„Există o legatură tainică între noi și cei din icoane.” (interviu cu pictorul iconar Leșe Marius-Dan)

Georgiana T.: Când ţi-ai descoperit înclinaţia spre pictura religioasă, în ce moment al vieţii?

Leșe Marius-Dan: De mic copil desenam orice vedeam sau mi se părea mie mai interesant,  făceam reproduceri după icoane cu Maica Domnului sau cu Iisus Hristos. Înclinația spre pictura religioasă a fost descoperită de către un pictor de biserici care în acea vreme picta biserica din satul în care eu petreceam vacanțele la bunici. Stăteam cu zilele la biserică și admiram pictura în lucru, moment pe care un om de la sat îl întâlnește cam o dată în viață.

Georgiana T.: Ce reprezintă icoanele pentru tine?

Leșe Marius-Dan: Aș putea spune că icoana este „fereastra spre cer” pentru mine. Pe vremuri era Biblia în imagini pentru cei care nu știau carte.

Georgiana T.: În ce stil pictezi?

Leșe Marius-Dan: Pictură în stil bizantin.

Georgiana T.: Care a fost prima ta icoană pictată?

Leșe Marius-Dan: Maica Domnului cu Pruncul numită  „Dulcea sărutare”, în stil bizantin, la vârsta de 12 ani. Pentru mine acel moment a fost și rămâne în continuare unic în viața mea. Este de nedescris în cuvinte acea bucurie interioară din momentul în care ai terminat o icoană pentru care ai pus atâta suflet…

Georgiana T.: Ce este arta pentru tine? Activitate, vocaţie sau un alt mijloc prin care îL putem mărturisi pe Dumnezeu?

Leșe Marius-Dan: Arta este mai presus de orice, o revelaţie, o binecuvântare şi o sfinţire a vieţii omeneşti. Ea presupune pe lângă vocație (fără de care nu poți face nimic), activitate, și nu în ultimul rând un mijloc prin care Îl mărturisim pe Dumnezeu prin icoană.
Arta icoanei putem spune că este o culme a artei pentru că icoana are două sensuri: unul artistic și unul spiritual, astfel încât ea nu poate fi redusă la nivelul unui obiect de artă și doar atât!

Georgiana T.: Este greu să fii tânăr pictor iconar în zilele noastre? Ai doar 26 de ani.

Leșe Marius-Dan: Este ușor să faci ceva din pasiune și dăruire, când pui foarte mult suflet.

Georgiana T.: Mai este iconografia apreciată astăzi în România?

Leșe Marius-Dan: Bineînțeles.

Georgiana T.: De ce trebuie să ne închinăm icoanelor şi să le sărutăm?

Leșe Marius-Dan: Ar fi multe de discutat pe această temă dar fundamentul dogmatic principal al cinstirii Sfintelor Icoane este întruparea Fiului lui Dumnezeu, despre care Sfântul Ioan Damaschin scrie următoarele:

„De n-ar fi venit Hristos în trup nu ne-am fi închinat la icoane. Dar pentru că Hristos, venind pe pământ, ni s-a arătat ca icoană a Tatălui, şi cu chipul ipostasului lui Dumnezeu in El, aşa îl pictăm şi noi în icoană.”

Noi nu stăm în fața unei icoane precum spune românul „ca vițelul la poarta noua”. Cei din icoane sunt vii pentru noi. De aceea rostim rugăciuni în fața lor și le sărutăm. Există o legatură tainică între noi și cei din icoane.

Georgiana T.: Cu ce te ocupi atunci când nu pictezi icoane?

Leșe Marius-Dan: Când nu pictez icoane sunt de obicei pe șantierele de pictură, adica pictez biseric. În puținul timp liber pe care îl am îmi place să ies în natură.

Georgiana T.: Dacă ţi s-ar oferi ocazia, ai pleca vreodată din România?

Leșe Marius-Dan: Am avut ocazia de două, trei ori și după cum se vede, tot aici am rămas, în scumpa mea țară.

Georgiana T.: Ce sfat le oferi tinerilor artişti care îşi doresc să se îndrepte pe viitor către acest drum al iconografiei? Deseori tinerii sunt descurajaţi chiar de părinţi, aceştia spunându-le în faţă că nu pot câştiga foarte mulţi bani din această meserie
    
Leșe Marius-Dan: Unde este talent și vointă este imposibil să nu se vadă prin muncă și rezultatele. Deci, pentru tineri: faceți în viață ce simțiți că vă place în primul rând. Iar părinții ar trebui să încurajeze această artă, pentru că nu oricine poate realiza o icoană în adevăratul sens al cuvântului.

(Interviu realizat de Georgiana T.)