Părintele Cleopa ne vorbește despre hainele vulgare, machiaj, parfumuri și viața luxoasă
Tu, femeie de ocară,
Şi cu mintea ta uşoară
Pentru ce tu te vopseşti
Şi te tot sulemeneşti?
Părul tău ţi l-ai tăiat
Şi arăţi ca un băiat,
Pantaloni ai pe picioare,
Nu te ruşinezi tu oare?
Fusta tu o ai scurtat,
Unghii mari tu ţi-ai lăsat,
Capul nu ţi-l mai acoperi,
Chiar şi burta ţi-o descoperi.
Sufletul ţi-ai chinuit
Şi buzele ţi-ai vopsit,
Umbli cu picioare goale
Cu pantofi şi cu sandale.
La gât tu ţi-ai pus zorzoane
Şi în păr nişte piroane.
Nişte bolduri ascuţite
În păr stau urât vârâte.
În urechi ţi-ai pus cercei,
Parcă-s nişte clopoţei
Ce se clatina-n văzduh
Ca vârful vara la stuf.
Ţi-ai luat pantofi de lux
Cu tocurile ca un fus,
Şi pe fata te-ai fardat,
Cu multă pudră te-ai dat.
Te-ai făcut o jucărie,
A diavolilor prăvălie,
Unde toate se fălesc
Din cele ce amăgesc.
Care-nseala pe bărbaţi Şi-aduna pe desfrânaţi, Pe tine să te privească Şi cu tine să curveasca. Te-ai făcut cursa satanei Care prinde toţi golanii. O, femeie dezmăţată, Mândră şi destrăbălată! Pentru ce tu te vopseşti Şi cu creion te-nnegresti, Sprâncenele le jumuleşti Şi unghiile le mânjeşti? Te-ai făcut un idol viu, Prea straniu şi prea pustiu. De Hristos te-ai despărţit Şi de diavol te-ai lipit. Tu munceşti mereu cu zor, Banii dai la coafor Ca să te ferchezuieşti Şi mereu să te vopseşti. Ca să te arăţi frumoasă Cu vopseaua cea aleasă, Dar frumuseţea de vopsea Nu ştii că nu e a ta? Căci nu e decât spoiala Şi cu apă ea se spală, Şi după vopsea prea multă Ai rămas mult prea urâtă. Te-ai mascat şi te-ai vopsit, Dar nimic n-ai folosit, Că masca ta a căzut Şi-ai rămas un chip de lut. Tu acum dai cu parfum Ca să miroşi pe drum. Dar nu ştii că vei muri Şi-n pământ vei putrezi? Şi-atunci frumuseţea ta Viermii o vor mânca. Sau n-ai auzit tu oare Şi atâta e de grea De nu o poţi cugeta. Nimenea nu poate spune Putoarea din acea lume Unde ai a te munci De nu te vei pocăi. Şi de ea nu vei scăpa, De nu mă vei asculta. Lasă acum al tău parfum, Cât mai eşti încă pe drum. Că vei ajunge în grea putoare, Veşnică, necruţătoare. Eşti femeie învăţată, De neam mare, răsfăţată, Pentru ce te tot sluteşti Şi te mai sulemeneşti? De ce fusta ţi-ai scurtat Şi părul ţi l-ai tăiat? Că sminteşti pe toţi în cale Umblând cu picioare goale. Parcă eşti un cocostârc Sau maimuţa de la circ Te duci şi la mănăstiri Că turist, cu musafir, Intri-n biserica goală, Fără de nici o sfială. Multă îndrăzneală ai Nu gândeşti la iad, la rai. Nu te temi tu de urgie, De-a lui Dumnezeu mânie? Despuiata ca un drac Faci sminteală şi păcat. Undita satanei eşti Ca pe toţi rău îi sminteşti, În biserică, pe drum, Cu mirosul de parfum. Tu de suflet îţi baţi joc Şi aprinzi al poftei foc La flăcăi şi la bărbaţi Şi la oamani însuraţi. Dar să ştii că vei muri Şi-n pământ vei putrezi, Şi-atunci frumuseţea ta Viermii au a o mânca. Iar sufletul tău spurcat Dracilor va fi predat Spre al duce la urgie Şi la muncă pe vecie. Să ştiţi voi, femei nebune, Că altfel nu pot a vă spune, Banii ce i-aţi cheltuit Pe fardat şi pe vopsit Cu dânşii aţi cumpărat Focul cel neîncetat Care-n iad arde pe toate, Pe femeile fardate. Pe cele ce s-au vopsit Şi părul l-au încreţit Ca să pară mai frumoase, Având chipuri mincinoase Care-ndeamna la curvii Şi alte blestemaţii, Şi prin multe alte fapte Aduc sufletui moarte. Oare nu ştii că dai seama, Tu, femeie prea vicleană, Când cu lux te-mpodobesti Şi fata sulemeneşti? Că eşti cursa de sminteală Şi femeie de ocară Pe toţi tu îi sminteşti Şi sufletul îţi chinuieşti. Le aduci lor lupte grele Cu pofte şi gânduri rele, Spre a-i duce-n desfrânare Şi la veşnică pierzare. Vrei să miroşi pe drum Cu mirosul de parfum, Dar nu ştii că eşti putoare Şi a viermilor mâncare? Nu ştii că ai a muri Şi că te vei impuţi? Iar trupul tău cel frumos Va să fie viermănos? Acestea voi să le ştiţi Care vă sulemeniţi, Care fața v-aţi fardat Şi fusta o aţi scurtat. Că sunteţi o grozăvie, Privelişte de curvie, Ca toţi care vă privesc Foarte tare se smintesc. Că văd în voi fiecare Prea multă neruşinare. Ca pe scenă vă aflaţi, Ca la teatru vă-mbrăcaţi. În biserici când intraţi Voi nu va mai ruşinaţi Cu mâini şi picioare goale, Cu multă neruşinare. Cu capul descoperit Şi cu pieptul tot golit, Parcă la bal aţi intrat În costum de dechizat. Cu fustă scurtă de tot, Că nu are nici un cot, Şi când vreţi să va-nchinati Fundul la toţi arătaţi. Să te rogi tu ai venit, Dar pe toţi tu i-ai smintit. Dacă ai vreun necaz mare Sau o cerere oarecare, Oare cum vei suspina Sau cum poţi a lacrima, Cu Domnul de vorb-a sta De nu ştii a te-mbraca? Din scripturi n-ai auzit Cum că cei ce au greşit, Cu sac ei se îmbrăcau, Cenuşa pe cap puneau. Când veneau de se rugau, Numai în genunchi şedeau. Domnu-asa îi ascultă Şi cererea le-o împlinea? Vii ca să te împărtăşeşti Şi buzele îţi vopseşti? Vai de tine de greşeşti Că amar te osândeşti! Serafimul oarecând Cărbunele ridicând De pe altarul sfinţit Cu mâna n-a îndrăznit. Cărbunele cel înfocat Cu cleştele el l-a luat, Iară tu, un chip de lut, Nici atâta n-ai ştiut? Vai, ce mare îndrăzneală, Ce nebună chibzuială! Focul Dumnezeirii primeşti Cu vopsea vrei să-l vopseşti? Oare nu te temi deloc Că vei arde cu greu foc? Ca focul ceresc primeşti Şi buzele ţi le vopseşti? La acestea eu gândind, Lăcrimând şi tânguind De atâta împietrire Şi de multă nesimţire, La la care voi aţi ajuns Ocărând Darul de sus, Sufletul mi se-ntristeaza Şi ochii îmi lăcrimează. Aţi ajuns o grozăvie, A dracilor jucărie, O privelişte prea mare Ce duce la desfrânare. La moarte nu vă gândiţi, De ruşine voi nu ştiţi, În biserici şi pe drum Cu mirosul de parfum. Ia gândiţi-vă acum La cele ce am să spun: De ar fi o mare grabă Să fugiţi prin râpi şi iarbă, Oare ce-aţi face atunci Cu blestemaţii papuci, Care nici pe trotuare Nu te ţin bine-n picioare? Şi apoi ce-aţi face oare, Dac-ar fi o grabă mare, Să fugiţi la o salvare De vreo primejdie mare? Cu fusta cea strâmtă tare, Ce vă leagă de picioare, Voi nu puteţi nicidecum Să păşiţi cu spor în drum. Că e strâmtă, retezată, Şi-i destul de strâns legată Peste coapse, peste șale, De nu poţi păşi pe cale. De eşti femeie cuminte, Cugetă şi ia aminte La tradiţia străbună Şi la-mbracamintea bună Ce strămoşii îmbrăcau Şi cu cinste o purtau. Bărbaţii purtau sumane Şi femeile tulpane. Fuste lungi şi şaluri grele Le împodobeau pe ele, Fără luxuri şi scumpeturi Şi-alte multe marafeturi.
De eşti femeie cuminte Şi de vrei să iei aminte, Ia priveşte dacă vrei La cele sfinte femei În biserci zugrăvite Şi-n icoane învechite. Ia aminte şi priveşte Şi bine te lămureşte Cum sunt ele îmbrăcate, Cu veşminte luminate, Cu lungimea până jos Şi croitul lor frumos. Că citeai pe faţa lor Prea-ndumnezeitul dor Cu care au alergat Către Domnul împărat. Femeie nepricepută, De eşti sluta şi urâtă Şi de vrei să înfloreşti, Fecioria s-o păzeşti, Curăţia să cinsteşti, Sufletul să-l curăţeşti Cu post şi cu rugăciune Şi cu alte fapte bune. Căci din buna aşezare Trupul tău se face floare Care frumos înfloreşte Şi fata împodobeşte. De vrei tu să fii frumoasă, Vestită şi drăgăstoasă, De suflet să te-ngrijesti, Foarte să-l împodobeşti Cu o curată vieţuire, Cu post şi mărturisire, Cu evlavie curată Şi cu viaţa nepătată, Cu smerenie înaltă, Cu milostenie bogată La săraci şi la străini Şi la toţi bunii creştini. Rugăciune ne-ncetata Cu lacrimi amestecată, Iară din Sfânta Scriptură Să ai multa-nvatatura. Să fii bună către toţi, Către fii, către nepoţi. Biserica să o iubeşti Şi la ea să te grăbeşti. Pe toţi să-i înveţi de bine, Fie omul orişicine. Viaţa ta se va schimba, Mai frumoasă va părea. Şi chiar şi sufletul tău, Ajutorând Dumnezeu, Va ajunge să-nflorească Cu o frumuseţe firească.
(Despre lux și sulemenire – Pr. Cleopa Ilie )
(Visited 87 times, 1 visits today)
Stoica Alexandra
iunie 14, 2013 @ 9:54 am
Da.. stilul parintelui Cleopa are darul de a tine tinerii la foarte mare distanta de Biserica, de credinta…
Sunt total de acord cu ce spune, dar parca nu e primul lucru pe care vrei sa-l auzi cand incerci sa te apropii de Dumnezeu si te faci vinovat de toate cele scrise mai sus. E doar sursa de facut glume proaste pe seama credintei printe tinerii rupti de Biserica.
Claudiu Balan
iunie 14, 2013 @ 10:04 am
Alexia, nu știu câți ani ai, dar probabil ești tânără.
Când vei cunoaște toată mizeria lumii, toate păcatele ei, toate răutățile, egoismul și patimile ei vei vedea că părintele nu glumește deloc, ba este chiar blând.
Este doar părerea ta, și poate te simți vizată în mod direct de această poezie.
Scrierile părintelui Cleopa sunt pentru mine baza credinței.
Astăzi păcatele sunt foarte frumos cosmetizate și ascunse.
Adevărul este chiar acesta pe care-l spune părintele. Sunt dispus să discut ore-n șir despre acest subiect.
Dacă ți se pare că părintele greșește undeva, atunci spune-ne te rog.
Este cel mai mare duhovnic pe care l-a avut România și a spovedit mii de oameni, a auzit atâtea și atâtea probleme. Poezia vine din experiența lui directă, nu e fantazie.
Oamenii fac mișto și de Hristos. Am fost de față la un astfel de mișto în tinerețe, făcut de un prieten. Oamenii fac mișto de Biserică, de Maica Domnului și de tot ce-i sfânt. Asta nu înseamnă că nu noi nu mai trebuie acum să spunem adevărul, doar pentru că unii se smintesc.
Adevărul asta face, Alexia: divide. Îi mustră pe cei răi și îi mulțumește pe cei buni, înțelepțind ambele părți.
Diana
iunie 14, 2013 @ 11:14 am
Si eu sunt tanara ,mai exact sunt in varsta de 14 ani si de mica obisnuiesc sa citesc din cartile Par.Cleopa si niciodata nu am simtit ca acesta ar fi prea dur sau ar tine tinerii la distanta de Biserica cum precizeaza Alexia…Pe mine una m-a motivat si mai mult sa realizez cele folositoare sufletului meu si m-a readus pe calea ce dreapta prin sfaturile sale.
Diana
iunie 14, 2013 @ 11:16 am
Si oricum …daca privim altfel asta e realitatea.Ii dau parintelui mare dreptate in ceea ce zice.
Ludmila Doina
iunie 14, 2013 @ 12:24 pm
[b]Poezia de mai sus, are dreptate in fiecare vers.[/b]
Si eu am fost purtatoare de fusta mini; mini, nu asa oricum; adica de-o palma, nu de-un cot.
Inchinatoare la idolul moda; mare inchinatoare; lansam mode in orasul meu, nu tocmai mic; am produs un dezastru in jurul meu, nu printre baieti(am avut sansa , si nesansa, gemelaritatii, si baietii se temeau de noi, radeam de ei, ca nu stiau care e una si care e cealalta)care s-a vazut in timp; cele care nu au avut curajul sa se poarte atunci la moda, e vorba de anii 60, umbla acuma, cand sunt femei in varsta, si ar trebui sa dea exemplu bun, nu exemplu rau cum am facut eu in tinerete, ca am ajuns si eu la senectute, si mi-a venit cu ajutorul lui Dumnezeu mintea la cap.
Dar prin cate m-a trecut Domnul, tinandu-ma strans in palma Lui desigur, nu doresc nimanui; si asta pentru ca am vrut sa traiesc cu El.
Dar El m-a incercat, El m-a tinut, El a ingaduit sa cad, El m-a ridicat. Si acum umblu cu El.
Si atunci nu se purta decat mini, nu bustul la vedere, nu ombilicul la vedere, impodobit eventual, si nici tatuaje.
Nu e mai frumos sa fii decenta si eleganta?
Nu e mai bine sa va stapaniti din timp, sa invatati ce este placut, si ce nu este placut lui Dumnezeu, decat sa urlati, la propriu, mai tarziu?
Fetele care au astfel de tentatii, ar fi bine sa se indrepte spre Biserica, sa o frecventeze, sa traiasca, cu alte cuvinte, in Biserica, si vor disparea tentatiile.
Traiti cu Dumnezeu, dragele mele, ca El ne asteapta pe toti, tineri si batrani!
Si ce poate fi mai frumos decat sa-i daruiti lui Dumnezeu tineretea voastra, nu doar batranetea, cum am facut eu?
Este superb sa traiesti cu Dumnezeu, si sa vezi chiar si cu ochii fizici, cum Dumnezeu asculta rugaciunea ta, cat ar fi de mica si neinsemnata, si ti-o implineste.
[b]Incercati, nu aveti[/b] nimic de pierdut, [b]decat de castigat ![/b]
[b]HRISTOS S-A INALTAT ![/b]
Boitos
iunie 14, 2013 @ 12:27 pm
Stai putin Alexia nu te speria asa, si nici nu te mahni ca nu are rost.
Poezia este frumoasa este adevarat, dar pana sa o pui in practica mai este.
Tu pana una alta dute la Biserica, citeste Acatiste, Psalmi, Carti Sfinte, gaseste un duhovnic bun, roaga-te , posteste, fa-ti datoria fata de semeni ( frati, parinti, straini ) si nu iti bate capul cu din astea.
Fa cat poti si cum poti , dupa puterile tale.
Si spune duhovnicului ceea ce ai pe suflet.
Dar cine ii pune pe barbati sa se uite dupa femei, sau la fundul lor, cand merg la Biserica asta e intrebarea?Oare nu au sotii cu ei, oare nu ar trebui sa se roage, oare nu ar trebui sa stea in genunchi si cu capul plecat, oare ce treaba am eu ca cel din fata mea este pe jumatate gol?
Niciuna.
Sigur ca poezia este perfect adevarata, cu ceea ce se intampla de obicei, dar este vazuta din punctul de vedere al unui calugar.
Fiecare face si preia din invataturi cat poate si cum poate.
Boitos
iunie 14, 2013 @ 12:32 pm
Iarta-ma Ludmila, dar mai bine mai tarziu decat niciodata ( in legatura cu mintea si cu imbracamintea ta ).
Boitos
iunie 14, 2013 @ 12:35 pm
Femeile mirene sunt cum sunt dar stati sa vedeti cum umbla imbracate unele preotese.La alea sa vedeti voi ce nu ati vazut, spoiala si moda.
In fine, sa nu mai judecam atat.
Ludmila Doina
iunie 14, 2013 @ 12:53 pm
Simona,
[b]Iarta-ma Ludmila, dar mai bine mai tarziu decat niciodata ( in legatura cu mintea si cu imbracamintea ta ).[/b]
:)) =D>
[b]
Femeile mirene sunt cum sunt dar stati sa vedeti cum umbla imbracate unele preotese.La alea sa vedeti voi ce nu ati vazut, spoiala si moda.
In fine, sa nu mai judecam atat.[/b]
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! :-$
Stoica Alexandra
iunie 14, 2013 @ 12:58 pm
Ce draguti sunteti 🙂
Claudiu, ma cunosti destul de bine (zic eu), sunt Alexandra, am fost in tabara la Zarnesti, am 26 de ani. Observ ca nu s-a inteles deloc ce am vrut sa exprim.
Am si precizat ca EU, personal, sunt de acord cu spusele parintelui Cleopa.
Dar in acelasi timp stiu si parerea celor care stau la distanta si insist ca astfel de abordari NU ii apropie de Biserica. Atat am spus.
N-am spus ca sunt de acord cu spoiala si cu fustele mini, pentru ca nu sunt.
Va pup!
Claudiu Balan
iunie 14, 2013 @ 1:07 pm
Salut Alexandra.
Sunt atâtea Alexandre, Alexii și alte fete cu nume asemănătoare care comentează pe site-ul nostru, încât nu mi-am dat seama.
Eu recunosc că un astfel de text ar putea sminti un tănăr, l-ar putea depărta pe moment de Biserică și de Dumnezeu.
Doamne ajută!
Johnny
iunie 14, 2013 @ 5:30 pm
Totul este atat de adevarat, sunt ispitit de tot felul de fete dezbracate si e greu sa te abtii sa nu iti murdaresti vederea cu ele.
Parintele a avut har, toti avem dar nu il gasim cateodata.
Nimic nu e de pierdut daca asculti cuvintele venite din lumina pe care Domnul i-a dat-o parintelui Cleopa.
Doamne Ajuta!
Ioana
iunie 14, 2013 @ 8:47 pm
„despuiata ca un drac” =)))))))))))
Carol
iunie 15, 2013 @ 2:38 pm
Am auzit deseori la parintii duhovnicesti ca recomanda femeilor sa nu poarte pantaloni, la manastirea Oasa li s-au dat fuste felelor care intrau in biserica, unele s-au intrigat chiar, incepand sa bata campii. Si noua barbatilor care venim in pantaloni scurti. Nici noi nu suntem feriti de aceste apcate, cati dintre noi nu ne afisam , vara, la bustul gol, sau in pantaloni scurti, chair si in biserica. A fost o discutie in tabara de vara de la Valea Screzii de anul trecut, despre femeile care vin in fusta scurt, u barbat se plangea ca nu se mai concentreaza la slujba, la el in parohie vin foarte multe femei in fusta scurta.
La biserica trebuie sa te infatisezi ca in fata lui Dumnezeu, sa te temi de el, nu sa mergi in pantolni sau fuste scurte. Oamenii trebuie sa aiba o haina speciala cand merg la bsierica, speciala pentru duminica si sarbatoare, nu asa oricum.
Vazusem anul trecut o fata imbracata in bluza transparenta la coada la aghiasma de Bobotaeza, ma tulburase total, trebuia sa ma lupt cu gandul murdar in loc sa am o stare duhovniceasca, nu era de ajuns ispita nerabdarii…..
M-am simtit rusinat anul trecut cand se predica dupa slujba de seara in Valea Screzii ,ca venim acolo mai mult dezbracati, chiar si acolo, adica pantaloni scurti si baieti si fete, pastrandu-se o mica decenta…. veneau unii direct de la munca, treaca mearga, dar de atunci ma silesc chiar si vara sa port pantaloni lungi si o camasa sau ceva decent cand vin acolo. Trebuie avut in vedere ca mergem in fata lui Dumnezeu, nu in fata oamenilor. Apoi punem la socoteala si felul cum ispitesti pe ceilalti….
La orase faorte putine mai poarta o basma in cap, sa nu mai zic de pantaloni si blugi, ceea ce este anormal. M-am impacat cu ideea, desi eram si mai sunt tare intrigat, pentru ca toti parintii duhovnicesti vorbesc ca femeile SA NU POARTE PANTALONI , nu doar in biserica, ci oriunde, acum nici in bsierica nu se mai respecta !!!!! ALOOOOOOOOOOOO, TREZIREAAAAAA !!!! Fetele, exista fuste care depasesc genunchiul, rochii care depasesc genunchiul, bluze decente, se aude????
Vladimir
martie 24, 2016 @ 12:06 pm
Eu sunt de acord cu alexia in acest context.
Nu consider ca acest stil ar atrage tinerii spre religie in mod special; daca cineva (nu neaparat religios) se identifica foarte bine cu descrierea (fizica!) de mai sus, sansele sunt ca acea persoana sa vada o imagine negativa, plina de prejudecati si sexism si sa o ignore, in loc sa se gandeasca ca ar trebui o schimbare in viata ei…
Oricum, nu sunt de parere ca adevara religie si credinta este bazata pe asemea stereotipuri machiata/aranjata inseamna rau, nefast si trebuie schimbat. Toti facem parte dintr-o societate, avand o dimensiune temporala atasata ei, lucrurile, conceptele de relationare au fost si sunt in continua schimbare, singurele elemente care ar trebui sa ramana constante sunt valorile profund religioase: bunatatea, dorinta de a ajuta etc. Faptul de a oferi atentie prelungita unor elemente de natura ‘superficiala’ nu modifica, in opinia mea, cu absolut nimic autenticitaea spirituala a omului (evident, exista si exceptii si extreme, dar vorbesc de un normal aici). Bunatatea este inerenta si interna, nu poate fi afisata in mod evident si la fel, practicile noastre sociale (din nou, in limitele normalului) nu influenteaza cu nimic modul in care suntem efectiv. Putem gasi mult mai multa bunatate intr-o astfel de persoana ‘diavoleasca’, machiata si aranjata, decat poate in anumite figuri ce se vor a reprezenta puritatea si valorile morale (nu dau nume – cred ca cu totii suntem constienti de unele abuzuri de putere si coruptie din BOR).
Atasam mult prejudiciu cultural si social multor lucruri de genul acesta si asta poate face multi oameni sa afirme aberatii si absurditati precum „ah, tinerii aia din Colectiv au murit ca erau satanisti’… Nu, nu a murit nimeni pentru ca erau satanisti si nici nu o sa ajungi in iad daca asculti un anume tip de muzica… Eu cred ca religia ar trebui sa transceada mult lucruri de acest tip, conflicte culturale cum ar unele predici de ura importiva catolicilor (ceea ce mi se pare absolut revoltator sa auzi intr-o biserica, toti suntem crestini, diferentele sunt pur academice) si aici mi se pare ca se poate vedea foarte clar separare care se formeaza intre biserica si religie: Biserica, puternic culturala, condusa si mentinuta de oameni, susceptibila tuturor problemelor care ii poate afecta pe oameni (exemplu invidia, setea de avere) si Religia, fundametala si absoluta, cu valori si puteri care depasesc orice limita a imaginatiei, care nu tine cont de sex, culoare, aspect fizic si efectiv de afinitatea spirituala a omului.