Planningul familial: denaturare şi distrugere a familiei
Esenta planningului consta in ideea ca omul are dreptul sa separe intre actul iubirii si consecintele lui sau, mai precis, sa caute si sa obtina placerea ca scop in sine. Planningul este o eroare, o falsificare si o crima pentru ca se bazeaza pe acest fals. Pentru ca toate domeniile de cunoastere si cercetare umana pot sa dovedeasca adevarul fundamental ca in ordinea dreapta a naturii placerea nu este niciodata scop, ci totdeauna mijloc; daca se intampla altfel, atunci e vorba de o denaturare si pervertire.
In mentalitatea si in societatea planningului, care sunt categoric utilitariste si consumiste, persoana umana nu mai este o realitate specifica unica si identica ci un flux, un ghem de senzatii si conjuncturi, un obiect de exploatat placere. Or, in situatia in care omul nu mai cauta in partener omul, ci obiectul placut, atunci si relatiile celor doi si toate relatiile sociale vor fi grevate de aceasta depersonalizare, obiectualizare a sentimentelor si a omului in general. Familia decade intr-un simplu contract social reciproc, o societate de intrajutorare in care valorile spirituale, esentele adevaratei personalitati, precum iubirea, castitatea, fidelitatea si sacrificiul nu-si mai au locul.
Daca este indreptatita pretuirea partenerului pentru placerea pe care mi-o ofera, atunci infidelitatea, adulterul, avortul si divortul sunt justificate, iar idei precum castitatea si fidelitatea apar desuete si ridicole. insa oricat s-ar stradui cineva sa schimbe ideea si sensul familiei, oricat ar vrea sa o modernizeze, nu va putea nega ca fortele, temeliile care pot asigura o familie sunt tocmai auto-controlul, fidelitatea si sacrificiul iar fara ele nu mai poate fi vorba de familie. Indreptatirea placerii in sine, utilitarismul si planningul, departe de a servi cu ceva familiei, provoaca si fac inevitabile pericolele care ameninta familia.
Concubinajul, „casatoria de proba” („Nu exista casatorie de proba, asa dupa cum nu exista moarte de proba” a observat papa Ioan Paul II), adulterul, contraceptia, avortul, prostitutia si divortul devin in societatea si mentalitatea planningului nu simple accidente nefericite ci „parti conexe ale unui sistem complet, coerent…conceptii noi de viata…coordonatele unei noi civilizatii”. Intrucat cultivarea si supralicitarea instinctului il face pe acesta sa domine spiritul si persoana, degradand astfel omul, planningul degradeaza esenta legaturii conjugale. Avand in vedere sensul spiritual si divin al persoanei umane, orice deviere, contrazicere, contrafacere sau „corectare” a naturii umane se dovedeste a fi denaturarea persoanei, a sensului vietii si existentei in general.
Pr. Conf. Univ. Dr. Gheorghe Remete
Extras din articolul Familia si planningul familial
alexandra
septembrie 2, 2009 @ 9:32 pm
uite eu cred ca avortul este ceva urat, in primul rand pentru femeie (pentru ca ea are cel mai mult de suferit, ma refer aici doar la cele cu, constiinta),dar faza cu firescul si naturalul e aberanta. daca ma prinde ploaia cand vin de la munca,racesc,nu am voie sa iau medicamente pentru ca,cursul firesc este sa imi duc raceala pana la capat??adica,daca oamenii ar fi urmat firescul in toate sectoarele vietii astazi traiam in copaci si papam radacini. gandeste-te ca firesc copilul iese prin vagin,in multe cazuri este imposibil si o nastere naturala se soldeaza cu decesul mamei si un copil orfan,marcat pe viata, daca omenirea ar fi stat supusa naturalului azi mamele ar fi murit pe capete, cel putin in tara noastra,cu toata stiinta si modernitatea,rata deceselor materne e fff mare.
D
septembrie 2, 2009 @ 9:48 pm
Avortul nu este ceva urat. Avortul este crima; ba mai mult decat o crima „obisnuita”.
Cuvintele „firesc” si „natural” nu le-am regasit in articol (sau n-am citit eu atent?) La ce te referi ?
Cristiana
ianuarie 23, 2011 @ 9:53 am
avort
avortul nu e o crima, pt ca acel copil pe care-l nasti nu are un nume legal, acte sau altceva…nu e crima, e doar prostia din capul vostru care vorbeste infinit.
Saurian
ianuarie 23, 2011 @ 11:24 am
Şi conform ideii tale orice om ce nu are acte poate fi omorât? Poate legal nu e crimă dar asta nu schimbă faptul că păcatul e păcatul şi uciderea unei persoane e ucidere. Văd că s-a întâmplat ceva în viaţa ta de eşti aşa pornită împotriva lui Hristos. Vorbeşte-I şi El te ajută!
Cristiana
ianuarie 23, 2011 @ 12:30 pm
nu am nevoie … am facut deosebita prostie sa ii cer ajutorul, si ? am realizat ca parca sunt o nebuna, parca devin ca babele de 80 de ani care inca merg sa se spovedeasca si stau in biserica inca 3 ore dupa ce se termina slujbele si se spovedesc in fiecare luna ca au un pacat ca nu i`au dat vecinei de deasupra o cana de zahar…sa fim seriosi, n`am facut in viata mea un avort, nu iau anticonceptionale, problema e ca am fost violata si atunci am cunoscut raul, m`am refugiat in Hristos, si? mi`a dat o palma peste ochi, m`am schimbat enorm si nu in bine, nu ma mai recunosteam…si totusi nu m`am denaturat, n`am ajuns o vagaboanda sa fug de`acasa sau sa ma culc cu N+1 baieti, n`am ramas gravida…si totusi cred in Dumnezeu, dar nu sunt cinica si nu exagerez…
Eu
ianuarie 23, 2011 @ 1:00 pm
Draga Cristina, Mantuirea este scopul nostru in viata.
Mantuirea nu este un lucru usor. Nimeni nu vrea sa exagereze. Toti (copii, tineri, adulti, batrani – oameni) ne cautam mantuirea.
Cristiana
ianuarie 23, 2011 @ 1:19 pm
este o vorba: nu te lega la cap daca nu te doare
Cristiana
ianuarie 23, 2011 @ 1:20 pm
si apropo, ma numesc cristiAAAAna nu cristina
Saurian
ianuarie 23, 2011 @ 1:53 pm
Scuzele mele, Cristiana. Sunt foarte obosit şi n-am citit corect numele tău.
Carmen
mai 3, 2011 @ 10:27 am
Draga Cristiana,
Avortul este o crima, pentru ca puiul mic pe care-l porti in pantec este viu. Are in el viata. Daca vei fi vreodata insarcinata si vei face o ecografie, ai sa poti urmari pe monitorul calculatorului cum isi desfasoara "activitatea" omuletul din tine: se misca in pantece, se intoarece de pe o parte pe alta, exista pe net chiar o fotografie in care puiul de om zambeste… Noaptea , fetita mea se lipea efectiv de tatal ei. Imagineaza-ti ditamai burtoiul meu plecand spre dreapta patului..cautandu-si taticul! Daca auzea muzica si-i gadila placut urechile, chiar "topaia" in burta! Deci…trage concluzia si singura: daca un copil respira in burta ta sau in afara burtii tale-nu conteaza , atat timp cat este viu, nu ai nici un drept sa-l omori. Se schimba treaba cand fatul nu mai traieste: avortul se impune, pt ca pericliteaza viata mamei…el incpee sa putrezeasca in uter si poate duce la complicatii severe ( eu am pierdut o sarcina si am avut mai probleme). Dar.. tu esti tanara si viata e abia la inceput. Ai sa mai treci prin multe. Iti doresc numai bucurii. Domnul sa te binecuvanteze. Cu drag, Carmen.
Claudiu
noiembrie 29, 2012 @ 7:57 am
Ce prostie să spui că a planifica este distrugerea sensului familiei. Asta pentru că ați pus semnul egal între sexualitate și plăcere trupească. Bărbatul și femeia nu se pot întoarce la starea originară decât împreună. Dumneavoastră vedeți oamenii ca pe niște animale, care reacționează instinctual. Adică sex și urmările sale: sarcina și copilul. Tocmai conștiența ne diferențiază de animale. Nu este nimic rău în sexualitate, la fel cum nu este nimic rău să-ți satisfaci o plăcere. Dependența de ele este rea, atașamentul. Iubirea din familie include și relațiile sexuale conștiente și nu animalice, așa cum ne sugerați că ar trebui să se întâmple. Nu trebuie să te lupți cu păcatul, doar să îl eviți, să alegi binele.
Dan Tudorache
noiembrie 29, 2012 @ 12:27 pm
Salutare domnule Claudiu (zara)!
Citind comentariul dumneavoastră, tind să cred că ori ați dat răspunsul fără să citiți articolul ori ați citit alt articol de pe alt site și dați răspunsul aici, la acest articol… care nu susține ceea ce imputați dumneavoastră în comentariu.
Dar, dacă sunteți sigur că ați dat răspunsul care trebuia și ați citit articolul până la capăt rog să vă demonstrați acuzele:
1. unde s-a pus semnul egal între sexualitate și plăcere trupească?
2. unde s-a vehiculat ideea că oamenii ar fi niște animale care reacționează instinctual?
3. unde s-a spus că sexualitatea umană ar fi ceva rău în sine?
4. unde am sugerat că relațiile sexuale din cadrul familiei ar trebui să fie animalice?
Acum, trecând de aceste patru acuze pe care trebuie să le argumentați, ați spus că ”nu este nimic rău să-ți satisfaci o plăcere”. Eu sunt de părere că nu este chiar așa, pentru că tocmai modul satisfacerii plăcerii și scopul satisfaceri plăcerii, arată dacă este ceva rău în satisfacerea plăcerii sau nu. Spre exemplu, cineva se poate masturba pentru a-și satisface o plăcere (sexuală, că despre asta este vorba în articol). Atunci mai putem spune că ”nu este nimic rău să-ți satisfaci o plăcere”? Desigur că nu. Putem spune că nu este nimic rău dacă cineva caută să-și satisfacă plăcerea sexuală prin perversiuni? Desigur că nu? Putem spune că nu este nimic rău dacă cineva își satisface plăcerea fără a-și asuma și consecințele ei, adică nașterea de prunci? Desigur că nu. Tocmai aici este problema, că plăcerea nu este scop în sine (deoarece altfel ar duce la dependență) și mai ales că Dumnezeu a lăsat niște legi ale firii ca această plăcere să nu se obțină oricum, ci în anumite limite.