Părintele Cleopa de 10 ani la Domnul
Pe 2 decembrie 2008, s-au împlinit zece ani de când cel mai cunoscut duhovnic român a trecut la cele veşnice. Povăţuitor a mii de credincioşi peste jumătate de secol, Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie a trecut la Domnul în noaptea de 1 spre 2 decembrie 1998.
Pe 5 decembrie 1998, la inmormantarea parintelui, I.P.S. Bartolomeu, Arhiepiscopul Clujului si-a incheiat cuvantul cu urmatoarele:
„Parinte Cleopa, in seara aceasta, Mos Nicolae le aduce daruri copiilor cuminti. In seara aceasta Mos Nicolae ii va face un dar copilului Cleopa. Il va astepta la poarta Imparatiei cerurilor, i-o va deschide alaturi de Sfântul Petru si-l va infatisa lui Dumnezeu. Si va spune: „Doamne, iata pe copilul Cleopa, pe acesta Tu, prin Prea Sfânta Ta Maica, l-ai ales de la vârsta de un an sa Te slujeasca si sa Te marturiseasca. Primeste-l pentru ca Tu l-ai ales, Tu l-ai chemat la Tine si, de acum, in curtile Tale fa-i salas”.
Din cartea Viata Parintelui Cleopa, scrisa de Parintele Ioanichie Balan (si el trecut la Domnul in urma cu un an) am aflat unele detalii despre plecarea sa la Hristos. <<Către sfârsitul lunii septembrie, într-un asfintit de soare, Părintele Cleopa a cerut să se ducă în cimitir să vadă pentru ultima dată mormintele fratilor săi, mormân-tul marelui staret Ioanichie Moroi, mormântul duhov-nicului său, ieroschimonahul Paisie Olaru si mormintele celorlalti părinti si duhovnici mai vârstnici decât el. A fost adus cu masina la poarta cimitirului si de aici ucenicii l-au purtat de la un mormânt la altul, la toti cei dragi si cunoscuti ai săi, care i-au fost ucenici, frati, fii sufletesti sau părinti duhovnicesti. La toate mormintele s-a închinat sprijinit de ucenici, a sărutat sfintele cruci si a rostit câte o sfântă rugăciune, zicând: „Rugati-vă si pentru Cleopa păcătosul, că iată mâine, poimâine, ne întâlnim înaintea lui Hristos!” Apoi a încheiat, zicând: „Maica Domnului, ai milă de noi si de toti părintii din acest cimitir si te roagă înaintea tronului Preasfintei Treimi ca să dobândim iertare de la Dreptul Judecător”.>>
A dat sfaturi si binecuvantari celor care veneau la el, calugari si credinciosi, mangaindu-I si imbarbatandu-i pe toti ca intotdeauna, in liniste si bucurie, pana duminica, 29 noiembrie, dupa amiaza. Incepând de Duminică la ora 4 după-amiază, Părintele Cleopa nu a mai răspuns la întrebările ucenicilor săi si a rămas nemiscat cu ochii întredeschisi pe scaunul său de spovedanie, ca într-o răpire, timp de mai bine de unsprezece ore. Urmatoarele doua zile, luni si marti, parintele a stat ca de obicei, cu credinciosi, iar marti seara s-a culcat foarte tarziu, dand semne de oboseala mare. In noaptea aceea, parintele si-a dat sufletul in mainile Domnului.
Ca un fel de concluzie a vietii si a trecerii la Domnul a parintelui Cleopa, parintele Ioanichie scria: <<Asa a trăit, asa s-a nevoit si asa s-a săvârsit marele staret si duhovnic al mănăstirilor românesti, Arhimandritul Cleopa Ilie, fiind plâns de toti părintii si credinciosii care l-au avut sfetnic, părinte, duhovnic si povătuitor.>>
Părintele Cleopa Ilie este înmormântat în cimitirul mănăstirii nemţene Sihăstria. Sâmbătă, 29 noiembrie 2008, la mormântul său a fost săvârşită o slujbă de pomenire. Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei, exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor a dat citire mesajului Prefericitului Părinte Patriarh Daniel transmis cu ocazia împlinirii a 10 ani de la trecerea la veşnicie a părintelui Cleopa, din care voi reda cateva fragmente. Textul integral il puteti citi aici.
<<Părintele Cleopa, „cetăţean al Raiului”
[…] De un deceniu, părintele Cleopa nu-i mai întâmpină şi nu-i mai sfătuieşte cu vorba sa inconfundabilă pe pelerinii care bat drumul Sihăstriei. Cu toate acestea, drumul Sihăstriei nu a rămas nestrăbătut, iar chilia de pe deal a părintelui nu a devenit pustie.
Trupul părintelui Cleopa s-a mutat de pe băncuţa din cerdacul chiliei în cimitirul mănăstirii, dar duhul lui de rugăciune uneşte pământul cu cerul şi adună laolaltă pe toţi cei care l-au cunoscut şi l-au iubit. Chilia sa a devenit un muzeu pentru pelerini, dar şi o icoană a unui loc de rugăciune. […]
Misionar statornic în chilie, părintele Cleopa a arătat într-un fel minunat cum cineva poate să aducă lumea la Dumnezeu, să schimbe vieţi, să vindece răni, să hrănească suflete, nu cutreierând lumea, nu bătând din uşă în uşă, ci deschizând cu dragoste uşa chiliei sale şi ajutând pe fiecare păcătos să-şi deschidă propriul său suflet pentru a se întâlni cu iubirea lui Dumnezeu pentru toţi oamenii.
Dacă am încerca să numim câteva din trăsăturile esenţiale ale personalităţii părintelui Cleopa ar trebui să recunoaştem că a avut atâtea daruri şi virtuţi, încât toate, înmănuncheate, alcătuiesc ceea ce noi numim sfinţenie. Părintele a fost, fără îndoială, un om sfânt, iar această sfinţenie a venit din prezenţa Duhului Sfânt în persoana sa. Deşi nu a făcut studii în mod formal, ci s-a format ca un autodidact, el a avut o maturitate de gândire teologică şi o maturitate de discernământ spiritual cum rar se întâlnesc. Părintele Cleopa ştia să evite extremele şi, în acelaşi timp, să dea speranţă. De asemenea, părintele Cleopa ştia să comunice într-un mod simplu, pe înţelesul tuturor, adevărurile profunde ale teologiei şi spiritualităţii ortodoxe. El se definea, cu smerenie, ca fiind un teolog popular şi adesea spunea: „Eu predic teologia pentru babe, pentru moşi, pentru oameni de la ţară”. Cu toate acestea, se ştie preabine ce mare dar este capacitatea de a comunica adevăruri adânci, realităţi duhovniceşti de mare fineţe ori prospeţimea sfinţeniei, pe înţelesul oamenilor simpli.
În urmă cu 10 ani părintele Cleopa se adăuga celorlalţi părinţi cuvioşi din cimitirul Mănăstirii Sihăstria, însă nu pentru o veşnică despărţire de cei care i-au fost ucenici, de cei pe care i-a spovedit, ci pentru a fi mereu prezent şi veşnic pomenit în Biserica pe care a slujit-o şi a iubit-o.
Binecunoscuta sa vorbă – „Mânca-v-ar Raiul” – ne aduce aminte tuturor că trebuie să ne ostenim să simţim prezenţa lui Dumnezeu în viaţa noastră şi să-L preamărim lucrând potrivit voii Sale, pentru mântuirea noastră şi pentru slava Preasfintei Treimi.
Rugăm pe Hristos-Domnul să-i dăruiască pururea Părintelui Cleopa bucuria de „cetăţean al Raiului”, pacea şi lumina Împărăţiei cerurilor!>>
Multă lume se închină în chilia si la mormântul Părintelui Cleopa, si iau pământ si flori de binecuvântare, spunând că simt ajutor prin rugăciunile sfintiei sale. Gândindu-ne la numeroasele mărturii cuprinse în carti si la multe altele care nu s-au scris, suntem încredintati că Bunul Dumnezeu l-a asezat în ceata cuviosilor părinti. Pentru aceea, îndrăznim să ne rugăm si noi la chilia si mormântul său, zicând:
Preacuvioase Părinte Cleopa, de ai câstigat har si milă înaintea lui Hristos Dumnezeu, roagă-te si pentru noi, păcătosii fiii tăi!
(Florin Marmalichi) http://eblogs.ro/cuvant/
constantin
noiembrie 28, 2009 @ 12:23 pm
poate ilvor trece o data si pe acest mare sfant in calendar…ca demult dorim aceasta
D
decembrie 15, 2009 @ 8:42 pm
jan, parerea mea e ca incepi sa intreci masura. Fara suparare, sa consideri ca cei de pe vechi sunt in regula e una, dar sa incepi sa-i ataci pe cei de pe nou este cu totul altceva. Ca sa nu mai spun de maniera in care o faci…
Cred ca ar fi cazul sa-ti reconsideri modul in care pui problemele.