Pe-un picior de iad… se află săracii de lângă noi

”Aici e Valea Plânjerii doamnă…”

”Plângem noi de semenii noștri, oamenii noștri cu care trăim. Acolo am ajuns!”

”Ar trebui să ne uite Dumnezeu și atunci eu cred că ar fi dezastru!”

”Eu am ”biroul” meu pe strada Olteni, la container. Nu-mi este rușine că de acolo trăiesc și îmi întrețin copiii.”

”Aici pe pământ singurul lucru care ne leagă pe noi și pe ei sunt gunoaiele.”

”Mulțumesc la Dumnezeu că este rampa asta [de gunoi] și avem de unde câștiga. Doamne ferește dacă s-ar închide rampa… suntem mai rău ca boschetarii de pe drumuri. Că nu avem unde merge.”

”Cât mai e timp ar trebui să privim și lumea de dincolo de blocurile moderne, frumos colorate. Și acolo e România!”

Oamenii străzii așteaptă, în tăcere, un dram de omenie.

(Visited 8 times, 1 visits today)