoala, cum din pacate reiese din statistica ( mai mult de 50% din copii din Romania traiesc la limita saraciei, saracia contribuie si la abandonul scolar, abandonul scoalar duce la cresterea analfabetilor,avem 300.000 de copii analfabeti )
”acordându-ți totodată și asistență medicală în tot acest timp”-Ma rog la Dumnezeu tot timpul pt sanatate ca sa nu ajung sa-mi acorde mie asistenta medicala statul
Dan Tudorache
iunie 2, 2016 @ 7:08 am
Constantin, cu astfel de „argumente” obtuze consider că orice dialog cu tine pe tema statului român ar fi pierdere de timp. Autismul tău vis a vis de instituțiile statului care te-au alfabetizat și ți-au dat și alte tipuri de asistență până la vârsta asta este prea grosolan ca să aibe efect vreun argument.
Succes în noua alegere Constantin. Și poate că o viitoare experiență cu alt stat/alte state… îți va lărgi orizontul înțelegerii.
Carol
iunie 2, 2016 @ 8:47 pm
Cand aud comentarii de genul, o sa plec, sa nu mai aud de Romania, statul fce si drege, incep sa il inteleg pe deplin de Dan si incep sa caut argumente pentru a lua apararea statului roman.
Nu te intreba ce poate face țara pentru tine, ci ce trebuie tu sa faci pentru țara ta.
Este perfect adevarat !
Am trait in Germania, ma voi reintoarce, dar niciodata nu am pus asa problema. Si niciodata nu m-am impacat cu ideea ca stau departe de tara mea, ca vorbesc o limba in care nu am fost deprins si nu e limba poporului meu, dar respect legile de acolo si dau partea Cezarului !
Cu toate ca e bine organizat, e prea bine organizat, prea controlat totul, si de asta nu m-as vedea acolo in viitor ! Am ascultat si ascult aproape zilnic acolo psalmul 136, si cantarea Parinteasca dinmanare ! Daca maine ar fi razboi pentru Romania si pentru romani, as sari in foc pentru tara mea, as lupta si cu 100000 de tupe straine, si cu batalioane intregi si cu bombe nucleare impotriva si cu guvernanti corupti, cu tot ce se poate !
Mii de ani s-au luptat strabunii sa faca un stat national, si intotdeauna interesele straine ne-au stat impotriva. Imperii, barbari praduitori, politicieni corupti, dar s-a luptat pentru tara ! Mi-e greu sa accept si mi se strapunge inima, cand vad de exemplu pe o familie de germani ca sunt ajutati de stat sa isi repatrieze copiii furati de Bernaverde, si se duc procedurile legale de a-si apara cetatenii, iar statul nostru doarme. O femeie care isi ia copilul si fuge din calea unui tata satanist e imediat expulzata ca pe un gunoi, iar un soldat american,pe care s-a dat vina sa fie scapat , defapt fiul ambasadorului SUA si s-a dat vina pe un soldat, e scos imediat din tara, si aparat de statul lor !
De ce Doamne, suntem pe vremea otomanilor sa ne fure si sa ne foloseasca cum vor ei strainii, staul aici de ce nu ne apara? Aici e vorba in primul rand de demnitate, nu de social ! Ca banii se fac usor !
Statul national te apara de pericole straine. Poti merge la lucru, poti gasi serviciu daca esti vorbitor de limba romana si nu trebuie obligatoriu sa stii germana sau engleza ori spaniola. Ca esti prost platit e altceva, dar mai rau decat asta, mi se pare umilinta care o induri la servici. Si cu toate astea, scoala romaneasca de stat, a dat si mai da dascali buni, si cu scoala de aici poti sa fii superior multora din occident, ca de aia ne si cauta, si de aia se duce politica contra statului roman, pe care repet, multi nu l-au dorit milenii si multi vor inca de la inceputuri sa il subjuge.
Savantul Paulescu a fost facut de toata ocara de statul roman, de colegii de breasla, dar niciodata nu a vorbit de rau Romania, si a cerut sa fie ingropat cu drapelul national pe piept ! Si cine sunt eu, sau alt nimeni, sa sa vorbeasca de rau tara asta?
E o domnie de lasi, de eunuci acum, dar eu sper ca vor pleca, ca vor veni codnucatori romani, potenti, crestini si vor conduce cu frica de Dumnezeu si cu dreptate poporul asta ! Pentru asta trebuie sa ne pastram omenia si sa facem pe cat ne sta in putinta pentru tara ! Hai sa aducem aici bani de la straini, sa investim in tara, sa luam pamant, sa ne facem firme aici, sa ne facem datoria fata de Patrie, ca ea e mama noastra, nu o tara straina , unde vei fi mereu stain !
Eu merg pe strada relaxat aici, afara mergm mereu cu ceva retinere, cu sentiment de train, oricat de frumos ar fi, oricat de rai sau amabili ar fi cei cu care intru in contact ! Ca oriunde raul ramul ne e strain si dusman, si doar aici ne e prieten ! Strainii si politicienii instrainati niciodata, oriunde !
Fratilor, iubiti-va tara, ea nu inseamna neaparat statul national actual. Noi il putem face mai bun ! Prin noi si de la noi schimbarea !
Dan Tudorache
iunie 3, 2016 @ 10:05 am
Mulțumesc pentru înțelegere Carol!
Principiul pe care merg cred că este evident, simplu și de bun simț: în fiecare stat național există și părți bune, și părți negative. Țara noastră nu face excepție. Există și lucruri meritorii, de care beneficiem sau am beneficiat cu toții cândva, și există și disfuncționalități care ne afectează mai mult sau mai puțin.
Eu fac apel la simțul nuanței, de a face constatări largi asupra realității înconjurătoare (indiferent de subiectul ales), de a nu absolutiza concluzii pe baza unor experiențe marginale, ci din contră, de a ține cont de cât mai mulți factori.
Statul român oferă cetățenilor avantaje pe care alte țări mai dezvoltate nu le oferă, ca de pildă concediul maternal de 1 sau 2 ani (fără o lună), oferind mamei care stă acasă în tot acest timp o indemnizație care este în valoare de cel puțin salariu minim pe economie, ba chiar poate trece de salariu mediu pe economie (în funcție de cum optează părintele), pe când în Spania de exemplu, mama nu are sprijin de la stat decât pe durata a 3 luni de zile. Ca să nu mai zic că în SUA nu există niciun sprijin de creștere a copilului în primii ani de viață (cel puțin așa mi-a spus un prieten care locuiește de ani buni acolo, rog să fiu corectat dacă greșesc, poate diferă legislația și de la stat la stat în SUA).
Drept contra-exemplu, în sistemul sanitar (de stat) din Spania sau Austria sau alt stat european dezvoltat nu se dă și nu se primește șpagă. De niciun fel! Pe când în România practica șpăgii are caracter funciar în sistemul medical.
Deci, avantaje și dezavantaje peste tot, ele trebuiesc doar constatate, cuantificate și fiecare să aleagă.
Mă opresc aici, că altfel trebuie să mă autocenzurez de vreme ce am zis că opresc discuțiile cu statul român.
Sper că măcar acum m-am făcut înțeles.
O zi frumoasă băieți!
Dan Ilie Baterica
iunie 5, 2016 @ 7:28 pm
Simona, Constantin eu va inteleg punctul de vedere… Am fost si eu dezamagit de multe si am plecat in afara tarii la 22-23 ani desi aveam posibilitaea sa raman in invatamantul superior universitar. Insa decizia de a avea o familie nu se ia pe considerente economice…. Au fost vremuri acum 200 de ani in epoca fanariota cand dpdv economic si chiar moral si religios eram mai decazuti ca acum. Orice om are un rost pe planeta asta, munceste, face proiecte, construieste ceva si cu siguranta ar vrea ca sa aiba cine sa-i continue munca. Ganditi-va ca la 50 de ani, cand vor fi conditii mai bune si veti fi realizati o sa va ganditi cu regret: cum de nu am putut face un copil,dar o sa fie prea tarziu. Iar la batranete si voi poate o sa va doriti nepoti asa cum vor parintii vostri acum. In anii aceia de neputinta orice ajutor conteaza si cel mai mult ajutorul moral nu material…. Nici eu din pacate nu am reusit sa-mi fac o familie din diferite motive: incapatanare, insingurare, patima iubirii de arginti.
Vad la multi din prieteni si colegi cat de mult le-a influentat in mod pozitiv viata un copil sau mai multi veniti in familia lor. Stiu ca e o responsabilitate mare iar aici ar avea motive sa-si faca griji pentru viitorul lor dpdv moral pentru ca mediul din scoli e extrem de toxic dpdv moral. Cu siguranta acasa sunt multi oameni buni si in scoli si in jurul nostru iar copiii pot gasi mediu potrivit de dezvoltare intelectuala morala si religioasa. Cu siguranta voi reveni acasa in cateva luni max un an si nu-mi vad alt viitor decat intr-o familie crestin ortodoxa. Asa vad eu acum lucrurile….
Sa ne ajute Dumnezeu sa gasim un echilibru in viata si sa luam deciziile binecuvantate de Dumnezeu! Doamne ajuta!
Boitos
iunie 6, 2016 @ 12:18 pm
Dan_ilie, eu personal nu iau decizia de a avea o familie pe considerente economice.Doar am discutat despre statul roman si atata tot.
A face un copil care sa iti continue munca nu cumva este sa il ingradesti ? Adica lasa-l sa faca ce vrea el , ce meserie vrea, cum vrea, tot ce poti face este sa il pui bazele moralitatii si spiritualitatii si dupa o anumita varsta oricum face ce vrea el.
De unde stim noi ca la 50 de ani vom fi realizati ? Realizati din punct de vedere ce ?Material, sentimental ?Ce inseamna aceasta realizare ( cat ) ?
Eu, personal, din punct de vedere material, daca mai merg lucrurile asa, cred ca ma vad total ,,nerealizata ‘’.
Hai sa nu ne mai facem planuri cu viitorii nostrii copii, ca e cale lunga.Sa facem planuri cu noi , acuma in prezent.
Iti doresc ca revii acasa , sanatos, bine, voios, dar o sa iti dau un sfat : daca nu esti casatorit ar fi bine sa iti gasesti o sotie acolo, o sa ai un soc cand vii in Romania.
Nici nu imi raspunde la intrebari ca nu are rost sa discutam despre cat de realizati sau nu suntem sau vom fi.
constantin1993
iunie 7, 2016 @ 6:21 am
Dan_Ilie sunt mai multi factori care au contribuit la decizia mea de a nu-mi intemeia o familie ,iar factorul economic se numara printre ele, dar nu e singura, sunt mai multe motive.
”Orice om are un rost pe planeta asta”- Corect, dar eu nu consider ca ai trait degeaba daca nu ai lasat mostenitori pe lumea asta
Dan Ilie Baterica
iunie 7, 2016 @ 1:37 pm
Se vede ca sunt visator si idealist un pic desprins de realitate cateodata… Ei sunt destui care raman aici prea multi din pacate. Spuneau si preotii in biserici ca sunt suprasolicitati cu botezuri si nunti. E chiar o mare problema crestem populatia tarilor din vest, le dam o generatie majoritatea oameni harnici inteligenti sanatosi mintal si fizic comparativ cu ce au ei ,tineri care o sa le construiasca viitorul.
Cat despre Romania vad cum familia cade.. Piedici in calea familiei apar ex: oameni buni ca voi dezamagiti de cate si mai cate motive intemeiate ,alta categorie cei ca mine rataciti singuri in vest amagiti de bani. Mai sunt si cei casatoriti.. pleaca unul din soti si in multe cazuri se destrama familia. Concluzia? Nu trebuie sa vina legalizareaa casatorilor homosexuale sau cine stie ce educatie sexuala pentru ca noi singuri ne autodistrugem, degeaba luptam cu aceste rele daca noi nu reusim sa ne adunam sa ne unim sa ne ajutam. Pierdem imaginea de ansamblu ne pierdem simplitatea. Viata noastra e ca o ecuatie uriasa unde nu au fost facute simplificarile de rigoare….. daca facem simplificarile putem intui rezulatul.
Doamne ajuta!
Boitos
iunie 8, 2016 @ 7:48 am
E mai bine sa fii idealist si visator decat prea realist.
Eu sunt teribil de realista, in toata ziua ma izbesc de realitate, si nu o vad nici neagra nici alba ci gri.
Sigur ca nu ne mai trebuie legalizare de alte tipuri de casatorii sau alta educatie in scoli, ne autodistrugem singuri.
Cred ca noi nu va intelegem pe voi si nici voi pe noi.
Nu stiu cum e sa lucrezi in strainatate nici cum e ca locuiesti timp indelungat acolo, dar iti spun eu cum e aici, ce vad eu aproape zilnic aici:
– tinerii se lauda cu debandada si destrabalarea, adica ceva de genul ca de la 13-14 ani trebuie sa ai partener, trebuie sa iti pui pozele pe FB, trebuie sa iti bati joc de altii care nu sunt asa „destepti”, „frumosi”, ca tine.Trebuie sa ii aduci aminte colegului, vecinului tau in toata ziua ca tu ai ceea ce iti trebuie numai daca ai la activ vreo 3-4 parteneri.Trebuie sa iti faci vecinul, colegul : prost, inapoiat, etc. pt ca munceste normal.
Nu stiu cum sa iti spun , dar majoritatea fac lucrul acesta, adica marea majoritate.
Am adus din afara toata lucrurile murdare si pe langa asta ne mai si laudam cu ele.
Iti inchipui ca e extraordinar de usor si frumos sa traiesti in Romania ? Nu, este o adevarata aventura, ceva foarte palpitant, nu te plictisesti niciodata.
Constantin s-a referit in primul rand la moralitate si apoi la partea economica.
Asta ne omoara ca popor si natie : moralitatea, cu tot ce inseamna ea .
constantin1993
iunie 8, 2016 @ 3:14 pm
Unchiul unchiului meu, adica fratele bunicului meu, are intre 50-60 de ani si e singur singurel, n-are nevasta,n-are copii si n-are niciun regret.L a randul sau, unchiul meu , adica fratele mamei mele, are 40 sau 41 de ani, si situatia e la fel, singur singurel, n-are nici nevasta si nici copii, si nu regreta nimic.Acuma, cred ca urmez eu, o fi trasatura de familie.Dincolo de toate astea , atata scarba si ura am sadit in mine fata de lumea asta (globalizare,imoralitate,economie etc.) in care traiesc eu, incat mi-am jurat ca nu voi avea copii ca sa nu treaca prin ce trec eu.Doamne Ajuta!!!
Carol
iunie 9, 2016 @ 9:19 am
Fratilor, dar pentru unii nu e momentul.
Sunt oameni care au revolte interioare, cum am si eu si ma bate acest gand de multe ori, insa am inceput sa ma impac cu lumea. Cand citesc o carte despre libertate, despre razboici, imi vine sa fug in padure si sa traiesc dupa vrerea Domnului.
Este o carte, Samurai, Infractor, Calugar, depsre un actual parinte pustnic, care le-a incercat pe toate, de la arte martiale, frate de manastire, apoi hot de magazine din occident, artist ambulant, cunoscand lumea prietenoasa a democratiei strazilor din Europa, admirand la ea nesupunerea fata de sistem, unii putand ajunge mari artisti, dar nu au vrut sa fie inregimentati de sistem, ci castiga cantand pe strada sau in fata la parlamentul european, artisti ce ar fi fost pe marele scene ale operei mondiale !
A ajuns insa calguar si pustnic, pentru ca nu i-a placut viata de hoinar, nici de familie, si a fost mai hotarat, pustnicie. Asa spune si acum, ca el nu putea sa fie intr-o familie, descriind decadenta societatii moderne si aplecarea femeii catre infidelitate si cat de usor sunt cucerite de panglicari machimeni, el avand personal astfel de preiteni cu care hoinarise in occident si cucereau foarte usor fetele impreuna…. apoi a fost 7 ani duhovnic la manastirea de maici in tara, asta fiind ascultarea, facuta cu mare frica, de pacat, dar pana la urma a treuct peste si a primit binecuvantare de pustnic !
Nici pe mine nu ma multumesc viata si lumea moderna, dar o fac ca pe o ascultare de la Dumnezeu, ca asta imi e chemarea. Altfel simteam ca e momentul sa plec undeva in pustie, sau sa ma pot retrage la tara, la marginea unui lac, sa traiesc natural, din pescuit, vantoare , gradinarit si agricultura, sa citesc cartile care imi plac, ca un om liber… dar totusi, femeia…. nu poti fara, o iei razna, si nu prea gasesti asa fete. Unele au asa ideea in cap ca ar fi frumos, dar prea atrase de lumea asta si nu ar dori sa traiasca mai departe de lume, mai in pustie…
Inainte erau razboaie si fugeau cu barbatii lor prin munti, prin campii, prin mlastini, sa se ascunda de invadatori, acum, toti confort lume si gata. Nu mai stiu oamenii ce e gustul libertatii.
Lumea de astazi nu mai e normala pe nicaieri unde a ajung civilizatia si urbanizarea. Are aspect artificial, prea artificial, si noi ne dam seama ca asta nu e casa noastra. Ne sufocam in morman de betoane…. mai noi, toti cauta naturalul. In Belgia se construieste intr-o padure un sediu pentru firme construit numai din lemn, sa poata omul respira, sa se poata linisti, lucra creierul normal. Paradisul betoanelor, al strazilor asfaltate, al canalizatilor, pe mine ma repunga, si nu imi place ca a ajuns si pe la tra. Eu tare mult ma bucur ca la mine nu au pus canalizare la tara,apa curenta, ca avem puturi, avem ce ne trebuie, nu e astfaltat peste tot,nu sunt viloaie, ci case simple de carpici…. bucuria sta in lucrurile simple , linistitoare si mici. Sa cautam simplitatea si naturalul, si ne vom impaca si cu lumea si cu semenii si ne gasit linistea la framantarile noastre.
Mihaela
iunie 11, 2016 @ 10:24 am
Draga Simona, m-am regasit partial in descrierea ta. Si uitandu-ma in jur ma apuca durerea cand vad ca, daca e sa fim profund sinceri fiecare in parte, realizam ca e o tendinta printre tinerii din Biserica de a crede ca cheia implinirii si a rezolvarii multor frustrari e intemeierea unei familii. Sunt de acord ca singuratatea poate fi grea si sunt momente in care faptul ca esti necasatorit(a) te poate stanjeni, dar pt un tanar care are o relatie corecta (!) cu Dumnezeu nu ar trebui sa fie o problema. E un mare semn de intrebare pt mine cum de exista atata mahnire si durere printre tinerii singuri din Biserica! Cum e posibil ca un om care se roaga, posteste, are duhovnic, merge la Biserica, respecta canoanele sa fie totusi mahnit?! Cum e posibil sa nu apara o persoana potrivita in urma rugaciunilor (daca ii e intr-adevar folositor)?! Si nu spun asta din postura lupului moralizator – eu insami sunt singura. Undeva e evident o problema…si nu cred ca e la Dumnezeu. Are parintele Rafael Noica un cuvant foarte adanc care cred ca se poate aplica si in acest context: „Cata vreme nevointa noastra nu dobandeste un rezultat, macar un rezultat oarecare, ne nevoim eretic.” Oare cei care suntem intr-o masura mai mare sau mai mica in aceasta situatie nu ne nevoim eretic? Oare cati intelegem ca scopul vietii nu e nici casatoria, nici calugaria, si as indrazni sa spun ca nici macar mantuirea, ci nici mai mult nici mai putin decat SFINTIREA! Pt ca la asta ne-a chemat Dumnezeu.
Mihaela
iunie 11, 2016 @ 11:39 am
Apropo de realismul Simonei – e totusi si o calitate (eu asa sper pt ca sunt in aceeasi oala), te poate ajuta sa vezi lucrurile mai in profunzime; dar categoric e si o piatra care atarna de picior. Legat de tema casatoriei, imi aduc aminte de raspunsul unui parinte la intrebarea cum si-a descoperit chemarea monahala – a zis ca a citit o carte despre casatorie si si-a dat seama ca nu isi doreste o familie cu tot ce presupune, cu toate responsabilitatile. Asta as zice ca e o dovada de realism. :)))
LuciaS
iunie 11, 2016 @ 8:46 pm
Hristos s-a înălțat!
Simona si Constantin, va recomand călduros sa ieșiți cel puțin un an printre străini intr-o țara nordica, altfel ar fi prea ușor, ca sa aflați cine sunteți cu adevărat. E ca si când ești in desert un an si toate suferintele si nepotrivirile te obliga sa cotrobăi pana in adâncul sufletului tău si pierzi șansa pe drum de a te mai minți si compatimi. Sau cel puțin asta a mers la mine.
Pentru ceilalți, eu am crescut in biserica cu duhovnic, cu post, cu rugăciune si m-am căsătorit la aproape 28 de ani cu un bărbat care nu era după tiparul din capul meu, dar acum nu l-as da pe tot aurul Carpaților. Interesant ca si eu ma plângeam ca voi si o prietena mi-a spus ca ce e pentru mine e pus de-o parte iar acum imi scoate ochii cu fiecare ocazie.
Mie asa mi-a randuit Dumnezeu tot ce am avut nevoie: necazurile m-au călit, iar bucuriile Lui m-au binecuvântat, plus oamenii care m-au înconjurat bogați sufletește. Un prieten bun mi-a spus pe când eram singura sa nu pierd timpul pe care mi l-a dat Dumnezeu, perioada in care am citit cel mai mult din viețile sfinților.
Ela, sfintirea vieții noastre e însăși mantuirea sufletului nostru. Imi place mult ideea cu dovada de realism.
Si in încheiere subscriu la titlul articolului.
Bucurii!
LuciaS
iunie 12, 2016 @ 9:26 am
Pentru ca ati vorbit atât de mult despre statul roman va recomand interviul cu ieromonahul Savatie Bastovoi de la Nasul. Cat am stat in MB a fost înființata Societatea Romanilor si după ce persoana care a înființat-o a plecat, din prea marea modestie a oamenilor de buna credința, președinte a ajuns o doamna care nu avea pic de scrupule, gen parlamentarii noștri. Însă după un an comunitatea s-a unit si a fost schimbată cu un roman care a organizat multe evenimente romanești. Însă neimplicarea comunitații a făcut ca acel roman sa se retragă din aceasta asociație si asociația sa moara încet si sigur.. Acolo nu mai poți învinui parlamentarii noștri ca nu au făcut nimic pentru aceasta comunitate…
Bucurii si curaj!
constantin1993
iunie 12, 2016 @ 7:01 pm
@Lucia
„”Simona si Constantin, va recomand călduros sa ieșiți cel puțin un an printre străini intr-o țara nordica, altfel ar fi prea ușor, ca sa aflați cine sunteți cu adevărat.”’
Am fost plecat si afara printre straini, dar nu intr-o tara nordica, nici occidentala, nici macar parte a UE , ci undeva mai la rasarit.Si stiu cine sunt.
„”Interesant ca si eu ma plângeam ca voi si o prietena mi-a spus ca ce e pentru mine e pus de-o parte iar acum imi scoate ochii cu fiecare ocazie.”
Nu stiu ce se va intampla cu mine in viitor, dar un lucru e sigur, nu m-am plans niciodata ca nu imi voi gasii perechea/sortita , pentru ca eu am renuntat la ideea asta cu foarte multi ani inainte.
Nu am avut niciodata o prietena, pentru ca nu am simtit niciodata nevoia de a avea o prietena, si nici nevoia de a avea copii sau de a avea o familie s.a.m.d., nici parintii mei nu ma inteleg.
Degeaba imi trimite mie Dumnezeu acuma o femeie in cale, daca eu nu simt nimic si nici nu vreau,dragoste cu sila nu se poate , pur si simplu am renuntat la toata ideea asta cu vai ”sufletul pereche” , ”dragoste la prima vedere” si alte prostii de genul asta.
Voi ramane un lup singuratic, m-am obisnuit cu asta.
Boitos
iunie 13, 2016 @ 6:21 am
Ela, bineinteles ca problema nu e la Dumnezeu , problema e la noi , la fiecare in parte.
Si nu consider ca este o problema, ci fiecare reactioneaza diferit la aceasi situatie.
Adica, alte persoane ar fi foarte fericite sa aiba cat de multi barbati , iar altele nu se arunca cu capul inainte chiar asa.
Bineinteles ca ar fi normal ca un tanar sa nu fie mahnit, dar in societatea de azi , cand vede peste tot ca trebuie sa iti traiesti viata, cand il bombardeaza de peste tot cu diverse cuvinte jignitoare, este destul de greu.
Eu gandesc si altfel, daca in urma rugaciunilor nu apare o persoana potrivita , atunci suntem trimisi pt altceva , fiecare sa dea rod unde este pus : adica roadele credintei, ascultarii, iubirii, celelalte din Noul Testament.Adica sa incercam sa nu stam degeaba.In fiecare zi sa stim sa ascultam pe cineva, sa iertam ceva, sa iubim ceva, sa ne bucuram cu ceva, sa zambim mai mult.
Fiecare persoana care se nevoieste primeste ceva, sunt sigura Trebuie sa vedem ce primim, nu este sigur ca primim faptic, ci poate sufletesc.
Oricum azi nu mai esti ca si cel de ieri iar maine nu vei mai fi ca si azi.Evoluezi.
Trebuie doar sa inaintam, sa nu mergem decat inainte, fiecare pe drumul lui.
Lucia, nu cred ca ne compatimim, nici nu ne mintim, nici nu ne plangem.
Asta e realitatea.
Nu e nevoie ca sa mergem in nord sa vedem cum sta treaba, ca putem sa vedem si de aici.
Ce treaba avem noi cu ce fac paralamentarii in strainatate ? Nu sunt in stare sa faca nimic in Romania, ca noi aici traim .
Cred ca nu s-a inteles foarte bine: noi nu vrem familie, nici sot ( sotie ) nici copii.
Am vrut , dar nu mai vrem.
Merla Bogdan
iunie 14, 2016 @ 5:55 am
Hristos s-a inaltat. As avea si eu un mic comentariu de facut daca se poate. M-am uitat fugitiv peste comentariile de la aceasta postare, mi s-au parut minunate, exprima o realitate dura. Le-am salvat si le citesc diseara pe indelete (pentru ca acum trebuie sa ajung la facultate). Ii inteleg si ii cred pe cei care sunt dezamagiti de tara, de viata si de relatii amoroase. Poate asa as fi fost si eu la cate sictiruri mi-am luat de la fete si de la viata in general. Dar sa nu uitam ca avem si pe Dumnezeu deasupra, cu Maica Domnului si cu sfintii Sai. E adevarat ca viata e grea si o relatie, o familie si niste copii cer multe responsabilitati iar de multe ori dragostea desi e romantica, poetica si frumoasa, tot trece prin stomac (ma refer la partea materiala a vietii) Dar il avem de exemplu pe sf. Efrem cel Nou care a ajutat mii de oameni in necazurile lor. Putem sa ii cerem lui sa ne ocroteasca relatiile, sa ne ajute sa trecem peste greutati. Cam atat.
si p.s. as mai avea 2 intrebari „tehnice” 1: doar mie imi sunt verificate comentariile inainte sa apara pe forum sau asta este o chestie general valabila pentru toti. Si 2: ce s-a intamplat cu chat-ul de pe OT? era o chestie draguta, desi se ziceau multe prostii, Dumnezeu lucra si cand unul sarea calul ceilalti il temperau si il aduceau la liman. Chiar ne ajuta (cred eu) chat-ul respectiv pentru ca ne spunem problemele unii altora si ne ajutam impreuna sa trecem peste necazuri. Na, ce pot spune, acum cum decid Claudiu si ai lui.
Dan Tudorache
iunie 14, 2016 @ 8:58 am
Salut Bogdane!
Referitor la întrebările de final:
1. Toate comentariile intră mai întâi în lista de așteptare, adică nu sunt publicate imediat. Le dăm noi publish, manual, în funcție de cum avem timp. Uneori le publicăm repede, alteori după jumătate de zi sau chiar o zi. Excepție fac comentariile utilizatorilor care sunt și autori de articole, acestea publicându-se imediat. Dar sunt foarte rare aceste comentarii.
2. Știm de problema cu chatul, chiar am primit numeroase solicitări de repunere în funcțiune, iar Claudiu a promis că îl va face din nou funcțional. Când anume, chiar nu știu să răspund. El a promis, el să răspundă 🙂
Merla Bogdan
iunie 15, 2016 @ 5:21 am
Hristos s-a inaltat Dan. As mai avea o mica rugaminte „tehnica” la tine. Care este adresa locatiei unde va intalniti, a „headquarters-ului” (glumesc) din Bucuresti? si ce program, ce activitati aveti? acum ca vine vacanta as vrea sa vin si eu sa va intalnesc si sa va cunosc. Multumesc pentru tot si cele bune. Hristos s-a inaltat.