Polonia – un exemplu extraordinar de interzicere a avorturilor
Polonia e printre puţinele ţări din lume care interzic avortul, fiind o ţară majoritar catolică. Legea de interzicere a avorturilor a fost dată în 1993 la iniţiativa unui partid creştin, a Bisericii Catolice, şi a multor organizaţii provita şi profamilia. Deşi face parte din Uniunea Europeană, unde majoritatea covârşitoare a ţărilor acceptă avortul la cerere, înregistrându-se sute de mii de ucideri de copii pe an, totuşi polonezii şi-au susţinut punctul de vedere şi au promulgat o lege care opreşte răspândirea celui mai mare păcat al lumii.
Prin această lege, numărul de copii ucişi a scăzut de la 59417 în anul 1990 la 124 în anul 2001. Este excepţional ce au putut face polonezii luând această măsură.
Când am citit aceste lucruri mă tot gândeam de ce noi, o ţară ortodoxă de două mii de ani, nu putem interzice avorturile ? De ce tolerăm prin lege uciderea propriilor noştri copii ? Legalizarea unui avort provoacă în lanţ încă câteva probleme foarte grave.
O femeie sau o fată, care ştie că avorturile sunt legale în ţara ei, nu se va teme foarte mult că poate rămâne însărcinată în relaţiile pe care le are, ci va avea mereu „confortul mental” că poate recurge oricând la avort, că poate scăpa de responsabilitatea unui copil imediat.
Dar oare ştiu toate femeile sau fetele că avortul e ucidere ? Ştiu toate femeile că prin asta îşi omoară chiar copilaşul lor cel drag, chiar persoana care le poate împlini viaţa, chiar fiinţa care poate să le facă fericirea pe care tot o caută, care poate să le aducă zâmbetul pe buze în fiecare zi.
Eu cred că, înainte de a face avort, unele fete sau femei nu ştiu că asta înseamnă omorârea violentă de către doctor a copilului. Dar în momentul când începe operaţia (e frumos spus operaţie…e mult mult mai rău decât pare) cred că femeia începe să realizeze ce se-ntâmplă, începe să-şi dea seamă că nimeni nu i-a zis de fapt ce e cu adevărat un avort. Atunci, în momentele alea, simte în ea o mare groază, frică, o mustrare apăsătoare de conştiinţă, şi începe să plângă, începe să înţeleagă în ce rău a fost împinsă.
Simte în ea cum copilul este tăiat în bucăţi cu cleştele pentru a fi scos mai uşor….
De ce nu vorbesc medicii fetelor sau femeilor de consecinţele de după avort ?
De ce nu se vorbeşte clar şi tare în toată mass-media de viaţa femeilor de după avort, de necazurile lor, de supărările lor, de frustrările lor, de consecinţele nefaste ale uciderii propiului copil care se răsfrâng cu mare putere în viaţa lor ? De ce nu se vorbeşte de femeile care au regretat enorm că au avortat ? De ce nu se aude în mass-media noastră „modernă” de femeile şi de fetele care au 10-20 de avorturi ?
De ce se acceptă tacit avortul ? Femeile cer avortul pentru a fugi de responsabilitate, bărbaţii lor asemenea, medicii acceptă pentru bani, statul tolerează pentru voturi, şi astfel moartea este primită cu braţele deschise în fiecare casă.
De ce tot spunem că vrem să fim fericiţi ? De ce tot fluturăm în reclame mesajul unei vieţi frumoase şi plină de plăceri ?
De ce ne dorim aşa mult viaţa, dar totuşi alegem moartea ?
Dacă nu dăm nici o importanţă păcatului de a ucide, măcar ar trebuie să ne înfricoşăm de mărturiile femeilor care au făcut avort:
http://www.provita.ro/index.php/avortul
http://www.sfaturiortodoxe.ro/_avort.htm
http://www.orthodoxphotos.com/readings/avortul/
(Balan Claudiu)
.jpg "Marșul pentru Viață la Galați (2018)")
corina
noiembrie 10, 2008 @ 12:20 pm
Foarte bun articolul.Asa este, ai mare dreptate fetele nu stiu ca de fapt a avorta este sinonim cu a omora.Eu zic ca aici este vb de educatie.Poate ca si eu as fi facut multe greseli daca pe la 18 ani, nu m-ar fi luat mama si mi-ar fi explicat exact cum are loc avortul si cum de fapt este omorat fatul.Ceea ce mi-a povestit ea, a avut asa un efect asupra mea ca mi-am zis de at ca pentru nimic in lume nu as face acest lucru.
Balan Claudiu
noiembrie 10, 2008 @ 12:24 pm
Ce frumos. Daca ar face toate mamele ca mama ta…
ionutz
decembrie 29, 2008 @ 1:24 pm
ma doare sufletul sa stiu ca avortul e la moda……
Guest
septembrie 8, 2010 @ 7:29 pm
Foarte bun articolul ,uneori chiar daca STII ca nu este bine ,ca este mare pacat ,totusi nu reusesti sa nu faci acest lucru,cred ca asta ma doare cel mai mult ca datorita educatiei primite stiam ca este pacat ,stiam ca nu trebuie sa recurg la asa ceva ,stiam ca fac ceva care o sa ma schimbe in rau …..Cum treci mai departe ,cum reusesti sa te vindeci ? Nu stiu cum o fac alte persoane dar stiu ca pentru mine este fff greu .Desii au trecut destul de multi ani de atunci ,desii am reusit sa ma apropiu de biserica si de Sf taine ,desii cu ajutorul Domnului am un duhovnic care ma ajuta foarte mult atunci cand sunt la pamant ,desii nu vreau sa cad in deznadejde (iar atunci cand totusi se intampla caut solutii pentru a ma ridica cat de cat de acolo de unde sunt mai mereu ),nu cred ca voi putea sa uit vreodata acest lucru deoarece datorita acestui pacat m-am schimbat foarte mult ,mult timp am crezut ca nu merita sa mai traiesc ,ca nu merit nimic si multe altele….Singurul lucru bun(daca pot sa-l numesc asa) care s-a ntamplat in tot acest timp dupa a fost ca am reusit sa ma apropiu un pic mai mult de Domnul ,de Biserica …. Stiu ca sunt o mare pacatoasa ,stiu ca nu merit sa fiu iertata pentru ce am facut …dar mai stiu ca TREBUIE sa cred in mila Domnului,stiu ca atunci cand omul doreste sa se pocaiasca si cere iertare sincer si din toata inima Domnul il iarta ,totusi trebuie sa invat sa ma iert si eu …..Ajuta-ma Doame sa si reusesc …. Am scris toate acestea deoarece as dori ca Nimeni sa nu mai faca asa ceva ,stiu ca nu sant in masura sa dau sfaturi dar rog pe toate persoanele care au in gand sa faca avort sa se gandesca foarte bine inaite ,(da eu nu m-am gandit si suport consecintele ),chiar daca la vremea respectiva nu am luat in seama nimic din ceea ce stiam , azi doare si foarte tare,totusi nadajduiesc ca va veni o zsii cand Domnul se va milostivi si asupra mea si i-mi va da putere sa pot sa vorbesc despre aceasta fara sa mai plang ,sa am puterea de a ma ierta .Doamne ajuta si iarta-ma !
CristinaL
octombrie 25, 2010 @ 1:22 pm
Doamne ajuta ,mesajul de mai sus i-mi apartine ,desii l-am scris cu catva timp in urma , asta ca raspuns Anei care crede ca as putea sa am un cuvant de spus despre acest subiect ,sper sa nu te fii dezamagit prea tare si sa fii inteles ca nu sunt chiar asa de fina ,mulumesc foarte mult pentru aprecieri dar eu nu cred ca le merit ,ma cam grabesc acum totusi daca cu ajutorul Domnului o sa reusesc tot ceea ce mi-am propus pe ziua e azi o sa raspund la evenualele nelamuriri mai pe seara …..Cat despre articolul la care se faceau acele comentarii am spus de asemenea prarerea mea prima doar ca… sub forma de…. anomim….atata pot azi,cand o sa reusesc mai mult ……cu multa placere
Admin
octombrie 25, 2010 @ 6:27 pm
Costinel ti-am sters comentariile deoarece arunci cu noroi in credinta ortodoxa si nu vrei sa aduci argumente in favoarea necredintei tale pastrand limita bunului simt. Bunul simt presupune respect reciproc. Tu nu esti dispus spre dialog ci instigi la cearta ca mai apoi sa te lamentezi ca nu ti se acorda drepturi la libera exprimare a convingerilor.
Mai mult decat atat, ai folosit nickname-uri diferinte (Costinel si Alessia) pentru a da impresia ca ai sustinere in convingerile tale. Asta arata cat de sincer ai fost fata de noi.
Incheiem orice discutie aici, deoarece noi nu practicam si nu incurajam nesinceritatea.
Andrei
octombrie 25, 2010 @ 6:44 pm
corect
Am vazut comentariile si de la filmuletul „Recunostinta” de IPS Bartolomeu Anania, si destul de zguduitoare conceptiile si gandurile lui Costinel. As fi vrut sa ii raspund si ” Alessiei”, tot pe puncte, ptr ca aveam tooate argumentele cu mine, insa ati sters comenturile, si mai bine. Foarte corect si adevarat „lipsa de argumente”. De obicei imi place sa duc o polemica intr-un mod civilizat (si cred ca si voua) bazata numai pe argumente; asa e frumos si la un moment dat si placut…nu numai aici, dar si in viata de zi cu si in social, in general.Pacat si dezamagitor, in acelasi timp.
Andrei
Ana
octombrie 25, 2010 @ 7:12 pm
dincontra:)
@ CristinaL, am citit mesajul respectiv si am simtit durerea exprimata acolo. Mi s-a urcat in gat.
[b]Nu-mi schimb parerea despre tine. Dincontra. Asta arata ca intelegi suferinta.[/b] O fecioara, o fata curata poate vorbi impotriva avortului, insa numai cea care trebuia sa devina mama si a avortat, numai aceea poate vorbi ca de la suflet la suflet.
Slava Domnului ca noi avem sfinte care au avut o viata plina de pacate si care ne arata ca din orice pacat cu ajutorul Domnului ne putem ridica.
PS: ceva personal si dureros, dar poate este de folos … Am primit canon cu oprire de la sfanta impartasanie, si asa am inceput sa-mi simt [b]durerea netraita, neinteleasa la timp[/b].
Faptul ca tu iti traiesti durerea pacatului, nu este rau, insa e nevoie de ajutor. Eu nu-mi traiesc durerea decat in biserica sau in fata icoanei. Daca-mi vine sa plang sau am ceva de spus legat de trecut, fac asta numai la icoana sau la duhovnic. In rest nu ma las sa intru in stari de suparare de melancolie, durere etc. Paza mintii trebuie impusa, caci cel rau ne bombardeaza cu tot ce vrea, doar doar ne baga in deznadejde.
Poate sunt bune acele centre de consiliere, insa eu am vazut ce minuni fac si inchinarile la sfintele moaste, si mersul cateva zile la o manastire. [b]Te rog, mergi neaparat.[/b] E bine si pentru suflet si pentru trup.
[b]Te imbratisez cu drag si bucurie[/b]
Pace, pace in suflet.
CristinaL
octombrie 25, 2010 @ 7:35 pm
@Ana
Doamne ajuta ,multumesc pentru incurajari ,sfaturi si tot ceea ce faci pentru mine ,ai mare dreptate in tot ceea ce spui problema este ca desii i-mi doresc si eu sa fiu um pic mai tare inca nu reusesc ,cat despre mersul la o manastire sau la SF moaste deocamdata am „INTERZIS „nu trebuie sa spun din partea cui ….mi-a ramas doar duhovnicul la care si acolo trebuie sa merg „pe furis „dar cu ajutorul Domnul am reusit sa ajung si acum ma simt mult mai bine deoarece am primit raspuns la multe din intrebarile mele si sfaturi foarte folositoare ,ramane de vazut cate o sa si reusesc sa urmez ….. Multumesc tuturor pentru ajutorul dat si asa cum am mai spus Domnul sa va daruiasca tot ce va este de folos ,multe bucurii ….
niculina
octombrie 26, 2010 @ 6:47 am
DOAMNE AJUTA,foarte frumos articol,eu sustin ca as fi prima care as vrea sa ies in plina strada sa protestez impotriva avorturilor,eu sunt o mama de copil dar si o mama ugigasa care am avut curajul sa avortez proprii mei copii,ce nenorocire,am suferit mult SUFAR SI VOI SUFERI pentru marele pacat ce-am facut.fetelor care inca nu ati facut acest pacat sa nu faceti ca mare nenorocire va asteapta.DOAMNE jut.
Ana
octombrie 26, 2010 @ 9:43 pm
Mangaietoarea noastra
Draga Cristina
[i]”i-mi doresc si eu sa fiu um pic mai tare inca nu reusesc” [/i]
Numai un om cu multa tarie poate sa tina fraiele vietii sale cand are o astfel de …oprire (am inteles despre ce este vorba). [b]Esti tare.[/b] Nu incerc sa pun cuvinte incurajatoare, ci sa-ti arat doar ceea ce tu nu poti vedea acum. [b]Un om care constientizeaza pacatul facut si care se caieste de el, un om care se tine stras de Hristos, nu are cum sa nu fie tare.[/b]
Ai vazut cum este icoana Maicii Domnului cu pruncul in brate? In orice situatie din viata, ea ne este sprijin. [b]Acolo ne sunt raspunsurile si in cresterea si educarea copiilor, in casnicie, in prietenii, dar si in suferinta. [/b]
Nu stiu daca ai meditat vreodata la asta, dar incearca sa ai cu tine o iconita a Maicii Domnului si sa o privesti la nevoie (si nu numai).
http://4.bp.blogspot.com/_WDUV0sDq-Wc/TGEAeRWXYsI/AAAAAAAABso/qW6XMY0IHr4/s1600/MaicaDomnului-01.jpg
Maicuta Domnului sa ne lumineze
Ana
octombrie 26, 2010 @ 9:44 pm
@niculina,
Impresionanta marturisirea ta. Multumesc mult
costinel
octombrie 27, 2010 @ 11:52 am
Cred ca ar trebui sa lasam, totusi, libertate femeii (cuplului) de a alege in aceasta privinta.
Admin
octombrie 27, 2010 @ 12:07 pm
Costinel, cred ca ai vrut sa spui (dar n-ai avut curajul): „libertatea femeii (cuplului) de a alege sa-si ucida propriul copil (rodul dragostei lor)”
Stai linistit, oamenii au aceasta libertate si inca multe altele, drept dovada ca oamenii fac mereu si mult rau (avorturi, jafuri, violuri, prostitutie, droguri, etc)
Problema nu se pune daca avem libertatea de a alege (ca o avem), ci se pune daca avem dreptul moral de a lua viata cuiva, chiar daca acel „cuiva” nu se poate apara si nu-si poate sustine dreptul la viata singur.
Ce trist…vorbim de uciderea propriilor copii ca de optiunea de a renunta la un abonament telefonic. De aceea a si fost botezata crima aceasta „intrerupere de sarcina”…ca sa sune in asa fel incat sa nu deranjeze constiinta prea mult. Dar constiinta nu doarme…si mai devreme sau mai tarziu tot se trezeste acuzand fara mila.
CristinaL
octombrie 27, 2010 @ 2:01 pm
@Ana
Doamne ajuta ,multumesc mult pentru cele scrise , desii nu am obiceiu de a insista foarte mult asupra unui subiect nu pot sa nu-ti raspund la frumoasele cuvinte scrise ,multumesc muuult de tot ,desii nu port cu mine mereu o iconita cu Maica Domnului sau o oricare altfel de iconita (nu pentru ca nu as dori si nu trebuie sa spun de ce )port in SUFLET pe Domnul ,Maica Domnului si sfintii dragi mie ,le cer ajutor si mereu primesc ceea ce-mi este de folos ,asa cum am mai spus acum sunt mult mai linistita ,stiu ca nu o sa uit niciodata cele intamplate dar stiu deasemenea ca doresc sa merg mai departe ….Desii nu mi-am facut un scop de a-mi plange viata aici (scuze daca asa a inteles cineva )am inteles ca desii uneori este foarte greu sa vorbesti despre durere ,ea nu trece atata timp cat nu traiesti acea durere ,chiar daca a durut ere nevoie ,nu spun ca azi sunt indiferenta deoarece nu o sa fiu niciodata asa totusi acum am inteles ca numai vorbin si asumandu-ti responsabilitatea celor facute reusesti sa treci mai usor .Mutumesc tuturor pentru sfaturi ,ajutor ,pentru ca ma-ti suiportat intr-un momen foarte delicat din viata mea ,desii cei din jurul meu nu au stiut nici o clipa ce se intampla cu mine ,am decis sa fac toate acestea deoarece eram sigura ca ma va ajuta cumva ,asa cum am mai spun i-mi place mereu sa gasesc solutii la problemele mele ,chiar daca a inceput ca un test m-a ajutat foarte mult iar rezultatul este unul la care nici nu visam ,s-a dovedit inca o data daca mai era nevoie ca rugaciunea ,ajutorul prietenilor (chiar daca nu ne cunoastem personal eu asa va consider ),duhovnicul face minuni .Cred ca m-am intins destul de mult de aceea inchei cu un dar pentru toti cei care au fos alaturi de mine :bucuria care o am eu azii sa V-o daruiasca Domnul tuturor …..
Dan
octombrie 27, 2010 @ 2:05 pm
😀
costinel
octombrie 27, 2010 @ 2:19 pm
Catre admini.
Eu sunt un liberal (fara absolut nicio legatura cu latura politica) si un legalist convins. Avortul nu este considerat de Codul penal a fi o infractiune pentru ca nu pune in pericol si alte persoane sau societatea. Daca vreti este (din punct de vedere juridic) similara sinuciderii. Daca doriti sa discutam despre moralitatea, etica unor astfel de gesturi (avortul si sinuciderea) aici subscriu la pozitia voastra si va dau dreptate in totalitate. Acordul meu pentru pozitia voastra merge doar pana la adoptarea unei pozitii de forta (juridica bineinteles) de a interzice astfel de practici. Ar fi un precedent periculos pentru ca se poate merge si la altfel de coercitii ce ar ingradi libertatea de a alege.
Ana
octombrie 27, 2010 @ 4:11 pm
Multumesc Cristina
😀
Ana
octombrie 27, 2010 @ 4:18 pm
@ Costinel
„Avortul nu este considerat de Codul penal a fi o infractiune pentru ca nu pune in pericol si alte persoane sau societatea.”
Sa-i dam cezarului ce este a cezarului. Viata noastra este de la Codul penal sau de la Dumnezeu?
Si as mai avea o intrebare. [b]Nu stiu ce varsta ai, dar gandeste-te ca ajungi batran si nu ai nici un nepot.[/b] [b][u]Nu esti bunic[/u][/b]Incearca sa constientizezi asta.
Am fost odata la o manifestare pro vita si a venit un batranel foarte furios ca noi nu lasam femeia sa aiba drepturi, si multe altele. Am vorbit mult cu el si mult mai bland decat pot vorbi aici:-). Ei bine, dupa vreo jumatate de ora il intreb daca are copii. Imi spune ca are un baiat. [b]Apoi daca are nepoti…si-mi spune ca nu are[/b], ca feciorul nu vrea sa aiba nici o relatie cu el si ca de fapt nici nu-i insurat.
Costinel, nici nu am mai putut spune nimic, caci deja tacerea lui, privirea lui avea atata durere, incat era indeajuns. A plecat de langa noi aplecat. Dumnezeu stie ce era in sufletul lui. [b]Toata viata acest batran a luptat impotriva lui insusi. [/b]
costinel
octombrie 27, 2010 @ 5:33 pm
1) Am 35 de ani si am 2 copii (un baiat de 7 ani si o fata de 4 ani).
2) Stiti deja convingerile mele (viata e data de natura).
3) Personal, am vrut copii pentru a ma simti implinit, continuat, pentru a transmite o mostenire, o cultura.
4) Nu vreau sa impun nimic copiilor (cel putin nu de la o anumita varsta), logic, nu m-ar deranja ca nu ar vrea sa aiba copii cand vor deveni maturi, va fi alegerea lor (am mentionat candva ca fata nu a fost botezata, ulterior am si explicat motive si credinte dar mi-au fost sterse cele 7 comentarii, 😀 , nu ma deranjeaza, e alegerea voastra, cum nu m-ar deranja nici daca vreunul dintre copiii mei ar deveni crestin practicant).
5) Ordinea, linistea si climatul necesar dezvoltarii individului in societate sunt asigurate de LEGE. Legea este complinita de norme si percepte morale, o coercitie morala daca vreti.
costinel
octombrie 27, 2010 @ 5:41 pm
In general am criticat orice fel de coercitie nenaturala a juridicului sau politicului in societatea civila. Interzicem avorturile, ulterior interzicem afirmarea teoriei evolutiei, interzicem muzica hip-hop etc…..pai ce facem? ne intoarcem iar in evul mediu.
niculina-pentru ana
octombrie 27, 2010 @ 6:44 pm
nu ai pentru ce Ana cu mare placere si drag,si eu i-ti multumesc pentru toate marturisirile tale din toate am avut de invata si cum am citit multi au avut de invatat,esti o fata foarte inteleapta si chiar meriti un premiu,tineo tot asa faci foarte bine de a transmite si celorlalti din ceia ce stii.eu am gasit de putin acest site nu prea stiu cum fuctioneaza dar important e ca reusesc sa citesc atat cat i-mi ingaduie Domnul si in special sunt tare fericita ca pot avea aceste informatii,fiind inafara tarii ma ajuta tare mult aceste predici si am avut de invatat din toate comentariile chiar si din cele contrarii.Doamne ajuta,
Admin
octombrie 28, 2010 @ 6:16 am
Costinel spui ca subscrii la pozitia noastra in privinta avortului si a sinuciderii. Ne bucura lucrul acesta. Totusi, pe de alta parte spui ca nu vei merge pana la adoptarea unei pozitii de forta (juridica bineinteles) de a interzice astfel de practici.
Insa daca tu consideri avortul o crima (data fiind subscrierea ta) atunci de ce nu esti obiectiv in sustinerea ta, eludand dreptul bebelusilor nenascuti de a avea aceleasi drepturi la viata ca si tine, ca si mine…ca oricine? Daca ar fi sa fii intr-adevar consistent in ceea ce sustii, ar trebui ori:
1) sa nu interzicem crima fata de oricine pentru ca ar fi o ingradire a libertatii de alegere dupa varianta liberala pe care o adopti.
2) ori ar trebui sa o interzicem fata de oricine (dupa cum e normal) iar oricine inseamna si bebelusii nenascuti inca, caci ei deocamdata sunt privati de aceleasi drepturi la viata ca si o persoana matura. Daca tu sustii ca esti de acord ca avortul nu este natural (deci impotriva naturii-firescului) si tot tu sustii ca [i]”Legea este complinita de norme si percepte morale, o coercitie morala daca vreti.”[/i], atunci de ce nu esti consecvent cu propriile afirmatii? De ce nu ar fi natural ca legea din Romania sa fie complinita si de acest percept moral despre care discutam? Sau legile civile nu ar trebui complinite de toate perceptele morale cu importanta capitala?
Apoi ai spus [i]”Interzicem avorturile, ulterior interzicem afirmarea teoriei evolutiei, interzicem muzica hip-hop etc…..pai ce facem? ne intoarcem iar in evul mediu.”[/i]
Din pacate pui pe aceeasi treapta a gravitatii doua lucruri din categorii total diferite: interzicerea avortului cu interzicerea ascultarii muzicii hip-hop. Avortul e o crima oricum ai lua-o (opresti o viata), pe cand ascultarea muzicii nu e o crima, ci un lucru natural pentru urechile tuturor. Ca muzica hip-hop are si influiente de golanie, de injurii, instigare la violenta…asta e altceva fata de avort (prin asta nu am vrut sa spun ca stilul de muzica hip-hop e rau in sine ci doar ca oamenii isi imprima propria valoare/mizerie pe muzica adoptata)
Pana la urma ce inseamna pentru tine acest cliseu-zeflemea numit „ne intoarcem iar la evul mediu”?
Ana
octombrie 28, 2010 @ 9:10 am
@ Costinel
[i]”Nu vreau sa impun nimic copiilor „[/i]
[b]Totusi le-ai impus si lor si la toata familia.[/b] Ai fost impotriva botezului, l-ai scos pe copil de la ora de religie. Apropo de asta, nici nu stii cat de greu este ptr un copil atunci cand parintele intervine la scoala in acest mod. Barfa, atacul celorlalti copii asupra sa, nu ai s-o poti opri.
As vrea sa vad parinti ca tine, ca scot copii de la ora de educatie sexuala. [b]Asta da parinte! [/b].
Ce invata un copil la ora de religie (daca este predata bine, cu toate ca asta se intampla cam rar azi), ii este de folos in viata. [b]Credinta ortodoxa nu contine nimic care sa strice in educarea si formarea unui om demn.[/b] Lipsa credintei il inclina spre toate placeriile, viciile acestei lumi plina de modernism occidentat.
[b]Toate religiile lumii se feresc de suferinta.[/b] Ortodoxia iti arata ce inseamna jertfa. Post, metanie, infranare. [b]Tot ce vrei ca sa te poti cunoaste pe tine insuti, sa te stapanesti.[/b] Ce frumusete extraordinara. Ce minune!
Si pentru ca am vorbit mai devreme despre jertfa, priveste la cei care L-au marturisit pe Hristos cu pretul vietii (mai recent cei din inchisorile comuniste). [b]Pentru credinta care o ai, ai putea sa-ti jertfesti viata?[/b] Iti ofera mantuire?
Ana
octombrie 28, 2010 @ 9:11 am
@ niculina
si eu am avut folos de la tine.:-)
Laura-optimista
octombrie 28, 2010 @ 9:33 am
Evul Mediu…
„Ne întoarcem în Evul Mediu”, scrie Costinel. În primul rând, Biserica nu se întoarce într-o anumită perioadă istorică prin împlinirea poruncilor evanghelice, deoarece „Iisus Hristos ieri şi azi şi în veci este Acelaşi”(Evrei13,8), este imuabil, ceea ce demonstrează faptul că relaţia de comuniune cu El nu ţine de o anumită epocă istorică, ci se realizează în acelaşi mod oriunde şi oricând: prin iubire, credinţă şi nădejde. Aşa cum scria şi admin, ideea întoarcerii în Evul Mediu a devenit un clişeu, folosit de către cei lipsiţi de credinţă împotriva noastră. 🙁
Acum, după ce am încercat să demonstrez faptul că păzirea poruncilor divine nu depinde de o anumită epocă istorică, aş mai avea o obiecţie la adresa acestei idei a „întoarcerii noastre în Evul Mediu”. Aş dori să întreb: de ce să idealizăm epoca istorică, în care trăim? De ce să considerăm că lumea de astăzi este ideală, iar cea din trecut are doar aspecte negative, pe care trebuie să le depăşim neîntârziat? Cred că, în această privinţă, există două extreme: ideea potrivit căreia tot ceea ce a existat în alte timpuri era ideal, iar acum lumea se află într-o degradare ireversibilă şi ideea că astăzi totul este minunat, iar în epocile anterioare nu existau decât fapte şi mentalităţi greşite. De ce să nu luăm din fiecare epocă istorică ceea ce este pozitiv? De ce să nu învăţăm să practicăm credinţa nepervertită a celor din Evul Mediu(deşi şi atunci existau erezii, dar oricum, oamenii erau mult mai preocupaţi de problemele teologice), iar din lumea de astăzi să ne însuşim descoperirile ştiinţifice şi invenţiile tehnologice, care pot fi utilizate în folosul omenirii? Da, cu riscul de a fi considerată anacronică, îmi exprim convingerea că, în privinţa credinţei, trebuie să rămânem consecvenţi în mărturisirea adevărului, pentru care mulţi dintre părinţii noştri duhovniceşti şi-au dat viaţa. Să păstrăm întotdeauna credinţa celor de acum două milenii, care, de fapt, nu aparţine unei anumite epoci istorice, ci este actuală, perfect valabilă, căci timpul lui Dumnezeu este eternitatea. Să apreciem şi să încurajăm progresul ştiinţific şi tehnologic(chiar acum vorbim despre credinţă prin internet), să fim deschişi faţă de tot ceea ce se descoperă spre binele nostru şi al semenilor noştri, dar să rămânem statornici, neclintiţi în sfânta noastră credinţă(fără a fi intoleranţi faţă de cei care nu ne împărtăşesc convingerile), ştiind că cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mântuitorului Hristos nu vor trece niciodată.
„Să fim moderni, dar nihil sine Deo.”(Horia Roman Patapievici)
PS. Admin, felicitări pentru comentariul dvs. de mai sus, aţi exprimat într-un mod foarte clar şi convingător poziţia Bisericii noastre.
Doamne ajută!
costinel
octombrie 28, 2010 @ 3:51 pm
Ana ai taiat fraza mea in doua si ai oprit decat prima parte. eu am spus ca nu vreau sa le impun ceva de la o anumita varsta. O persoana poate fi constienta, matura si responsabila dupa ce a acumulat o suma de experiente ce ii permit sa ia decizii rationale. Normal ca un parinte decide pentru un copil, la inceput decide in totalitate, urmand ca incetul cu incetul sa reduci aceasta influenta pana undeva aproape de 0.
Despre avort.
Existenta unei legi care sa interzica avortul a dus, inainte de 1990, la decesul a 10.000 de femei, iar de trei ori mai multe au ramas mutilate fizic si psihic din cauza intreruperilor de sarcina empirice.
Interzicerea avortului e o măsură de îngrădire a libertăţii.
embrionul nu este inca persoana. Da, este o potentiala viata. DAR, la fel si oricare din milioanele de spermatozoizi opriti de un prezervativ. Sau de animalele care pot evolua in fiinte inteligente – si pe care totusi le mancam. Potential nu inseamna ca si va fi.
Avortul nu ucide o fiinta ci doar o aglomerare de celule. Din momentul in care embrionul ajunge fat, de aici vorbim despre o fiinta(oarecum, intrucat nu indelineste caracteristicile umane complete).
Zigotul este rezultatul unirii a doi gameti, implicit nu poate fi considerat fiinta. de asemenea si celulele epiteliale indeplinesc aceleasi conditii descrise de tine, cu toate astea prin simpla spalare omori vreo cateva sute de mii si nu cred ca asta ar insemna ca de acum inainte nu mai trebuie sa ne spalam.
Ma repet, avortul nu este moral, nu sunt de acord cu el, dar nu l-as interzice niciodata.
costinel
octombrie 28, 2010 @ 3:55 pm
Ana, ti-as raspunde cu cea mai mare placere, dar asta ar insemna sa demonstrez de ce dauneaza religia si de ce este inutila. Am mai facut asta de mai multe ori pe acest site si de fiecare data aceste comentarii ar fi sterse. daca imi spui o ora anume la care sa iti trimit comentariul (ora la care ai fi online) il voi trimite. Am sesizat ca dureaza cam 30 de minute – o ora pana il sterg adminii, deci ai apuca sa il citesti.
Ana
octombrie 28, 2010 @ 7:52 pm
@ Costinel
Daca as putea eu sa-ti transmit credinta pe care o am, as face-o. Insa credinta nu este ceva rational, ceva transmisibil.
Indiferent de ce mi s-ar spune despre beneficiile avortului, NIMIC nu ma mai poate schimba. Am simtit in toata fiinta mea pacatul avortului. Imi invat si sustin copii sa creasca cu credinta in Hristos cu iubire de patrie si sa aiba atatia prunci cat le da Domnul. [b]Fiecare copil este DAR de la Dumnezeu.[/b] Ori atunci cand din nestiinta, din egoism, din desfranare sau mandrie, nu nastem prunci, REFUZAM un DAR de la Dumnezeu.
[b]Nenasterea de prunci prin avort sau anticonceptionale, e la fel de mare crima.
[/b]
Religia poate dauna. Insa credinta Ortodoxa, adica credinta dreapta, are tot ce-i trebuie omului sa se mantuiasca. Nu este usor sa fii ortodox. Am mai spus-o si o repet. [b]Ortodoxul este un om serios, un om harnic.[/b]
Pe zi ce trece eu sunt tot mai fascinata de credinta ortodoxa. Toti stramosii tai sun tortodocsi. Tu negand credinta ortodoxa, ii negi si pe ei, dar si pe tine. Caci nu poti exista fara ei. Rabufnirea ta de acum o sa duca la distrugerea familiei. Pentru acei mici ingerasi ai vostri, Maica Domnului va ocroteste casa. Sa ma ierti, dar nu cred ca sotia ta poate fi fericita. Fara ortodoxie, fara sa mergeti la biserica, fara sa va impartasiti copii, casa e trista. Schimba macazul, macar ca sa vezi cum iti infloreste casa, cum iti cresc frumos copilasii, cum este iubire si ARMONIE in casa ta.
Dumnezeu sa-ti ajute
costinel
octombrie 28, 2010 @ 9:11 pm
Ana
Nu imi gasesc cuvintele. Nici nu stiu cum sa explic ca sa poti intelege. De fapt, nici nu vrei sa intelegi. Nu vrei sa intelegi ca se poate si altfel. Tu nu vezi decat o singura cale, esti obtuza. Daca ai citit atent ce am scris, nici macar nu sustin ca calea ta e gresita. Poate calea aleasa de tine e mai viabila decat a mea, poate nu. Ideea e ca nu exista alb si negru si doar atat. Nu exista intrebari (de viata) la care sunt decat doua solutii, sunt mai multe. Eu am ales altceva. Eu te cred pe cuvant cand imi spui ca esti fericita asa. Felicitari. Ce te face sa crezi ca eu (sau sotia mea) sunt trist, nefericit, ca nu avem iubire sau armonie? Si noi (la fel ca tine) credem ca am decoperit adevarul (si asta nu implica ortodoxia sau alta religie), si suntem bucurosi in alegerea noastra.
Nu o lua ca o jignire dar pasajul pe care l-ai scris si-l voi reproduce, este extrem, extrem, extrem de absurd si ilogic
"Toti stramosii tai sunt ortodocsi. Tu negand credinta ortodoxa, ii negi si pe ei, dar si pe tine. Caci nu poti exista fara ei. Rabufnirea ta de acum o sa duca la distrugerea familiei."
Deci daca eu neg o credinta primitiva a stramosilor, ii reneg pe ei cu totul ? Pai strabunica-mea credea in horoscop (de exemplu). Negand horoscopul o reneg pe ea.
Poti exista si fara stramosi (sunt atatia copii orfani sau infiati care o duc foarte bine.)
"Rabufnirea ta de acum o sa duca la distrugerea familiei". Pai acelasi lucru pot sa-l spun si eu despre tine?, nu? care rabufnire? care distrugere? de ce trebuie sa folosesti cuvantul rabufnire? de ce trebuie sa folosesti cuvantul distrugere? parca citeam stirle de la ora 5. oare n-ar fi fost mai elegant si mai corect sa spui "atitudinea ta poate duce la disensiuni in familie" ?
costinel
octombrie 28, 2010 @ 9:21 pm
Credinciosul si liber-cugetatorul nu se afla pe pozitii echivalente în privinta exprimarii crezului lor. În timp ce liber-cugetatorul se simte confortabil în vecinatatea credintei, credinciosul este constrâns de nevoia de a-l combate pe ateu, cu scopul de a-l convinge de existenta unui Dumnezeu pentru toti. De ce? Pentru ca, în caz contrar, ar însemna sa existe oameni — în speta liber-cugetatorii — care, pâna la proba contrara, se pot sustrage puterii lui. Or, Dumnezeu, în conceptia credinciosilor, nu poate fi decât atotputernic. Un dumnezeu caruia i-ar lipsi însusirea atotputerniciei, adica a trasaturii
lui definitorii, n-ar mai fi, evident, Dumnezeu. Cu alte cuvinte, credinciosul este într-o permanenta „vânatoare” de prozeliti. Si, nu este numai problema lui personala ci si a dogmei. Deseori se pun de catre credinciosii care doresc dovezi în sprijinul existentei lui Dumnezeuîntrebari în genul „Daca nu exista Dumnezeu, atunci cum îti explici ca…?” Aceasta categorie cuprinde întrebari pornind de la cele mai simple, uneori amuzante atunci când nu sunt de-a dreptul nastrusnice, si
mergând pâna la cele, sa le spunem, existentiale, în aparenta fara alt raspuns decât acela ca existenta fara Dumnezeu ar fi de neconceput. Cred ca de asta va deranjeaza aparitia unui ateu. Cred ca de asta sunt sterse comentariile acestora. Nu raspund conform dorintelor voastre la intrebare.
Ana
octombrie 28, 2010 @ 9:52 pm
@ Costinel
"credinciosul este într-o permanenta „vânatoare” de prozeliti."
"credinciosul este constrâns de nevoia de a-l combate pe ateu, cu scopul de a-l convinge de existenta unui Dumnezeu pentru toti. De ce?"
Nu este asa, insa imi cer scuze daca din textul meu asta s-a inteles. Totusi, eu am scris [b]"-)aca as putea eu sa-ti transmit credinta pe care o am, as face-o. Insa credinta nu este ceva rational, ceva transmisibil.[/b] "
Costinel, [b]este vorba de o bucurie pe care vrei s-o daruiesti celor care n-au gustat-o inca. Asta este credinta ortodoxa.[/b] Nu caut sa convertesc pe cineva, si nici nu pot face asta. Dar, imi apar credinta.
Ana
octombrie 28, 2010 @ 10:08 pm
@ costinel
[i]"-)eci daca eu neg o credinta primitiva a stramosilor, ii reneg pe ei cu totul ? Pai strabunica-mea credea in horoscop (de exemplu). Negand horoscopul o reneg pe ea."[/i]
Omul fara credinta in Dumnezeu e nimic. In acest context facusem acea afirmatie. Credinta ortodoxa nu este primitiva.
Bunicii, strabunicii nostri poate au avut cateva superstitii, insa credeau in Dumnezeu, se rugau, lucrau pamantul, cresteau copii si mereu erau cu gandul la ajutorul lui Dumnezeu. Horoscopul pe vremea strabunicii tale era mai degraba un ajutor in intelegerea anotimpurilor, a lucrarii pamantului etc. Si bisericile ortodoxe au pictate horoscopul, dar asta nu ptr ca am crede in el ci tot ca ajutor in special pentru cei nestiutori de carte.
"[i]Poti exista si fara stramosi (sunt atatia copii orfani sau infiati care o duc foarte bine.)"[/i]
Si acei orfani au un stramosi. Poate nu-i cunosc, insa ei continua neamul din care fac parte. Nu vin de nicaieri si din nimic.
[i]"-)e ce trebuie sa folosesti cuvantul rabufnire? de ce trebuie sa folosesti cuvantul distrugere?"[/i]
Raspunsul meu este legat de afirmatia ta facuta la alt subiect legat de sotia ta care a fost o credincioasa cand ai cunoscut-o, de botezul facut pe ascuns de cei din familie, de faptul ca ti-ai scos copilul de la ora de religie. [b]TU, singur faci toate astea si lovesti crunt in cei dragi ai tai[/b]. Nu esti fair cu ei, nu te intereseaza parerea lor, dorinta lor, ci numai tu crezi ca gandesti bine pentru toti.
Sa stii ca lucrurile pe care le facem la un moment dat in viata, se intorc impotriva noastra, cu o putere mult mai mare.
Dumnezeu sa ne lumineze
CristinaC
octombrie 28, 2010 @ 10:41 pm
Catre Costinel- dreptul la alegere nu se confunda
In primul rand, imi pare ca ‘dreptul la alegere’ a fost monopolizat de ‘liberali’ pentru ca, spre exemplu, desi eu sunt impotriva avorturilor, statul gaseste de cuviinta sa foloseasca parte din taxele pe care le platesc drept subventii catre medicii ginecologi care practica asemenea crime. Statul ma obliga asadar sa fiu si eu partasa la toate aceste crime, prin impozitele pe care le platesc. ‘Unde este dreptul meu la alegere?’s-ar intreba niste naivi credinciosi ortodocsi. Nu mai vorbim de dreptul la alegere al copilului din burta, va recomand in acest sens sa vizionati prezentarea facuta de Gianna Jessen, supravietutoare a avortului (medicii criminali nu si-au facut ‘bine’ meseria).
http://www.viddler.com/explore/cst179/videos/195/
In al doilea rand, m-a mirat increderea absoluta in justitie. As vrea sa va amintesc ca in America secolului 19 era legal sa detii sclavi, asta nu insemna ca era si moral. Pana prin 1950 era legal ca negrii sa fie obligati sa stea in partea din spate a autobuzului. Pana in 1921 in majoritatea tarilor era legal ca femeilor sa le fie interzis dreptul la vot. Cred ca cineva care isi ia criteriile de moralitate de la Curtea de Justitie sau din Constitutie, este ori naiv, ori foarte smecher. In cazul naivitatii nu avem ce sa spunem, sa speram ca nu o sa aveti de a face cu justitia romana in calitate de victima ca sa va mai clintiti putin increderea aproape religioasa in aceasta institutie(pentru a ne uita si la case mai mari, incercati sa vizionati filmul ‘sacco si vanzetti’ in care se arata cum justitia americana a omorat doi oameni care s-au dovedit ulterior nevinovati). In al doilea caz, trebuie sa ne gandim la cineva care e de acord ca avortul e imoral insa il accepta pentru beneficiile pe care i le aduce: sex gratuit, fara nici o responsabilitate. E evident ca unor soti/’domni’ care isi obliga sotiile/partenerele sa faca avort, le convine legalitatea avortului, mai ales ca nici nu trebuie sa plateasca foarte mult pentru ‘operatia’ propriu-zisa care se face la spital, in conditii de maxima ‘securitate’ pentru sotie/partenera; pentru spital si personalul ‘medical’ plateste contribuabilul. In acest fel plata se distribuie in mod absolut ‘echitabil’, si la fel si vina. Asta este orice ,numai democratie nu, eu nu am absolut niciun control asupra felului in care guvernul decide sa imi foloseasca taxele, poate sa construiasca lagare de exterminare (si cabinetele in care se fac avorturi asta sunt), contribuabilul plateste, altfel este dus de justitia domnului Costinel la zdub. Mi s-ar parea cel putin decent ca cel care comite o crima, sa si-o asume si sa plateasca pt ea din propriul buzunar, nu sa se ascunda dupa ‘dreptul femeii la alegere’, sa pretinda ca toata lumea are drept de alegere si apoi sa bage mana in buzunarul celorlalti, sub perfecta acoperire a legii ,pt a-i face partasi la crima respectiva.
In al treilea rand, spuneti: este onest ca un sot, in momentul in care sotia ii spune ca e insarcinata, sa spuna ca ‘femeia are drept de alegere’ si apoi sa isi exprime temerea ca un copil nu e tocmai de dorit la momentul respectiv? Sau chiar daca nu s-a ajuns la o ‘operatie’ propriu-zisa, pilulele contraceptive pe care femeile casatorite sunt aproape obligate de soti sa le ia, duc la un dezechilibru hormonal al femeii, cu repercusiuni pe termen lung. Personal, cred ca orice barbat care se pronunta pt ‘dreptul la alegere’ al femeii in aceasta privinta da dovada de lasitate, iresponsabilitate si lipsa de scrupule. Ca sa nu mai spun ca un astfel de barbat se dovedeste complet nesimtitor fata de partenera lui.
In al patrulea rand, nu inteleg cum se respecta dreptul la alegere al unei femei care ajunge sa ‘aleaga’ avortul din completa necunostinta de cauza. Cred ca un prim pas pentru respectarea acestui drept ar fi ca oricarei femei care se duce sa faca un avort (obligatoriu fiind insotita de sot, daca este casatorita) sa i se prezinte in detaliu ce ar urma sa se intample, precum si notiuni despre dezvoltarea fatului in burta, o marturie ca a Giannei Jeese si altele. Numai atunci putem spune ca femeia respectiva ar alege in cunostinta de cauza. Insa cand este impinsa de un sot complet iresponsabil si nu a avut acces ea insasi, datorita tineretii, la informatii mai detaliate despre ce inseamna un avort, ce fel de alegere poate fi vorba. Este ca si cum s-ar duce o femeie sa voteze politicianul desemnat de sot, fara ca dansa sa stie care e programul politic al respectivului politician. Poate ca nici sotul nu stie, asta nu inseamna ca dreptul femeii la alegere a fost respectat. Asadar raspunsul secolului 21 la problema avortului nu poate fi decat unul singur, domnule Costinel, si anume alegere responsabila si in cunostinta de cauza. Atunci cand o femeie sau/si partenerul ei decid sa faca un avort fara a fi urmarit un avort in direct sau a fi citit ce se intampla exact in cursul acestei operatii, ei bine, atunci nu este vorba de civilizatie, alegere responsabila, ci de lipsa de scrupule sau de oameni inselati de semenii lor sau de ei insisi. Atatea femei au ajuns sa faca avort din cauza ca nu au constientizat ce fac, fiind influentate de cei din jur si de societate! Se stie insa, ca vai si amar va fi de cei care ii smintesc pe cei mai mici si mai nestiutori. Daca trebuie sa se faca educatie sexuala in scoala, atunci nu poate lipsi din cadrul ei o descriere a procedeelor avortive si a felului in care decurg acestea. Altfel, orice discutie despre ‘dreptul femeii la alegere’ este lipsita de continut si dovedeste ipocrizie.
Ana
octombrie 29, 2010 @ 7:50 am
@ CristinaC
"In al patrulea rand, nu inteleg cum se respecta [b]dreptul la alegere al unei femei care ajunge sa ‘aleaga’ avortul din completa necunostinta de cauza.[/b] Cred ca un prim pas pentru respectarea acestui drept ar fi ca oricarei femei care se duce sa faca un avort (obligatoriu fiind insotita de sot, daca este casatorita) [u]sa i se prezinte in detaliu ce ar urma sa se intample, precum si notiuni despre dezvoltarea fatului in burta[/u], o marturie ca a Giannei Jeese si altele. Numai atunci putem spune ca femeia respectiva ar alege in cunostinta de cauza."
CristinaC, ma bucur mult de ce ai scris. Poate ar trebui toti sa aprofundam mai mult de ce nu i se prezinta unei femei care merge sa faca avort, riscurile, procedeul, si consecintele avortului. Mai mult ma gandesc ca celor care doresc sa faca avort, ar trebui sa li se dea un termen de cateva zile, nicidecum posibilitatea sa faca avort imediat. Personal, am avut doar cateva clipe cu o doctorita si am renuntat la avort. Dumnezeu s-o binecuvanteze!
[b]Un punct foarte important pe care l-ai atins este legat de educatia sexuala in scoli.[/b] Ei bine, avortul aproape nu este prezentat, insa elevilor li se prezinta clipuri video despre nasterea unui copil cu … lux de amanunte. Scene umilitoare pentru orice femeie:sad:
Din astea putem intelege ce se ascunde in orele de educatie sexuala.
Ana
octombrie 29, 2010 @ 8:28 am
si tot de la tine Cristina
"[b]Personal, cred ca orice barbat care se pronunta pt ‘dreptul la alegere’ al femeii in aceasta privinta da dovada de lasitate, iresponsabilitate si lipsa de scrupule. [/b]Ca sa nu mai spun ca un astfel de barbat se dovedeste complet nesimtitor fata de partenera lui. "
Inainte de 89 din cauza ca nu exista posibilitatea avortului, barbatul era ceva mai ponderat. Sa credem ca legea avortului a facut din barbat un las? Mi-e greu sa categorisesc astfel barbatul, insa daca ne uitam la nasterile din ultima vreme, se pare ca el nu-si mai ia responsabilitate pentru actele lui.
Si totusi, in America un barbat a fost impotriva avortului prietenei sale si cazul a ajuns in tribunal. El isi luase responsabilitatea sa creasca acel copil, chiar singur. Femeia respectiva a ales insa avortul pana la urma si mai tarziu a spus ca asa durere ca cea dupa avort nu a simtit niciodata.
Laura-optimista
octombrie 29, 2010 @ 11:45 am
Minunat!
Ana scrie: "Imi invat si sustin copii sa creasca cu credinta in Hristos cu iubire de patrie si sa aiba atatia prunci cat le da Domnul. Fiecare copil este DAR de la Dumnezeu".
Felicitări! Dumnezeu să-ţi ajute în continuare şi să te întărească în dreapta credinţă!
Doamne ajută!
Admin
octombrie 29, 2010 @ 12:45 pm
Costinel, spui ca „existenta unei legi care sa interzica avortul a dus, inainte de 1990, la decesul a 10.000 de femei, iar de trei ori mai multe au ramas mutilate fizic si psihic din cauza intreruperilor de sarcina empirice.”
Acest argument inaintat de tine este unul care vrea sa scuze urmarile firesti ale unei crime, sau ale incercarii de a comite o crima (caci doar asta este avortul). Din cele spuse de tine sa intelegem ca ar trebui sa oferim criminalilor (generic vorbind) conditii de risc cat mai mici pentru a-si comite crimele?
Ai spus ca „interzicerea avortului e o măsură de îngrădire a libertăţii”. Dar te mai intreb inca odata: care libertate? Avem dreptul legal sa facem avort, dar asta nu ne da dreptul moral de a comite un avort. Asa cum ti-a spus Cristina, faptul ca legea americana dadea dreptul ca albii sa aibe sclavi negri (rapirea libertatii unei fiiinte umane), nu insemna ca sclavia este un lucru normal, bun de facut. Faptul ca legea era permisiva pentru o categorie de oameni, dar abuziva pentru alta categorie, nu insemna ca acea lege ar trebui urmata ci corectata. Acelasi lucru se aplica si in cazul dreptului legal la avort: pentru o categorie de oameni (nascuti) e permisiva iar pentru alta categorie (nenascuti) e abuziva pentru ca ingradeste dreptul la viata.
Sa intelegem clar un lucru: drepturile personale se opresc acolo unde incepe incalcarea drepturilor altor persoane. Deci legea avortului din Romania nu respecta dreptul de alegere al femeii, ci incurajeaza abuzul de a alege luarea unei vieti (copilul nenascut).
Ai spus ca [i]„Avortul nu ucide o fiinta ci doar o aglomerare de celule.”[/i] Ca sa iti arat ca este falsa aceasta afirmatie te invit sa vizualizezi urmatorul articol: here ([url]https://www.ortodoxiatinerilor.ro/sexualitate/avortul/17542-avortul-o-redefinire-a-fiintei-umane.html[/url])
Ai spus [i]”Cred ca de asta va deranjeaza aparitia unui ateu. Cred ca de asta sunt sterse comentariile acestora.”[/i] motivand neconformitatea dorintelor dintre credinciosi si atei.
Costinel, date fiind aceste crezuri ale tale te rugam inca odata sa nu te mai lamentezi fara motive asupra faptului ca nu ai fi respectat si acceptat ca orice credincios de pe acest site. Cateva comentarii mai sus ti-am motivat de ce nu am acceptat anumite comentarii ale tale. Daca ti-a scapat din vedere acea motivare, o facem cunoscuta si aici: [i]„Costinel ti-am sters comentariile deoarece arunci cu noroi in credinta ortodoxa si nu vrei sa aduci argumente in favoarea necredintei tale pastrand limita bunului simt. Bunul simt presupune respect reciproc. Tu nu esti dispus spre dialog ci instigi la cearta ca mai apoi sa te lamentezi ca nu ti se acorda drepturi la libera exprimare a convingerilor.
Mai mult decat atat, ai folosit nickname-uri diferinte (Costinel si Alessia) pentru a da impresia ca ai sustinere in convingerile tale. Asta arata cat de sincer ai fost fata de noi. „[/i]
Asadar, daca tu nu dai dovada de respect si sinceritate, noi nu avem timp sa ardem gazul de pomana, fie ca esti ateu sau credincios. Aceste doua conditii de baza ale dialogului dintre oameni (cu convingeri diferinte sau nu) sunt valabile si pentru credinciosi, drept dovada ca avem destule persoane credincioase carora le-am cenzurat mesajele de-a lungul timpului. Aceasta ultima precizare nu vreau sa para o amenintare(departe de mine gandul acesta), ci am vrut sa arat doar ca incercam sa fim impartiali cu oricine, indiferent de unde il aduce vantul.
costinel
octombrie 29, 2010 @ 3:02 pm
Admin
Am citit articolul vostru "Avortul: o redefinire a fiintei umane?" Interesant, in majoritate sunt de acord cu ce ati scris acolo. Nu stiu ce sa zic. Discutia reala se pune doar asupra sintagmei universal valabila "-)repturile personale se opresc acolo unde incepe incalcarea drepturilor altor persoane." Cu alte cuvinte singura intrebare care decide daca e legal (am stabilit deja, de comun acord ca nu e moral) avortul este : Este fetusul o persoana ? Sistemele juridice din majoritatea tarilor spun ca nu este (si aduc ca argumente ceea ce ati mentionat in articol). Voi ati tratat argumentele mai mult pe zona morala (cu exemple) decat pe zona juridica. Din pacate, sistemul juridic nu este si nu va fi vreodata moral. Va calcula in continuare suferinta in bani si despagubiri etc. Prefer sa incetez sa mai comentez asupra avortului. Nu sunt in stare sa ma conving "in unanimitate" pe mine dar pe altii.
In privinta stergerilor comentariilor, in primul rand nu m-am "lamentat", poti sa le stergi pe toate, esti administrator de site, e dreptul tau. In al doilea rand in orice fel as incerca sa-mi argumentez convingerile, pentru voi tot "arunci cu noroi in credinta ortodoxa" va insemna. In orice mod as spune-o eu, cand voi formula concluzia finala ("-)umnezeu nu exista", "Biblia e falsa si incoerenta", "religia este inutila si daunatoare"-) tot la fel veti interpreta. Cu scuze pentru timpul rapit si cu multumiri.
Claudiu
octombrie 29, 2010 @ 4:00 pm
Salut Costinel,
Articolul cu avortul a fost postat special pentru tine.
Ce autoritate ai tu sa formulezi concluziile astea?
Eu sunt absolvenl al Facultatii de Teologie, am licenta, si as putea trage anumite concluzii despre Sfanta Scriptura.
Tu pe ce baza tragi concluzii? Esti licentiat in istorie? Esti doctor in filologie?
Esti profesor in civilizatia ebraica? Ai studiat civilizatia antica?
Te anunt ca jumatate din Biblie este ISTORIA EVREILOR, asa ca daca condamni biblia declari ca Israelul ca popor nu exista.
Incearca sa mai studiezi si apoi putem discuta altfel… E usor sa spui: "Biblie e falsa si incoerenta", asa dupa mintea ta, din concluziile tale personale. Dar te rog sustineti teoria citand lucrari de specialitate, aducand in favoarea ta argumentele unor oameni care au studiat foarte mult acest subiect.
Dupa parerea mea esti un copil….care o tii pe a ta; "-)umnezeu nu exista…"
Mai studiaza…
Admin
octombrie 29, 2010 @ 4:26 pm
Costinel, am inteles de la bun inceput opinia ta despre avort si o respectam, la fel ca si celelalte opinii pe care le-ai enumerat spre sfarsitul comentariului. Prin articolul pe care ti l-am recomandat nu am incercat si nu am avut intentia de a-ti constrange opinia ta care merge pana la latura juridica a problemei, ci am incercat sa informam, sa aducem cat mai multe detalii esentiale in discutie.
Stii si tu ca informarea cat mai fidela (mai ales la timp) atarna greu in luarea unei decizii bune.
Sistemul juridic nu este intotdeauna moral. Istoria a dovedito cu varf si indesat. Vedem asta cu totii. Dar asa cum ai spus mai inainte [i]"Legea este complinita de norme si percepte morale, o coercitie morala"[/i]. De aceea nu trebuie sa ne limitam la faptul ca tot asa vor sta lucrurile si in viitor in ceea ce priveste echitatea sistemului juridic. Partea juridica va sta mai bine, sau mai rau…dupa cum vom inclina noi oamenii in majoritate. Dar asta nu inseamna ca legea juridica reglemeteaza moralul, ci invers, precum ai spus. Intr-adevar legea juridica ne poate influienta perceptia noastra despre moralitate, insa moralitatea in sine ramane aceeasi indiferent de timp, cultura si rasa. Drept dovada ca sclavia legala era la fel de imorala (si abuziva) in trecut precum este si astazi.
As vrea sa te incredintez de faptul ca ti se cuvin aceleasi drepturi de exprimare precum si oricarui cititor credincios care da dovada de cele doua conditii de baza: respectul si sinceritatea (framework-ul pe care construim dialogul).
Nu suntem complexati nici de dorinta de a face prozeliti, deoarece omul se schimba singur daca vrea (in bine sau rau). Avem insa dorinta de a cunoaste cu totii lucrurile asa cum stau ele in realitate, si mai ales sa invatam unii de la altii lucruri bune, fie ca suntem atei, agnostici sau credinciosi.
Ana
octombrie 29, 2010 @ 4:30 pm
Multumesc Laura. Sa dea Domnul ca voi toti care scrieti cu atat entuziasm pe aici, sa mergeti pe aceeasi cale: prunci cat da Domnul si sa ne iubim tara.
CristinaC
octombrie 29, 2010 @ 7:37 pm
dreptul barbatului de a se pronunta asupra ‘dreptu
@Ana
cred ca un barbat care militeaza pentru dreptul de alegere al femeii in privinta avortului, chiar daca nu crede in Dumnezeu, pentru a fi corect fata de el insusi, ar putea sa spuna doar un singur lucru atunci cand partenera l-ar anunta ca e insarcinata: "-)raga mea, stii ca eu iti respect dreptul de alegere, sa stii ca, daca vrei acest copil, eu te sustin 100%, sa il crestem cu toata grija si dragostea. Daca inclini sa nu il ai, sa mergem impreuna la un cabinet ginecologic sa ne informam despre ce se intampla in timpul unui avort si care ar fi riscurile pe termen lung la care te expui. Sa citim mai multe despre stadiul la care este acum embrionul si cum se dezvolta el in tine. As vrea din toata inima sa fim siguri ca nu iei o decizie pe care sa o regreti ulterior."
Daca insa barbatul da de inteles in vreun fel ca nu priveste venirea unui copil cu ochi buni, atunci dreptul de alegere al femeii este ingradit foarte mult.
Ar trebui sa ne rafuim cu cei care decid asupra educatiei sexuale in scoli, mutileaza copiii…:sad:
Ana
octombrie 29, 2010 @ 8:46 pm
@ CristinaC
Cred ca noi femeile suntem raspunzatoare de renuntarea la nastere de prunci. Citind ce ai scris, imi dau seama ca nici o femeie nu ar avorta daca ar fi incurajata in acest fel.
Cat de mult totusi depinde si de ei.
[i]"Ar trebui sa ne rafuim cu cei care decid asupra educatiei sexuale in scoli, mutileaza copiii…:sad:"[/i]
Da, trebuie sa ne rafuim. Eu insa m-am lovit de un zid dur chiar de la mame credincioase. Ele saracele nu intelegeau cat de periculoase sunt acele ore. Cu adevarat nu se stie inca ce se preda la aceste ore. Si desigur ca difera de la scoala la scoala.
Avortul si desfranarea sunt legate intre ele si mult incurajate:sad:.
costinel
octombrie 30, 2010 @ 12:56 am
Salut Claudiu.
Am inteles aluzia, stiu ca articolul nu a fost publicat pentru mine si nici nu am incercat sa monopoloizez discutia, am inceput cu o fraza, mi s-a cerut sa raspund la unele intrebari s.a.m.d.
Stiu ca ar fi fost mult mai convenabil pentru tine dar nu sunt copil (am mentionat anterior ca am 35 de ani).
Referitor la pertinenta unor concluzii, crede-ma, genul meu de persoana este mult mai avizata in a emite unele concluzii. Tu ai facut o alegere (studiu si licenta in teologie) vei face orice ca sa iti justifici acea alegere (la fel ca 80% din oamenii care fac o alegere). Vei putea vreodata recunoaste ca ai studiat ceva ce nu exista 4 ani din viata ?? Ma indoiesc. Eu sunt absolvent de istorie. Noi formulam concluzii in functii de dovezile si de logica existenta. Asa am formulat acele concluzii. pentru noi nu e o problema sa ne reformulam concluzia in functie de noi descoperiri, vestigii, artefacte etc.
Pana atunci ne ghidam dupa pariul lui Pascal (varianta moderna) :
Traieste-ti viata bine. Dacă zeii exista şi sunt drepti, atunci nu le va pasa cat de mult i-ai venerat ci cat de virtuos ti-ai trait viata. Daca exista zei si sunt nedrepti, atunci nu ar trebui sa vrei sa-i venerezi. Daca nu exista zei, vei dispare, dar … vei fi trait o viata nobila care va supravietui in memoria celor pe care-i iubesti.
Andrei
octombrie 30, 2010 @ 5:32 am
pentru Costinel (bine te-am regasit:)))
:-)) Se pare ca sunteti un cititor al "revolutionarului" Richard Dawkins. Faza cu "zeii"ii apartine….Nu a vrut nici un zeu si nici un Dumnezeu sa fie venerat….Dumnezeu chiar nu vrea asta, chiar nu isi doreste si nici daca noi nu o facem nu ne "zguduie" Pamantul sau ne da "una in cap" din inaltul Cerului atunci cand violam un copil nevinovat, cand Il blestemam sau mai facem cine stie ce pacate grele, neconforme cu legile morale si de convietuire pe care ni le-a lasat.Repet, Dumnezeu nu are nevoie de laudele noastre pe care NU i le aducem de cele mai multe ori, pentru asta nu era nevoie sa ne creeze, pe noi oamenii, ci doar pe ingeri, insa nu a vrut din prima acest lucru, pentru ca Dumnezeu este atotperfect si atotbun si nu a pretins vreodata sa ii aducem osanale; nici nu are nevoie de ele si nici nu le-a cerut vreodata nimanui.
Legat de toata doxologia care i se aduce astazi lui Dumnezeu (prin slujbele bisericii, rugaciuni,etc.), noi o facem pentru ca asa simtim, la fel ca si ingerii. Si nu aveai cum sa nu i te inchini si sa nu lauzi un Dumnezeu, cand tu ca inger ai asistat la fascinantul spectacol al crearii lumii…de atunci pur si simplu au simtit sa il laude, si ei "ii aduc doxologie", pentru ca asa vor ei, nu ca le-o cere Dumnezeu…cum facem si noi in viata sociala, daca suntem oameni drepti si de buna cuviinta: daca mergem la un spectacol sa nu impresioneaza ceva la un coleg, prieten, etc, mergem si il felicitam laudandu-i cailtatile….din reflex o facem.
Legat de "viata nobila care va supravietui in memoria celor pe care ii iubesti"….dureaza maxim 10 dupa ce te coboara frumos cu cosciugul in pamant. Intr-o familie necredincioasa (nu particularizez la tine, caci stiu ca ne-ai spus ca sotia ta e credincioasa), deci cu o lipsa cronica de credinta, "oferita cadou" din generatie in generatie, cam in maxim 10 ani se cicatrizeaza suferintele celor din jur, si doar cate un gand iti vor mai arunca, cand se va ivi vreo ocazie care sa le aduca aminte de tine….Si aceasta amintire a ta, va ramane in "sufletul" celor din jur…cam pana la o noua generatie…dupa aia te pierzi in ceata timpului, nimeni nu te mai stie, cine ai fost si ce e cu tine….in poze poate te vor mai arata copii tai, nepotilor tai: asta a fost bunicul vostru…si ei vor zice..da? si nu vei fi in memoria lor, pentru ca nu te-au cunoscut.
Si uite ca ajungem tot la Dumnezeu si la Biserica luptatoare (noi)si cea biruitoare (cei care au murit, adica au invins moartea).In ortodoxie nu este asa, in familiile credincioase…Si chiar daca ele sunt necredincioase, Biserica nu permite sa uitam pe cei care au murit. Daca tu ai uitat de ei, cand vine preotul si iti sfinteste casa, cand iti inmormanteaza bunica, iti cere o hartiuta pe care sa scrii toti mortii si vii familiei.Nu exista ierurgie a Bisericii si nu exista Sfanta Liturghie de Duminica sau din orice sarbatoare sau zi in care sa nu se pomeneasca si preotul si Biserica sa nu se roage pentru MORTI. Au si zile dedicate special lor si rugaciunilor lor, chiar si pentru cei care au murit necunoscuti sau sunt uitati de catre toata lumea. Deci iata ca Biserica si Dumnezeu vine cu o "varianta" mai buna: pentru ei nu vei ramane numai o amintire a "unei vieti nobile care va supravietui in memoria celor pe care-i iubesti", ci infinit mai mult….nu vei fi o amintire pasiva pe care oricum familia ti-o pastreaza pana la prima generatie de urmasi ce apar dupa moartea ta, ci vei avea o amintire vie, lucratoare, prin care pana la sfarsitul omenirii ei o vor perpetua si o vor mentine vie. De aceea Biserica e compusa si se roaga pentru oamenii vii si oamenii morti (sufletele lor).Biserica nu doar iti pastreaza amintirea, ci se roaga pentru tine. Ce poate fi mai minunat?
Ana
octombrie 30, 2010 @ 4:29 pm
Lepadarea de istorie
@ Costinel
"Eu sunt absolvent de [b]istorie[/b]. Noi formulam concluzii in functii de dovezile si de logica existenta. Asa am formulat acele concluzii."
Interviu:
[i]Care vi se pare cea mai mare problema cu care se confrunta neamul romanesc astazi?
[/i]
– [u]Lepadarea de istorie![/u] [b]Neamul romanesc nu-si cunoaste istoria aproape deloc. Stie doar date istorice, si acelea de obicei smulse din contextul lor, dar istoria nu si-o cunoaste![/b] Concluziile de o viata ale cercetarilor lui [b]Nicolae Iorga, Silviu Dragomir, Teodor Capidan[/b] si mai ales cele ale [b]parintelui Staniloae[/b], le sunt ascunse. Lumea nu le cunoaste nici din manualele de scoala, nici din mass-media. Poti ajunge la ele doar prin cateva carti aparute intr-un tiraj mic.
[color=red]Din acest motiv, romanii sunt mutilati sufleteste, pentru ca nu-si cunosc eroii, mostenirea lor nationala si culturala.[/color] Ei nu-si cunosc nici macar toti apostolii. [b]Cata lume stie ca in aceasta zona a tarii noastre a predicat, pe langa Sfantul Apostol Andrei, si Sfantul Apostol Andronic, apostolul Panoniei, care a dus cuvantul Domnului in partea Daciei, in care nu a fost Sfantul Andrei, completand lucrarea acestuia?[/b] Aproape nimeni!
Sunt atatea alte date istorice fundamentale, total necunoscute romanului obisnuit. Intre ce stie el ca inseamna a fi roman, si ceea ce inseamna cu adevat romanismul este o mare prapastie; o ruptura, care produce foarte multa suferinta, si care ii face pe oameni sa nu poata tine o directie. [b]Neavand cunostinta de istoria sa, romanul nu are nici stabilitate, nici demnitate, pentru ca nu cunoste nici mostenirea parintilor, fata de care are o mare raspundere, si nici legile lui Dumnezeu, care ar trebui sa faca parte integranta din viata lui.[/b]
http://www.sfantuldaniilsihastrul.ro/index.php/articole/43-articole/102-lepdarea-de-istorie-interviu-cu-pr-mihai-andrei-aldea.html
Ana
octombrie 30, 2010 @ 4:30 pm
Am uitat sa precizez ca interviul de mai sus este al unui om care a studiat istoria. Vedeti de pe blogul respectiv
Andreea
aprilie 4, 2011 @ 11:21 pm
Nu avortului!
Imi pare nespus de bine sa dau de acest site care efectiv m-a incantat prin articolele sale folositoare si binevoitoare.
Sunt o mamica de 24 de ani fericita, care era impinsa de unele persoane catre avort… Acum, acele persoane se bucura de existenta fetitei mele. Societatea in care traim ne formeaza aceasta mentalitate prin toate caile posibile, dintre care cele mai importante raman legea si mass-media. E foarte greu in zilele noastre sa cerni binele de rau.
Felicitari pentru site si va invit si pe blogul meu unde am tratat si eu subiectul avortului- http://www.andreeaflp.blogspot.com/search/label/Avort
Admin
aprilie 5, 2011 @ 6:46 am
Bine ai venit printre noi Andreea.
Multumim pentru aprecieri si pentru invitatia facuta.
Nu bucuram mult ca n-ai plecat urechea la sfaturile lumii, unde din pacate "lumea" este formata mai ales din cei dragi care ar trebui sa ne sfatuiasca de bine…nu de rau.
Fetita sau baietel?