„Să nu ţin eu post, dar să fac alte fapte bune”
Luni începe Postul Paştilor, un lung dar frumos drum către Învierea Domnului. Semnificaţiile şi frumuseţea postului sunt adânci şi uneori greu de înţeles, dar totuşi primul pas pe cale este înfrânarea de la o parte din mâncăruri: lapte, ouă şi carne, toate produsele de origine animală în general.
Auzim voci care spun: „Lasă să nu ţin eu post, dar să fac alte fapte bune” sau “Ăsta să fie păcatul meu, că nu postesc…”
Dacă aceste cuvinte vin din gura unei persoane care nu merge des la Biserică şi nu are o relaţie apropiată cu Dumnezeu, atunci e uşor de înţeles că acest om nu conştientizează menirea postului şi folosul pe care-l poatea avea postind. Dacă aceste vorbe sunt rostite de un creştin apropiat de Biserică şi de Dumnezeu atunci e posibil să fie împătămit de mâncare şi cu greu să renunţe la ea.
„Lasă să nu ţin eu post, dar să fac alte fapte bune” e echivalent cu a spune: „Lasă să nu învăţ eu dar să iau note bune” sau “Lasă să nu mă antrenez eu dar să dau gol”. Cei ce vorbesc aşa intuiesc foarte bine că finalitatea postului este fapta bună, şi nu un scop în sine. Dar oare poţi ierta, dărui sau iubi fără post?
Ce-ar fi dacă un jucător de fotbal s-ar duce la antrenorul său şi i-ar spune: „Domnule antrenor să ştiţi că eu de luni nu voi participa la antrenamentele ţinute înaintea fiecărui joc, ci voi veni direct la meci. Oricum ştiţi şi dumnevoastră că important este să dai gol şi să câştigi. Mă ştiţi că joc bine, şi că dau goluri, aşa că nu vă supăraţi pe mine. Asta să fie problema! să dau eu goluri şi să nu vin la antrenamente.”
Ce credeţi că i-ar răspunde antrenorul?
Cu siguranţă i-ar spune: „Tinere, eşti un jucător bun, ai ajutat echipa de multe ori, dar dacă renunţi la antrenamente, calitate jocului tău va scădea. Vei obosi mai repede pentru că nu vei mai avea condiţie fizică. Nu te vei înţelege cu colegii pe teren pentru că nu vei cunoaşte tactica abordată la fiecare joc. Vei juca din ce în ce mai egoist pentru că vei vrea mereu să demonstrezi că tu poţi da gol şi fără antrenament, stricând astfel jocul echipei. Cu timpul alţi jucători îţi vor lua locul în echipa de start, pentru că vor fi mai bine pregătiţi fizic şi tactic, iar tu vei ajunge pe banca de rezerve. Şi nu peste multă vreme vei observa că şi rezervă e greu să fii, pentru că intrând în timpul jocului în teren trebuie să aduci un plus de vitalitate echipei, ori tu fără antrenamente făcute de câteva săptămâni, mai mult vei încurca jocul. Dragul meu, dacă renunţi la antrenamente renunţi de fapt la fotbal.”
Ce-ar fi dacă cineva ar vorbi cu Mântuitorul Hristos şi i-ar zice: „Doamne! De luni începe postul, dar eu nu vreau să postesc, ci o să încerc în schimb să fac fapte bune: să dau milostenie, să nu mai vorbesc urât, să mă enervez mai puţin, să mă rog mai mult, pe scurt, să încerc să fiu mai bun . ”
Ce credeţi că i-ar răspunde Domnul?
E posibil să-i zică aşa: „Iubitul meu, şi Eu când eram pe pământ am postit 40 de zile în pustiu, deşi Fiul Omului este fără de păcat. Am făcut asta pentru că fiind în trup şi trăind pe pământ omul este mereu supus ispitelor. Ispitele vin de la trup, din lume şi de la diavol. Dacă diavolul M-a ispitit pe Mine şi pe tine te va ispiti, dar vei putea tu oare să face faţă ispitelor?
Eu pentru asta am postit, ca să arăt tuturor că omul poate trăi şi fără mâncare, hrănindu-se doar cu Duhul Sfânt. Omul nu era aşa cum e astăzi. Înainte de a cădea în păcat, nu avea nevoie de apă, de mâncare, de somn, pentru că atunci trăia aproape de Mine şi nu-i lipsea nimic. Dar a căzut, n-a ascultat de Mine, urmând sfatul diavolului, vrând să cunoască binele şi rău. În ziua când a mâncat din pomul oprit atunci împreună cu toată creaţia a cunoscut moarte în toate aspectele ei. Atunci s-a depărtat de Mine.
M-am făcut om ca să ridic omenirea din păcat, să-l fac pe om Dumnezeu asemenea mie! Dar chiar şi aşa, Eu nu oblig pe nimeni. Pe cel ce vine la Mine îl voi primi şi-l voi mântui şi de va crede, nimic nu-i va fi cu neputinţă. Dar cel ce nu crede vă păşi în întuneric căutând debusolat fericirea acolo unde nu este.
Postul te va ajuta să scapi de haina morţii şi să te apropii de Mine. Postind de mâncare vei renunţa de bună voie la plăcerea pe care ai poftit-o cu atâta râvnă la început.
Diavolul merge ca un leu răcnind abia aşteptând să te arunce în iad. Singur nu vei reuşi să faci faţă ispitelor. Va găsi cumva să te ispitească, în aşa fel încât să te enervezi din orice, iar apoi să te facă să judeci, să vorbeşti urât… Te va tulbura uşor şi apoi cu greu vei mai avea putere să ierţi, să dăruieşti şi să iubeşti.
Nu eşti singur, întreaga Biserică posteşte!
Dacă nu poţi renunţa să mânânci carne cum vei avea putere să renunţi la tine în favoarea celuilalt?
Dacă ţi-e greu să posteşti, îţi va fi oare uşor să-l ierţi pe cel ce ţi-a greşit?
Postul e prima treaptă pe calea urcuşului duhovnicesc. Mâncarea multă şi grea oboseşte trupul, întunecă mintea, şi-l apleacă pe om cu faţa spre poftele iraţionale. Postul uşurează trupul, limpezeşte mintea, dă putere sufletului, sporeşte rugăciunea, ridică faţa spre cer… Uită-te la chipurile sfinţilor ce Mi-au făcut voia! Uită-te pe pereţii bisericilor şi vei vedea trupuri uscate de post dar pline de Duhul Sfânt.
Fiule, dacă Eu am postit şi tu trebuie să posteşti! Dacă Eu am înviat şi tu vei învia!”
Concluzie: postul e un antrenament pentru jocul vieţii.
(Claudiu)
Guest
martie 5, 2011 @ 7:38 pm
Doamne ajuta,forte frumos ,multumesc mult, post usor tuturor ,Albinuta
Claudiu
martie 5, 2011 @ 8:53 pm
Cu placere Albinuta!
Maria a reţinut propunerea ta cu publicarea unor sfaturi dedicate familiei ale Sf. Ioan Gura de Aur, si ne-a trimis deja material pentru un articol. Săptămâna viitoare îl vom publica.
Saurian
martie 6, 2011 @ 6:00 am
Iertare, dar nu sunt de acord. Sunt cazuri de oameni care folosesc astfel de lucruri ca scuze ca sunt prea impatimiti dar sunt cazuri când ţinerea postului poate să distrugă omul. Ştiu un om ce nu ţine postul de mâncare ( deşi e de acord cu el dar n-are posibilităţi ) şi totuşi e la o măsură la care nu ştiu câţi dintre postitori au ajuns-o. Şi părerea mea personală e că mulţi ar trebui să renunţăm la postul de mâncare ca să ne smerim puţin ( că postitorii gândesc că în asta constă a ţine post şi nu a te lupta cu patimile aşa că se află într-o stare fină de automulţumire ). Nu sunt împotriva postului ci împotriva unei înţelegeri greşite a lui. Dacă mie mâncarea de post mi se pare mai bună decât cea de dulce oare eu mă nevoiesc cu post? Sau de ce fac post? Că mâncarea de dulce e spurcată? Dacă ne-am da sinceri răspunsurile la astfel de întrebări s-ar putea să ne dăm seama că noi nu ţinem post ci regim vegetal.
Claudiu
martie 6, 2011 @ 6:12 am
Saurian,
Eu inteleg nuanta pe care o sesizezi tu. Ai mai spus si cu alte ocazii ca astazi e greu sa tii post, legumele si fructele fiind mai scumpe decat lactatele si carnea. Totusi gandeste-te ca in ultimii 2000 de ani crestinii au intampinat fel de fel de regimuri, de situatii: razboaie, secete sau saracie si Biserica prin conducatorii ei n-a luat niciodata decizia de a renunta la post.
Daca dogmele si crezul Bisercii s-ar schimba la fiecare 100 de ani in functie de conditiile sociale ale acelei epoci, am ajunge si noi ca protestantii, fara Sfintele Taine, fara preoti si pana la urma si fara credinciosi.
Daca ti-e greu sa postesti sfatuieste-te cu duhovnicul.
Poate altora le este foarte usor si nu se plang. Si mie mi-e usor sa postesc si nu mi se pare o nevointa prea mare.
In schimb mi se pare greu sa iei un strain in casa, sa-l gazduiesti, sa-i dai de mancare. Mi se pare greu sa fii smerit, sa renunti la ideile tale aratandu-i iubire celuilalt…
Daca renuntam la post… vom renunta la mult mai multe.
Postul in esenta loi porneste de la infranarea de mancare dar de fapt el tinteste infranarea mintii si a inimii. Daca nici macar acest inceput bun nu-l punem cum vom putea ajunge la masura sfintilor?
maria
martie 6, 2011 @ 10:37 am
citeam cele spuse de saurian si in acelasi timp am in minte acum predica duhovnicului meu care spunea ca Dumnezeu de fapt este atat de simplu,Sf Evanghelie e atat de accesibila tuturor,poruncile Lui pot fi intelese chiar si de un copil,oare de ce ne complicam noi atat de mult in fel si fel de filozofii si ganduri inutile?…
Iertare si Doamne ajuta!
Saurian
martie 6, 2011 @ 12:31 pm
Iertare dacă a părut că acuz ideea de a se ţine post. N-am nimic cu asta.
SB
martie 6, 2011 @ 1:04 pm
Saurian, daca-mi amintesc eu bine acum ceva timp sustineai sus si tare pe seama unui articol ca pana si metoda calendarului e pacat daca o adopti ca si evadare, sa zicem, de presiunile fizice firesti fiecarui om. Acum nu mai pari acel impatimit… Cred ca esti o persoana foarte superficiala….
maria
martie 6, 2011 @ 2:45 pm
@sb
poate ne impartasesti si noua momentul in care Hristos te-a pus judecator peste sufletele semenilor tai?ciudat,ca noua crestinilor ni s-a spus ca niciodata un om nu are voie sa judece pe altul sau sa vada paiul din ochiul altuia…
iertare si Doamne ajuta!
@maria
martie 6, 2011 @ 3:47 pm
mda maria, intr-adevar ultima mea fraza nu suna frumos. ar fi trebuit sa o inlocuiesc cu "uneori adopti o atitudine cam superficiala in a-ti exprima ideile". asa suna a constatare, nu a judecarea la care nu am dreptul moral sa imi supun semenii… multam de observatie
SB
martie 6, 2011 @ 3:48 pm
@maria
scuze, mai sus m-am semnat aiurea
adriana
martie 6, 2011 @ 3:55 pm
post
urasc omul prost cum urasc mancarea de post
Saurian
martie 6, 2011 @ 4:25 pm
SB, ţi se pare egalitate între mâncarea de carne în post şi a avea relaţii sexuale când nu e permis de Dumnezeu? Eu ştiu un caz cu cineva care făcea post şi avea un program de lucru foarte plin şi a ajuns la un moment dat să i se facă rău. Tu ştii cazuri în care cineva neţinând metoda calendarului i s-a făcut fizic rău? Iar persoana de care vorbesc era la o măsură destul de mare că duhovnicul i-a spus că poate să nu ţină post. Ce să zic de faptul că unii duhovnici nu îi pun să ţină post pe cei bolnavi de diabet ( de exemplu păr. Serafim de la mănăstirea Căşiel care dacă te duci acolo afli că e un om sfânt )? Eu nu am auzit un duhovnic să permită relaţii sexuale din cauza unei anumite boli fizice. În fine, am vrut să lămuresc problema asta. Repet: regret dacă am făcut pe cineva să creadă că sunt împotriva postului.
elena
martie 7, 2011 @ 11:01 am
Eu sunt de acord cu postul,prin post am scapat de patimi insa mai ne spune lumea noua adolescentilor " voi suntenti in crestere, mancati!" :-??
in casa daca nu tin parintii post nu prea ai cum sa nu mananci(poate nu mananci insa poftesti) tin in ultimile saptamani e un pacat acesta ca nu putem tine tot postul ? :o3
Doamne ajuta!
Admin
martie 7, 2011 @ 11:21 am
Daca poti tine tot postul, dar din lene nu-l tii atunci e un pacat.
Daca ai alte motive obiective, care te impiedica sa postesti: sanatatea, familia, etc. atunci e bine sa discuti cu parintele tau duhovnic sa te sfatuiasca cum e mai bine.
Doamne ajuta!
maria
martie 7, 2011 @ 11:26 am
@elena
asta cu nu tin parinti e tot un fel de scuza ,despre care Sf Isaac Sirul spune :"pricina sau scuza este o vointa a pacatului si inainte mergatoare a lui ,scuza este punte spre pacat(cuvantul 26)".
la mine in casa nu tine nimeni post si la aceiasi masa ei cu gratare sau altceva de dulce si eu cu ale mele de post si n-am murit si asta se intampla nu numai in acest post ci si lunea,miercurea sau vinerea in afara postului, si ma simt super (fizic).deci…sa nu ne amagim singuri…
una este cand medical ai ceva probleme si ai binecuvantare de la preot sa nu tii post(Sf Vasile cel Mare:"iar masura infranarii sa se ia dupa masura puterii trupului la fiecare"-) alta este cand n-ai chef si te imbuibii cu tot felul de mancaruri in loc de post.normal ca e un pacat sa nu tii post cand Dumnezeu a randuit asta de la facerea lumii,cat sanatatea iti permite …
Sf Vasile cel Mare:"bucatele cele multe si bucatele cele grase neputand sa le mistuie stomacul multe boli au adus in lume.Iar postului si infranarii pururea ii urmeaza sanatatea."
Sf Maxim Marturisitorul:"-)a-i trupului tau ,dupa putere, si mancare si odihna si bautura dar toata grija ta pune-o pentru minte ca mintea ta sa fie cu Dumnezeu totdeauna in rugaciune,in cugetarii,in contemplatii duhovnicestii,iar trupul sa-l tii sanatos si usor."
Sf Parintii:Postul impreuna cu milostenia ridica pe om la tronul Lui Dumnezeu,este "aripa a rugaciunii".
Sf Efrem Sirul :"seamana Dumnezeu dar seamana si satana.Satana seamana in locurii umede si pantece pline iar Dumnezeu in trupuri si pantece uscate"
iertare ,Doamne ajuta!
Danis
martie 7, 2011 @ 12:05 pm
"Cel ce nu mananca sa nu judece pe cel ce mananca"
"Nu ce intra in gura spurca pe om, ci ceea ce iese din gura…"
Postul e bun pt. sanatatea trupului si sufletului dar cat ar trebui tinut -ar fi bine de particularizat in fctie de masura fiecaruia..
Ar fi bine sa nu se uite ca postul e totusi doar un mijloc..si nicidecum un scop in sine!
RDF
martie 7, 2011 @ 12:26 pm
A posti, categoric , înseamnă a nu mânca anumite mâncăruri, dar nici nu putem zice că înseamnă a te îmbuiba cu mânacer de post…Întrucât trupul şi sufletul sunt împreună lucrătoare pe drumul spre mântuire, suntem datori a ţine post şi trupesc, şi sufletesc…Cel ce nu poate ţine post trebuie să aibă dezlagare de la duhovnic( cei bolnavi, bătrâni etc)…Auzim mulţi oameni că se plâng că MOR de nu mănâncă o bucată de carne:-)) Poi, cum zicea Pr meu duhovnic, mai bine să moară şi să intre în Rai! Doamne ajută şi un post binecuvântat celor ce au pornit pe acest drum!
RDF
martie 7, 2011 @ 12:31 pm
pt Elena
Doamne ajută! Numele pe care îl porţi semnifică purtătoare de lumină…Eu te sfătuiesc să încerci să propui familiei ceva: le spui simplu că tu vrei ca mâine să posteşti, că nu vei mânca lapte, carne, ouă… Să vezi ce vor zice, cum vor reacţiona… Din păcate, nu toţi înţeleg…Dar asta nu trebuie să te dezamăgească! Şi eu am fost la fel…iar dacă nu vei avea în casă decât mâncare gătită de dulce, abţine-te din a mânca…ia-ţi biscuiţi, fructe…şi vei vedea ce bn va trece o zi:D Doamne ajută şi spor în toate!
Anesti
martie 7, 2011 @ 6:50 pm
@Maria, deosebita selectia de invataturi duhovnicesti ale Parintilor
Bucurie!
Saurian
martie 7, 2011 @ 7:35 pm
elena, nu te apuca să ţii post dacă ai probleme cu familia. Mai important decât postul e să păstrezi dragostea în casă. Poţi eventual să faci alte posturi de care să nu ştie părinţii: să faci mai multă rugăciune, mai multe metanii, să mănânci mâncare mai puţină sau să nu pui gura pe dulciuri sau suc sau în general să renunţi la un obicei pe care îl aveai ( uitatul la tv şi chiar şi postatul pe site ). Dumnezeu îţi vede jertfa şi te ajută. Îţi spun sincer că am nişte rude aici în Bucureşti, nişte oameni cu suflet mare şi care îmi dau de mâncare pentru cămin chiar şi carne. Nu-mi place că îmi dau carne dar când văd cu câtă dragoste o fac eu cum să refuz? Cum spunea şi Danis: postul e un mijloc, nu un scop în sine. Şi postul nu e abţinere de la mâncare. Sugerez să citeşti Isaia 58 despre ceea ce e postul cu adevărat.
maria
martie 7, 2011 @ 7:45 pm
@saurian
apoi frate saurian daca o luam asa se duce si mama mantuirii…apoi eu ce ar trebui sa fac ca ai mei nu vor nici sa tin atata post ,comenteaza ca ma duc prea mult la biserica,ca ce caut cu broboada pe cap,ca ce atata rugaciune,ca ia mai lasa-ne cu atata Trinitas,etc…apoi daca as fi tinut eu de "-)ragostea" pt parinti s-ar duce tot urcusul meu duhovnicesc…nu sunt de acord deloc cu ce spui tu…pt Hristos dai tot la o parte,daca familia e impotriva Lui este si impotriva ta,nu-ti trebuie,aia nu sunt nici mama nici tata care nu te lasa sa tii post sau sa mergi la biserica,aia sunt doar instrumente prin care satana te lupta…poate e prea dur ce spun dar…luptati pt credinta voastra,pt Iisus,El este mai important decat orice de pe pamantul asta…
iertare si Doamne ajuta!
maria
martie 7, 2011 @ 7:48 pm
ps:"postul nu e abtinere de la mancare",postul trupesc(sub toate formele lui) il intregeste pe cel sufletesc,esti trup si suflet intr-o ruga inaltata Domnului…
elena
martie 7, 2011 @ 8:08 pm
Multumesc frumos pentru sfaturi !
Doamne ajuta!
Emanuela
martie 7, 2011 @ 8:36 pm
@Maria
Draga Maria nu la asta se referea Saurian, a spus pur si simplu ca uneori este mai buna linistea decat sminteala. Si mai presus de asta atunci cand ceva de mancare iti este oferita cu dragoste nu este bine sa o refuzi, chiar si daca o iei si apoi o dai de pomana cuiva apoi fara a sti nimeni. E un lucru tainic aici – nu poti posti fara mancare de post, precum nu poti posti nici fara fapte de post.
Uneori chiar da, mai de pret este linistea. Incearca sa nu le mai opui atata rezistenta parintilor tai, fa-te ca le faci pe plac si se vor da si ei dupa tine poate in timp. Uneori chiar mai greu sau niciodata, dar… iubirea si linistea conteaza. Nici sa picam in extrema cealalta – sa le facem tuturor pe plac si sa ne injosim, undeva acolo unde este bine pentru toti.
Eu cand eram acasa la parinti mai lipseam si 2 luni se intampla cateodata de la Biserica si tata care cred ca a intrat in Biserica de 4 ori maxim in viata lui, imi spunea la un moment dat – Mai tata, nu te mai duci si tu pe la Biserica , ca tu mereu mergeai! :-)) Deci, interesant!
Bunica mea si acum parca o vad cand venea de la Biserica blanda, senina , vorbea putin si acele vorbe numai sa ne alinte- nu zicea niciodata nimanui nimic, ca nu tinem , ca tinem post. De multe ori o invinuiam ca de ce nu ne zice si noua ca orice bunica ceva… dar am invatat ca mai bine este sa ne dam seama singuri, decat sa facem asta fortati de ceilalti – ține mamă post că e bine, să-ți ajute Dumnezeu! numai pt ajutor de la Dumnezeu, nu si adevarata credinta.
Te pup, toate cele bune!
SB
martie 7, 2011 @ 9:04 pm
🙂 ce frumos ai scris Emanuela. intr-adevar Maria, parintilor sau celor care "nu prea le au" cu biserica nu trebuie sa le arunci direct definitii despre biserica si ce inseamna ea. pt ca ii sperii … e ca si cand un baiat cu suflet bun place o fata si se duce si-i spune direct si insista pe langa ea, iar ea saraca normal ca se sperie si-i opune rezistenta si nu mai apuca sa vada ca baiatu acela e chiar "-)e treaba" si bine-intentionat.
Guest
martie 8, 2011 @ 7:15 am
Doamne ajuta ,foarte frumos ai scris Emanuela ,destul de tarziu am inteles si eu cat de important este sa nu fie sminteala prin ceea ce fac in familia mea raportat la post si multe altele ,este destul de greu singur de aceea cred ca de mare folos este duhovnucul fara de care nu cred ca as fii inteles multe ,desii postul care il tinb eu nu este "ca la carte" deci are destul de multe lipsuri mi-am dat seama ca trebuie sa multumesc Domnului ca ma ajuta sa-l tin asa cum se poate ,personal cred ca totul trebuie facut din dragoste ca asa cum este scris Dragostea nu cade niciodata de aceea cred ca cea mai mare porunca este SA IUBESTI PE DOMNUL DIN TOATA INIMA TA ….IAR PE APROAPELE CA PE TINE INSUTI ,iar pentru mine aproapele cred ca este sotul meu deoarece TREBUIE SA INVAT SA AM O ASFEL DE IUBIRE FATA DE EL ,va rog sa ma scuzati daca prin ceea ce am cris azi am suparat cu ceva pe cineva nu asta a fost intentia ,multumesc desii cu intarziere (in ultimul timp intru destul de rar )celor care fac sa se indeplineasca dorintele mele ,Albinuta
maria
martie 8, 2011 @ 7:46 am
@emanuela
nu stiu unde a vazut fratia ta in comentariul meu ca daca imi apar credinta asta inseamna ca ar trebui sa port si razboi cu ceilalti,total aiurea,dar mai importanta este viata intru Hristos de cat o "liniste"(eu i-as spune mai degraba indiferenta) paguboasa…daca era sa mentinem linistea si sa nu smintim familia sau pe cei din jurul nostru draga mea sora lasa-ma sa-ti spun ca nu stiu daca Romania ar mai fi avut atat de multi calugarii,nu stiu daca intr-o manastire sunt 2-3 calugarii plecati cu binecuvantarea parintilor si fara sa "sminteasca".
cu adevarat iubirea e cea mai importanta ("intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei,daca aveti dragoste unul fata de celalat"Ioan)dar ai grija ca iubirea asta e de mai multe feluri,oare este iubire intru Hristos sa te comporti ca un las doar ca sa faci pe plac altora?oare Hristos ar mai fi patimit atatea ,oare atatia mucenici,apostoli,martiri au cautat viata Intru Iisus sau linistea(indiferenta)(a nu se confunda linistea cu pacea duhovniceasca pe care toti ne-o dorim si pt care toti ne rugam) ?(Iisus-n-am venit sa aduc pace pe pamant ci sabie)
si mie mi se pare un gest f urat ,extrem de las(e parerea mea,nu vreau sa-l judec pe saurian,nicidecum,e alegerea lui) sa iau mancare de dulce in post pe motiv ca altul mi-o ofera,poate acel om se sacrifica enorm cumparandu-mi acea mancare,de ce sa mint,nu e mai demn sa-l instiintez [u]umil[/u] ca eu tin post si ca acesta e mai imp decat orice alta mancare de dulce…(cred ca daca vrei sa convingii pe altii o faci mult mai bine cu hotarare si dragoste decat "moliciune"-)
imi aduc aminte de ce spunea un preot,oare aparenta asta bunatate(sa nu deranjez,sa nu supar,mai bine nu spun nimic)oare este in folosul satanei sau Lui Dumnezeu?
iertare !
Doamne ajuta!
Saurian
martie 8, 2011 @ 11:34 am
maria, eşti pe un drum greşit în felul în care vezi lucrurile.
RDF
martie 8, 2011 @ 1:50 pm
Întru toate e nevoie de discernământ…pe care nu-l putem obţine decât dacă Dumnezeu ne oferă această posibilitate, dacă ne pune în situaţii din care să avem de învăţat ceva(ceea ce face în fiecare clipă)…şi , acumulând experienţă, vom avea şi discernământ… Totul trebuie făcut cu măsură, dar aici(în privinţa postului) ţine şi de râvna celui care vrea…Întâi de toate trebuie să RÂVNEŞTI, apoi vei dobândi putere de Sus şi Domnul te va pune în asemenea situaţii încât ţi se va părea foarte uşor să ţii post… Curaj! "Nu se lasă adevărul credinţei de dragul păcii", ne îndeamnă Sf Maxim Mărturisitorul. VOINŢĂ! Şi Domnul va fi cu noi…în veci.AMIN…DE crezi cu adevărat, vei avea "minuni" în viaţa ta, ţi se va schimba comportamentul şi Domnul va încerca în toate felurile să-ţi arate că nu e grea calea postului, ci, din contră, cu cât trupul slăbeşte m mult, cu atât duhul se întăreşte…Nici nu e bine să semănăm duhuri rele în familie, deşi fără voia noastră…Eu regret că trebuie să recunosc că am multe neînţelegeri cu ai mei din "CAUZA Bisericii"… Dar când simţi că ai nevoie de ajutor, duhovnicul te ajută! Doamne ajută şi iertare! Spor în tot lucrul cel bun! CURAJ şi RÂVNĂ! Că dacă stăm…dacă stăm să trecem prin viaţă…nu e totuna cu a trece Viaţa prin noi!
RDF
martie 8, 2011 @ 1:50 pm
Fiecare după puterile lui…Vă garantez că veţi rămâne surprinşi să descoperiţi că puteţi face m multe decât aţi crezut cu ajutorul Domnului!
Emanuela
martie 8, 2011 @ 6:30 pm
Draga Maria,
indiferenta fata de credinta in Hristos este atunci cand nu faci legea Domnului si trebuie sa o aparam de oameni care vin in mod intentionat cu rautate sa zica ceva impotriva. Il poti apara tu pe Dumnezeu, sau El te apara pe tine?
sa nu confundam duhurile! Daca te angajezi sa lupti singura impotriva diavolului nu vei reusi. Insa daca alegi sa lupti prin smerenie, iubire si rugaciune, in timp se vor vedea si rezultatele in timp.
Spune-mi ce poti sa aperi tu in fata unor oameni care in primul rand nu stiu despre ce e vorba. Nu au avut experienta noastra a generatiilor noi care au acces la informatie de mici. Ei au trait intr-o altfel de lume oprimati si obligati sa renunte la credinta in ateismul comunist. Trebuie sa-i intelegem si prin iubire sa-i schimbam dc se mai poate face ceva, caci daca opunem rezistenta , rezistenta vor opune si ei, este in legea naturii.
Dar toleranta sta la baza rezistentei, daca stii sa tolerezi (AICI PRECIZEZ – A NU SE CONFUNDA TOLERANTA CU INDIFERENTA) nu se stie pe cine poti sa intorci la credinta. Iti dau un exemplu : un betiv care intra in Biserica si stie ca este betiv si se fereste de toti, dc si ceilalti se feresc de el si il resping, el nu va mai intra in veci in Biserica; dar , daca se simte si el primit ca orice om care pacatuieste si vine la Hristos din intamplare, poate se va lecui. Gandeste-te ca Hristos prin lucrarea Lui l-a atras acolo, iar dc tu il respingi faci impotriva lucrarii lui Hristos.
Inca odata repet : asta nu inseamna indiferenta, ci toleranta. Dar toate cu masura asa cum ne spune si Hristos.
Nu uita ca daca parintii tai, cei care te-au invatat, te-au crescut si educat nu aveau toleranta fata de tine – nu ajungeai la stadiul de intelepciune la care esti acum.
Lasa lucrurile sa vina de la sine si pe Hristos sa lucreze, tu roaga-te, iubeste si mentine un echilibru de control asupra lucrurilor fara sa fortezi.
Asa cum spune si canonul din seara aceasta – ÎNȚELEGEȚI NEAMURI! Sa-l intelegem pe Hristos si lucrarile Lui.
Doamne ajuta!
maria
martie 8, 2011 @ 7:37 pm
sora emanuela,hai sa n-o luam pe aratura,te-ai apucat sa spui niste lucruri(in ceea ce ma priveste) care n-au nici o leg cu ce am spus eu initial,in comentariul initial,…vb impreuna dar ne intelegem separat…(ori amandoua nu citim cu atentie si ne trezim sa tst doar de dragul de a tasta)
si totusi daca e sa-ti raspund-tot aud ca ei saraci n-au avut libertate la informatii ca si acum,soro da de 20 e tot o libertate,sunt atatea Bisericii,mii de preotii,predicii,carti,etc…,ei unde au fost in acesti ultimii anii?pe luna?si eu ca si ei nu am fost invata in comunism sa am asa o evlavie la Dzeu,mi s-a spus ca exista si atat,nu ma invatat nimenii de rugaciune,nimic,totul a inceput de cativa anii de cand informatia abunda peste tot…hai sa nu mai gasim scuze,una este sa fim ingaduitorii fata de ei,sa-i privim cu dragoste,sa ne rugam pt ei,sa-i ajutam cum poate fiecare, alta este sa ne eschivam tot tp…ce scuza ai cand vezi atatea Bisericii ,la "botul calului" langa casa ,o vezi din balcon si tu te incapatanezi sa nu intri deloc …asta cum se numeste?in 20 de anii n-ai nici o tresarire ,nimic,vezi de ex copilul ca asculta toata ziua muzica bisericeasca,il auzi tot tp cantand Domnului,il vezi il auzi ca-ti vb de mersul la Biserica,de imp postului,si tu nimic,zii de zii?cum e posibil sa spui dupa 2000 de anii de la rastignirea Lui Iisus ,dupa atata informatie in jurul tau ca lasa ,nu exista rai sau iad,aici e totul…
si educatia pe care trebuie s-o dea parintii e cea crestina("Nu uita ca daca parintii tai, cei care te-au invatat, te-au crescut si educat nu aveau toleranta fata de tine – nu ajungeai la stadiul de intelepciune la care esti acum."-),asta este singura educatie folositoare…ce folos mai mare la judecata ca te-a invatat eu stiu sa te speli pe dintii,sa dai buna ziua daca nicioadata nu ti-a spus de Dumnezeu,daca niciodata nu te-a indemnat sa mergi la spovedit,ba mai mult te-a indemnat sa mananci sanatos(postul dauneaza grav sanatatii dupa unii parintii,odraslele lor trebuie sa pape carnitza ca se deshidrateaza),etc…
pana la urma fiecare isi traieste credinta asa cum "poate"…unul simte nevoia sa faca 1000 de matanii,altul sa fie dur in propovaduirea Cuvantului(gen Cleopa)s.a.m.d.nu putem sa impunem nimanui trairea noastra,imp e sa avem ac scop mantuirea.
Apost Pavel:"-)e omul eretic dupa prima si a doua sfatuire departeaza-te"
iertare!
SB
martie 8, 2011 @ 10:05 pm
@maria
"ce folos mai mare la judecata ca te-a invatat eu stiu sa te speli pe dintii,sa dai buna ziua daca nicioadata nu ti-a spus de Dumnezeu,daca niciodata nu te-a indemnat sa mergi la spovedit"
Maria, tu ai niste carentze grave de recunostinta. Ce folos au toate aceste lucrurui? Poate chiar DREPTUL tau la IFORMARE, la SOCIALIZARE, la faptul ca ai internet … draga mea. Daca ai tai parinti nu te-ar fi invatat sa te speli pe dinti, sa dai buna ziua probabil ca n-ai mai fi fost inconjurata de lume de bun simt si cu siguranta n-ai fi ajuns pe saitul asta sa ne dai noua lectii de mantuire – ca nu ai fi stiut sa socializezi…
Ce folos pt un crestin sa se spele pe dinti? In primul rand ca nu-i faci pe cei de langa tine in biserica sa se departeze de tine … De ce nu merg multi tineri la biserica? Din cauza multor oameni (unii dintre ei in varsta) care pe langa faptul ca atrag "crestineste" atentia ca de ce esti in pantaloni, de ce n-ai batic, etc … mai si miros. Pai draga Maria, nu te duci acolo sa te miroasa lumea (asta a zis-o chiar un preot intrebat fiind daca inainte de impartasanie omul sa se spele pe dinti … bleachhh cat de scarbos …). N-ai idee ce bine ma simteam in facultate in biserica fac plina de tineri unde chiar nu erau scuze de a nu veni la biserica. Si cata disciplina … – repet, intre tineri.
Ce folos are pt un crestin sa dea buna ziua? Aici chiar nu cred ca trebuie sa dau vreun raspuns …
O tii prea mult pe-a ta in principiile tale in conditiile in care Dragostea e mai importanta decat Formalismele.
Par. Cleopa este un individ care merge NUMAI dupa formalisme (ai facut asa, e bine, n-ai facut asa o sa ajungi in iad). Adica a ajuns domnia sa chiar la stadiu de a separa oile de capre: ortodocsii detin adevarul deci au sanse de mantuire, ceilalti, cei mai multi ajung in iad ca nu detin adevarul. Nu te supara Maria, dar sa nu scapam din vedere faptul ca Par Cleopa a stat 15 ani printre oi, singur, in varful dealurilor si si-a format o viziune IDEALIZATA despre lume numai citind din carti. Neavand contact cu oamenii de rand si cu probleme lor REALE. Ceea ce teoretic e bine, dar practic … nu toti oamenii sunt calugari. Ca sa nu mai spun ca din scrierile lui mi s-a parut ca e si misogin fata de femei – pt el, daca se poate, in cuplu femeia sa fie cat mai urata ca sa nu "ispiteasca" pe barbat, saracu de el … (stiu ca suna rautacios acest ultim paragraf al meu, eu am incercat sa ma apropii de acest om prin scrierile lui insa ajungeam de multe ori la depresii daca luam ca atare tot ce spunea el, mai ales ca se si contrazicea singur in unele chestii scrise separat; fata de scrierile Par Arsenie Boca n-am simtit asa, ba din contra, ma linisteam cand citeam ceva de el – un fenom pe care nu reuseam sa mi-l explic in acel moment; astfel ca par Arsenie Boca mi-e cel mai bun prieten acum, ca sa zic asa, 🙂 – e un nobil, de altfel…)
Deci Maria (nu cu "m" mic cum poate scrii tu din smerenie – am observat ca in multe alte comentarii de-ale tale scriai Dumnezeu cu "-)" mic sau chiar "-)zeu" – abia in comment-ul asta ai scris Iisus cu I mare) hai sa nu devenim extremisti.
Am o cunostinta care s-a calugarit fugind de-acasa – ca deh … nu mai comentez – parintii acelei fete au cautat-o DISPERATI timp de 2 ani de zile nestiind absolut nimic de ea, nici politia nu reusea nimic , timp in care acei oameni au albit si au imbatranit cu 10 ani, iar fratele fetei este foarte pornit impotriva bsericii si a preotilor chiar si acum dupa 12-13 ani. A fost foarte tare marcat de disparitia surorii lui, ca timp de aproape 1 an de zile nu a iesit deloc din casa. Si mai numesti tu asta "-)ragoste"…??? fata de cine ???
inca o remarca: "ei saraci n-au avut libertate la informatii ca si acum,soro da de 20 e tot o libertate,sunt atatea Bisericii,mii de preotii,predicii,carti,etc…,". Maria, omul asimileaza informatiile diferit in functie de varsta. Tu la varsta tineretii altfel esti deschisa la nou, insa parintii nostri care cu grija zilei de maine, a platii intretinerii, a mentinerii locului de munca, samd, chiar crezi ca au fost ei asa de deschisi spre internet si toate trend-urile aparute ca ciupercile dupa ploaie dupa revolutie… ? Mie si acum imi vine sa ma cert cu ai mei din diverse privinte insa crede-ma, ca la 50 de ani, nu prea mai poti sa schimbi un om – nu asa cum ai face-o cu un tanar.
As scrie mai multe avand in vedere ca prin ultima ta remarca "-)e omul eretic dupa prima si a doua sfatuire departeaza-te" cred ca ai jignit-o f tare pe Emanuela care doar incerca sa expuna un pdv realist (si de altfel si eu m-am simtit, de ti-am scris acum atat de mult). Prea te simti atacata si scoti armele cand de fapt nimeni nu te-ataca.
Dar ma opresc aici …
maria
martie 9, 2011 @ 7:18 am
fratiile voastre stiu mai bine …eu doar o pacatoasa ,o netrebnica si o nestitutoare…
iertare tuturor!
@claudiu
sterge te rog comentariile mele(te rog chiar insistent),mesajul din comentariul initial era cu totul si cu totul altul,s-a ajuns la o mizerie crunta care nu mi-e caracteristica,nu am atacat pe nimenii,mi-am spus parerea,am tst cat de repede am putut nu stau sa prea verific ca e cu lit mica sau mare dar se pare ca altii au mai mult tp liber,m-am raportat la viata mea ,nu am vrut sa dau sfaturi nimanui dar se pare ca multi au ajuns deja sa-mi cunoasca viata si deja n-are nici o leg cu fam mea si cu ale mele … nu o sa mai postez nici un comentariu ca sa nu mai deranjez pe nimeni nici cu greselile de exprimare,gramatica,etc,
multumesc anticipat
Admin
martie 9, 2011 @ 9:07 am
Doamne ajută! Maria,
Nu vrem să te superi ci vrem să te avem printre noi.
E păcat să ne certăm, pentru că de fapt un duhovnic ar putea da ambele sfaturi, depinde de persoana cui se adresează.
Eu îţi înţeleg râvna şi personal aş face acelaşi lucru ca şi tine, dar de multe ori trebuie să facem lucrurile cu dreaptă socoteală. Există familii în care râvna şi încăpăţânarea copilului poate sminti sau depărta pe părinţi de Dumnezeu.
Ştii cum spun sfinţii în pateric: cea mai mare virtute este dreapta socotinţă.
Aşa că fiecare face cum crede de cuviinţă că e bine, şi cum se sfătuieşte cu părintele lui duhovnic.
Ne certăm iar degeaba, aceste lucruri fiind stabilite doar în relaţia binecuvântata de Dumnezeu dintre preot şi fiu duhovnicesc. De aceea sfaturile duhovnicului, canonul pe care ţi-l dă şi discuţiile cu el nu se spun şi altora pentru că îi poţi sminti. Pot apărea discuţii de genul:
"aaaa ţie ţi-a dat să faci 10 mătănii pentru păcatul cutare, iar pe mine m-a oprit o luna de la Sfânta Împărtăşanie".
Deşi canonul e diferit pentru acelaşi păcat finalitatea e aceeaşi pentru că unele persoane se disciplinează prin exigenţă, altele prin blândeţe şi libertate.
Eu zic să nu ne mai certăm.
Anesti
martie 9, 2011 @ 9:33 am
:-)))
ma iertati ca nu scriu find spalat pe dinti…
oare ce marca de pasta de dinti folosea cuvioasa Filofteia?
ce deodorant folosea Sfanta Maria Egipteanca?
Pai pentru dinti foloseau limba care se indeltnicea cu rugaciunea nimii, si pentru trup nevointa, cam astea erau educatiile duhovnicesti care inlocuiau educatile sociale de azi…
uneori stau si ma intreb….ce fel de educatie sa am….daca nu o am pe cea sociala, sunt exlus de oameni (i deranjeaza mirosul meu, hainele mele rupte, ca nus tiu sa folosesc computerul:D), dar daca nu o am pe cea sfanta, sunt exclus din Imparatia lui Dumnezeu…deci bine ar fi sa am din amandoua cat pot de mult, desi trebuie sa am grija sa ma inchin unui singur Domn, caci din multe tertipuri omenesti apare luxul si exagerarea, ori postul de acum tocmai ma ajuta sa tin o linie de echilibu a educatiei mele, omul=trup si suflet.
De ce tocmai acum, si nu m-as mira in timpul postului, trebuie sa ne preocupe problemele exterioare, pe cand slava Domnului mai ales saptamana aceasta avem destule sluje la Biserica.
Ma tem ca trebuie sa ne educam duhovniceste mai mult ca sa stim de ce educatie sociala avem nevoie cu adevarat pentru a fi o comunitate=Biserica.
Guest
martie 9, 2011 @ 2:52 pm
Doamne ajuta ,deoarece s-au spus destul de multe cuvinte referitor la acest articol,astazi nu o sa mai spun nimic in plus ,am totusi doua vorbe de spus pentru Maria ,in primul rand iertare daca prin cea ce am scris te-am suparat cu ceva(este destul de greu sa te exprimi cand nu cunosti persoana cu care intri in dialog ),apoi as dori sa te mai gandesti asupra deciziei de a nu mai scrie nimic deoarece prin ceea ce ai scris eu personal am avut destul de multe de invatat ,gandeste-te ca fiecare avem si bune si rele ,ca de cale mai multe ori invatam din greseli(a noastre sau a altora)si cred ca cel mai frumos este a incerca sa iertam celor care credem ca ne-au gresit ,sa incercam sa-i intelegem si uneori sa ne intrebam ce amputea invata de aici,spun toate acestea deoarece de foarte multe ori persoane dragi mie desii aparent mi-au spus ceva care nu prea mi-a convenit analizand mai bine mi-am dat seama ca au mare dreptate ,nadajduind ca nu te-am suparat si daca totusi am facut-o iertare incheicu rugamintea de a medita la cele spuse de mine si agasi (impreuna cu Domnul care mereu ne lunineaza) decizia corecta ,cat despre geselile de ortografie iertare tuturor cand te grabestinuaucumsanu fie ….,Albinuta
Guest
martie 9, 2011 @ 2:54 pm
Am ceva probleme cu tastatura de aceea apar cuvintele legate ,
nelutu.b
martie 9, 2011 @ 3:55 pm
Desi a inceput postul vad ca multi nu prea iau in considerare asta si nici nu pot sa isi infraneze limba . Nu vreau sa judec sau sa critic pe nimeni , vreau doar sa atrag atentia ca toti aveti dreptate in felul vostru si Maria , si Emanuela , si SB chiar si Saurian ,totusi nu inteleg de unde inversunarea aceasta care are mai mare drepate . Sau spus prea multe si unele chiar cu rautate .Si eu am unele probleme in familie ca tin post , dar merg mai departe . Intradevar nu stiam eu f multe cum se tine un post desi il tin de ani buni, dar incet incet Dumnezeu m-a luminat si m-a ajutat sa ajung sa inteleg cu trebuie tinut postul . Datorita postului am inceput sa caut sa ma informez si multumesc lui Dumnezeu ca mi-a scos in cale site-ul acesta minunat si am invat multe lucruri importante pentru un crestin . Vreau sa va rog sa incercati sa nu m-ai criticati atata , uneori chiar fara rost . E foarte important sa tinem post , pt ca astfel Dumnezeu ne ajuta sa intelegem din ce in ce m-ai multe . Tine-ti post toti care doriti , fiecare cum poate , dar incercati pe viitor sa urcati pe o treapta mai sus si sa va inbunatatiti felul cum tineti post , la cum mancati , cum vorbiti , cum va comportati . Incercati sa fiti m-ai buni si daca va supara cineva , lasa-ti sa treaca 5-10 min si astfel va m-ai calmati . E Postul Mare frati si surori si trebuie sa fim m-ai buni , sa iertam , sa vorbim cat m-ai frumos unii cu altii . Demonstrati ca santeti crestini . Doamne ajuta . Post cu folos
SB
martie 9, 2011 @ 8:27 pm
@maria
Maria, te rog iarta-ma, am exagerat aseara…
Ana
martie 9, 2011 @ 11:04 pm
Ce frumos sa citesti despre IERTARE
Am intrat aici citind in ultimile cometarii numai despre iertare. Slava Domnului ca s-a ajuns la impacare. In Post ispita este mare.
Asupra Mariei s-a cam sarit si cred ca ea a fost cea mai indurerata. Tinand cont de faptul ca familia ei nu merge pe acelasi drum crestin ca ea, acum nu are alaturi pe nimeni care s-o mangaie in incercarea asta.
Maica Domnului sa-ti aline durerea Maria
Maica Domnului sa ne aline la toti durerile
Post cu folos duhovnicesc
maria
martie 10, 2011 @ 12:37 pm
Iertati-ma fratilor! Sunteti atat de minunati! Nu aveti de ce sa cereti iertare,nu sunt suparata pe nimeni,doar pe mine. Am plecat de la un dialog si uite am ajuns sa cadem. Nu e bine. Vrasmasul ne lupta si noi atat de slabi sa fim,atat de usor cadem?! Ieri dupa ce am postat ultimul comentariu am mers sa stau putin la fereastra camerei mele si tocmai atunci din scara blocului meu era scoasa intr-un sicriu (fara capac) o persoana alaturi de care am crescut de 22 si ceva de anii.In minte mi-a venit momentul in care si mie mi se spusese ca e posibil sa nu mai am mult de trait.Ce clipa infricosatoare pentru un om atat de intinat ca mine!Stitii cand esti pus in postura sa te gandesti la moarte,sanatos fiind,o imaginezi asa poate nu chiar traibil dar in clipa cand realmente o simti ca se apropie e crunt…(n-ar trebui pentru un om in inima caruia traieste deja Hristos).Cand mi s-a spus m-am pierdut atat de tare incat ajunsesem sa ma vad in sicriu,cu ce o sa ma imbrace,etc.Of da ce intuneric se asternuse peste inima mea!Ce goala era,atat de neagra,de intinata,de murdara!Cum as fi dat eu ochii cu Hristos?Mai conta oare pentru El “teancu” meu de diplome,teancul de haine de firma,ca ma ingrijisesm sa am eu stiu cel mai lung si matasos par,sa nu ies niciodata cu hainele botzite afara,ca stiam toate normele de bune maniere,ca vorbeam la perfectie limba romana d.p.d.v. gramatical(nu spun ce stres era ca mereu imi necajeam fratii corectandu-i ca ba a facut nu stiu ce pleonasm,ba ca e cacofonie,ca iar a facut un dezacord…urat ,foarte urat din partea mea,poate si de asta acum nici o secunda nu vreau sa o mai pierd ingrijindu-ma de acest aspect) ?! Cate rele facuse mainile mele,in cate “prapastii” m-au dus picioarele mele,de cate ori nu statusem in bratele diavolului cu trupul meu care ar fi trebuit sa fie templu de Dumnezeu!Nu aveam nimic ca sa dau la schimb macar pentru o lacrima de pocainta ,pt un adevarat”cred Doamne”precum talharul spuse odinioara,nu aveam decat disperare!Gandul ca m-as fii infatisat in fata Lui atat de murdara era crunt.El atat de Milostiv,atat de Bland,de Bun,atat de Dulce…Acum ca a trecut furtuna,nici nu-mi vine sa cred ca chiar a fost.Faptul ca El mi-a mai dat o sansa,poate e ultima,inseamna ca mai are inca incredere in mine ca o sa ma indrept.Poate de asta sunt un pic mai “dura(incrancenata)” pentru ca atunci ce nu as fi dat sa fi avut mai mult timp, macar o rugaciune curata,un post simplu,ceva pt El .Se spune ca trebuie sa avem rabdare si asa si este ,ca toate se rezolva in timp,dar ce faci ,o suflete nenorocit, cand nu mai ai timp?Fiecare secunda conteaza,nu va amagitii,pretuiti-o ca si cum ar fi ultima,pt ca vom da socoteala pt pierderea ei si sa nu ne trezim aproape de judecata ca cersim pt o ultima clipa de cainta pe care poate nici nu o vom mai primii.Nu o sa mai avem nici o scuza atunci,ingrijiti-va de suflet,”ucideti-va” trupul ,el e pamant si “uriciosul” trage spre pamant,sufletul e cel mai important,impodobiti-l pt Mire,caci Mirele Il vrea ,El nu ne vrea trupul,nu este interesat daca e suplu sau nu,daca ai ochii albastri sau verzi…Pururea sa-l aveti pe Hristos in fata ochilor vostrii,si pururea moartea ca “daca-i moarte nu-i nimic” cum spunea si marele Alexandru Macedon!Nu mai conteaza nimic,onorurile fug ,aurul te paraseste.Ganditi-va la povestea regelui Manase,cat a stat el acolo in lanturi 7 ani si jumatate…Cititi mereu Rugaciunea lui de la Pavecernita Mare,cate durere se simte acolo pt tot raul pe care-l facuse si pt tot tp pe care ar fi putut sa-l petreaca alaturi de Dumnezeu!
Am scris cam mult,iertati-ma ,si totusi simt ca ar mai fi atat de multe de spus…Sa stati tari,sa nu ne mai sluteasca uratul asta de vrajmas…Bucurati-va totdeauna! :-))
Multi spun , acum ca este postul, sa fim mai buni,mai iertatori…Eu spun sa ne ingrijim ca toata viata noastra sa fie un lung post inchinat Mirelui.
Doamne ajuta tuturor!
maria, o pacatoasa!
maria
martie 10, 2011 @ 12:52 pm
P.S:…e bine sa ne ingrijim si de trup( a nu ma intelege gresit),dupa cum spunea pr Arsenie Papacioc degeaba vorbesti cu mare intelpciune daca mirosi atat de rau incat nimeni nu poate sa stea sa te asculte,dar nu mai mult decat de suflet ,sa-l ingrijim cat sa nu starnim patimile si poftele ca apoi greu le mai domolim…Si sa nu ajungem sa-l judecam pe aproapele nostru pentru eu stiu o respiratie care nu e tocmai primavara…sa ne gandim ca poate el a si obtinut sansa la mantuire si eu care poate miros a "mama mentei" sunt inca in cel mai mare iad…
Iertare!
SB
martie 10, 2011 @ 9:01 pm
@maria
Maria, chiar imi pare rau ca te-am suparat; eu am incercat sa ating niste puncte in comentariul meu, dar se pare ca am ales o abordare de-a dreptul din topor. Mi-am dat seama mai mult de supararea pe care ti-am provocat-o dupa ce, a 2-a zi, m-a suparat tatal meu la telefon: eu cu dreptatea mea, el cu dreptatea lui …
Mi-ar fi placut sa-ti-o spun mai personal, sa obtin vreun contact de-al tau de la admin, dar nici public nu ma feresc sa o fac; pana la urma trebuie sa-mi asum responsabilitatea faptleor mele…
Post usor! 🙂
ellena
martie 10, 2011 @ 11:46 pm
De cand sunt mica, nici macar nu-mi aduc aminte exact,probabil de la gradinita, parintii m-au invatat sa postesc si eu poate ,copil fiind,mai calcam stramb ,mancam fara ca parintii sa stie, ceva dulce ,nu imi dadeam seama ce inseamna post cu adevarat ,posteam pentru ca asa trebuie, pentru ca asa zic parintii, asa zice duhovnicul asa spune biserica…Si am postit, cu trupul cei drept, pana in perioada adolescentei cand intr-un final am realizat de ce postesc, sau mai bine spus ce este postul…Acum sunt mai atenta cand postesc ,incerc sa postesc si cu sufletul nu numai cu trupul si e foarte adevarat ca senzatia de bucurie si de pace interioara pe care o simti dupa ce ai savarsit postul nu o poate inlocui nici cea mai buna mancare de pe pamant! In ceea ce priveste legatura dintre post si fapte bune exista ea dar nu se poate inlocui una cu alta ,e adevarat ca scris este ~nu ceea ce intra in om spurca pe om ci ceea ce iese ~ asta nu inseamna ca putem sa nu postim numai sa facem fapte bune ,e gresit pentru ca si un ateu care nu stie nimic de post, de rugaciune face fapte bune ,noi crestinii adevarati trebuie ca toata viata noastra sa facem bine nu doar cand e post, ca sa scapam de post hai ca facem un pic de milostenie si am scapat! Nu dragilor nu e asa, postul are un rol si fapta buna un altul sa nu ne amagim ca daca am facut colea o fapta buna castigam mantuire ,e nevoie de un pic de jertfa! Fiecare dupa putinta daca nu poti posti tot postul ,posteste o saptamana dar posteste-o ca aceasta e jertfa pe care noi o aducem lui Dumnezeu ,mai bine spus darul ,si Domnul bland si bun cum este va rasplati atat darul mai mic cat si cel mai mare…si asa facand incet incet, cate o zi, cate o saptamana ajungi sa vezi foloasele postului… Ma iertati ca am fost un pic cam dura…Doamne ajuta si post usor!
maria
martie 11, 2011 @ 7:11 am
@sb
sora mea draga da chiar nu sunt suparata pe nimeni(imi ajunge supararea din cauza prostiilor mele,pe ale altora nici nu trebuie sa le mai vad),daca vrei sa vb(dar nu sa-ti ceri iertare,ca eu nu merit,nu ai gresit cu nimic,are claudiu adresa mea (eventual sa-i spui ca eu sunt maria care-i cerusem de curand(printr-un mail) informatii de unde pot cumpara un ceaslov mare…)
numai bine iti doresc!
Doamne ajuta!
maria
martie 11, 2011 @ 7:15 am
"Postul ocroteste orice virtute. Postul te invata linistea si el precede celelalte fapte bune."
Sfantul Isaac Sirul
SB
martie 12, 2011 @ 10:35 am
da, i-am dat un mail acum cateva zile, dar n-am primit niciun raspuns…
Post usor! 🙂
SB
martie 12, 2011 @ 10:35 am
da, i-am dat un mail acum cateva zile, dar n-am primit niciun raspuns…
Post usor! 🙂
Simona
iulie 5, 2011 @ 8:51 pm
„Lasă să nu ţin eu post, dar să fac alte fapte bune” Sfantul Ioan gura de Aur spune ca „Ceea ce strică este pofta nesăţioasă, îmbuibarea peste ceea ce trebuie, umflarea stomacului până la refuz. Tot aşa cu vinul. A-l folosi cu măsură, nu-i nici o greşeală. Greşeala e a te da beţiei şi a fi necumpătat, a-ţi perverti folosinţa minţii. Dacă slăbiciunea voastră trupească nu vă îngăduie să treceţi ziua fără să mâncaţi, nici un ins înţelept nu v-ar putea ţine de rău.” Nu toata lumea poate tine post la mancare, asta ca idee. Sunt perioade cand legumele sunt mai scumpe decat carnea, mai ales daca Pastele e devreme. Sunt oameni care muncesc mutl si au un program aglomerat si nu isi permit sa mearga la serviciu lesinati de foame doar dintro ambitie proasteasca. Si se pare ca toti marii sfinti inteleg asta, numai unii care posteaza pe-aici nu. Acelas Sfant Ioan Gura de Aur spune „La ce bun să te ţii de la carne de pasăre şi de la peşte, de-ţi vei sfâşia şi ucide pe fratele tău?
Apoi, ceea ce trebuie să cercetăm, cu privire la post, este dacă am căpătat mai multă râvnă, dacă ne-am îndreptat unele din nedesăvârşirile noastre, dacă ne-am spălat de greşeli. E un obicei răspândit în vremea postului mare, de a ne întreba unii pe alţii câte săptămâni am postit. Şi auzim pe unii: o săptămână, pe alţii: două, pe unii: toate. Dar unde-i prisosirea, dacă săvârşim postul cu mâinile goale de fapte bune? Când cineva îţi va zice: “Eu am ţinut tot postul”, răspunde-i: “E aveam un duşman şi m-am împăcat cu el, obisnuiam să bârfesc şi m-am oprit, suduiam, şi m-am lăsat”.”
Asa ca articolul asta e cam in contradictie cu ce spun sfintii. Dar nu ma mira, sunt multe articole pline de ipocrizie aici pe site. Si multi farisei care se dau drept sfinti, printre noi.
Claudiu
februarie 28, 2012 @ 4:42 pm
Am si eu o intrebare legat de postul trupesc nu de cel sufletesc adica de abtinerea la lapte, oua, carne etc. E vreo greseala, vreun pacat daca nu se tine acest post cand trebuie sa se tina ? Ce spune Scriptura ? Si alta intrebare, daca cei care sunt sportivi sau cei care merg la sala trebuie sa tina postul in timpul acela cand merg la sala ? Eu ma gandesc ca in niciun caz sa tina post cand fac exercitii fizice.
Carmen Dan
februarie 28, 2012 @ 9:13 pm
Ai avea nevoie de proteine din sursa vegetala, insa nu sunt la fel dpdv calitativ ca si cele din sursa animala.La fel pentru grasimi, insa nu e imposibil.
Evita soia, glutenul si lactatele procesate.Sunt toxice ptr organismul uman.
http://www.cristianmargarit.ro/
E un site excelent pentru cei interesati de alimentatie sanatoasa,slabit, implicit cresterea masei musculare, tonus fizic/psihic.
Dan Tudorache
februarie 29, 2012 @ 10:53 am
Doamne ajută, dragă Claudius!
Am avut și eu ”dilema” aceasta cu ani în urmă. Defapt nu este o dilemă ci lupta conștiinței între chemarea trupului și chemarea duhului. Postul este chemarea duhului iar sportul (în special culturismul), este chemarea trupului. Depinde de tine dacă vrei să dai întâietate duhului sau trupului.
Postul Mare este cantonamentul Bisericii pentru proba Învierii Domnului. La acest cantonament slăbim trupul, cu poftele și apucăturile sale, ca să întărim sufletul, să-l facem sănătos, stăpân peste trup, așa cum este normal să fie. Postind, învățăm să ne înfrânăm, voința capătă putere de a lupta cu patimile și de a stăpâni trupul, cu dreaptă cumpătare. Suntem ostași ai lui Hristos în războiul nevăzut, adică în războiul cu diavolii și cu patimile. Nu facem cantonament?… înseamnă că avem mari șanse să fim învinși în războiul duhovnicesc… care e cel mai important dintre toate.
Pe de altă parte, sportul nu este rău în sine, căci aduce multe beneficii dacă este practicat cu dreaptă cumpătare iar nu ca o obsesie pentru trup (precum propăvăduiește duhul culturismului). Printre aceste beneficii se numără: fortificarea sănătății, a rezistenței și a forței, disciplina și perseverența.
Dar influiențele nefaste din sfera culturismului/fitness-ului și-au pus amprenta asupra percepției noastre despre sport și despre trup. Nu că aș avea ceva cu culturismul ca activitate sportivă, dar filozofia sub care se promovează este una a cultului trupului, a obsesiei. Nu este greu să-ți dai seama de asta, după modificările de comportament pe care le aduce în rândul celor care practică dusul la sala de forță: se uită din ce în ce mai mult în oglindă, ajungând în final ca niște cocote masculine (o zic din experiență), se gândesc toată ziua-bună ziua la cum să arate mai bine, mai ”făcuți”, au o grijă obsesivă pentru ce mănâncă și mai ales cât mănâncă, etc. Tot acest comportament robește sufletul, îl subordonează trupului căruia i se dă întâietate prin grija exacerbată. Deci un astfel de sport este o ducere în robie a sufletului.
De aceea zic că este nevoie de cumpătare. Sport facem nu ca să arătăm bine ci ca să avem o sănătate mai bună și o vigoare, o rezistență, de care să ne folosim pentru a face față cu brio la activitățile zilnice și pentru a-i ajuta și pe alții prin calitățile trupului. Aromonia trupului este doar o urmare firească a sportului și ea nu trebuie să fie un scop pentru că altfel tindem spre a fi complexați (și în final obsedați) de cum arătăm.
Deci trebuie să avem grijă cum înțelegem să practicăm sportul pentru că altfel este o pierdere de timp și o pagubă sufletească.
Deci problematizarea alegerii între sport și post arată că ele au ajuns să fie în conflict în mintea noastră tocmai pentru că nu le-am înțeles rosturile.
Poți să ții post și să faci sport în continuare fără nicio problemă. Însă desigur că prin post, nu vei mai avea câștigul cel mai mare la vigoarea trupului ci la cel al sufletului.
Poți să le faci pe amândouă din mai multe motive:
a) am încercat și eu și mi-a ieșit (e drept, scad un pic atributele trupului, odată cu trecerea timpului în postire dar nu se compară cu câștigul sufletesc)
b) există sportivi de performanță vegetarieni (desigur, a fi vegetarian nu e tot una cu a ține post, dar în privința alimentației lucrurile sunt asemănătoare în cea mai mare parte)
c) îmi amintesc de un fost coleg de muncă, care muncea la roabă, la cărat, la muncă brută toată ziua, dar fostul meu coleg era credincios și ținea post miercurea și vinerea. Dacă el muncea toată ziua din greu și ținea post două zile pe săptămână, cu atât mai ușor îți va fi ție să ții post și să faci sport.
Poți să ții mult mai ușor postul îmbinat cu sportul, dacă consumi alimente vegetale cu conținut ridicat de proteine: fasole (fiartă, făcăluită, borș), mazăre, ciuperci (în special pleurotus) dar și oleaginoase (nuci, alune, migdale, etc)
Spor!
Boitos
martie 1, 2012 @ 8:30 am
Sunt de acord ca trebuie sa postim , dar sa imbinam postul cu rugaciune si fapte bune.
Oare la care este mai primita rugacinea la cel care posteste si nu face nici o fapta buna sau la cel care face fapte bune si nu posteste?
Binenteles ca nimeni nu poate raspune.
Preotul nostru a zis Dumnica la Biserica ca trebuie sa postim,sa ne rugam si sa facem fapte bune.
Bun, dar a mai zis ca nu putem noi sa judecam pe cel de langa noi dupa cat posteste si daca poate posti.Pt ca pe unii i-a lasat Dumezeu sa poate posti mai usor pe altii mai greu.Binenteles ca noi trebuie sa ravnim catre mai mult tot timpul vietii noastre.
Numai Dumezeu stie mai bine cat poate duce fiecare si ce are fiecare in sufletul lui.
Bineteles ca ma le admir pe persoanele care postesc toate posturile, si care se roaga, dar nu ma impresioneaza deoarece nu pot stii ce fel de om este cu adevarat, pt ca asta numai Dumezeu stie .
Ana
martie 1, 2012 @ 11:49 am
@Simona, asa este cum spune parintele. Trebuie sa avem grija cu judecata aproapelui.
Cineva care poate posti, insa nu posteste inseamna ca nu se poate infrana de la anumite alimente. Fiecare neinfranare pe care o simtim in noi e o patima. Noi trebuie sa ne ingrijim sa dam jos patimile astea din noi si in Postul Mare este cel mai usor pentru ca Biserica ne vine in sprijin. La sfarsitul Postului Mare inviem odata cu Hristos. E imposibil sa simtim vreo bucurie daca nu ne-am infranta deloc.
Post usor
Ana
martie 1, 2012 @ 11:51 am
@CarmenD, acel blog e mai degraba unul de …muschi decat de sport sau intretinere. Un tanar care vrea sa faca sport nu trebuie sa se uite mereu la muschii lui si sa si-i masoare etc. Desigur ca baietii si barbatii simt nevoia sa apara cat mai mari in muschii bratelor si a pieptului, insa asta se poate face si in afara salii de sport. Uitati-va cata zapada este afara. [b]Se poate imbina sportul cu fapta buna.[/b] Sunt convinsa ca un tanar cu muschi mari nu poate face atata munca cat un batran. Si ce inseamna atunci tonusul lui muscular, daca totul este doar exterior? [b]Sportul facut afara in natura (deci nu in sala, nu in interior), e mult mai de folos orgamismului. [/b]
[u][b]Nu aveti idee cati batrani sunt indurerati in casele lor ca nu are cine sa le dea zapada din jurul casei si sunt speriati la ce se v-a intampla cand vin caldurile. [/b][/u]
Administrator
martie 1, 2012 @ 3:04 pm
Carmen, ne pare rău, dar ți-am retras comentariul. Motivul: discurs ironic!
Rugăm să-ți expui opiniile cu respect față de partenerii de dialog. Amintim pe această cale că nu vorbim cu monitoare ci cu persoane.
Carmen Dan
martie 1, 2012 @ 3:37 pm
Faceti o confuzie si m-ati inteles gresit.Eram cat se poate de obiectiva.
O persoana face o argumentatie nu o discutie sterila care nu ajuta la nimic.Mai aveti de invatat admin.
La fel ce spunea Ana, consider neavizat si superficial cu tente de dispret.Discursul meu nu e ironic ci direct si detasat;)
E ultima mea interventie.Prefer sa citesc articole bine punctate decat comentarii fara logica.Logica e necesara intr-o discutie intre persoane.Cand ai o gandire irationala si autolimitata, e jenant.
Administrator
martie 1, 2012 @ 4:13 pm
Nu, nu facem o confuzie Carmen, ci am luat ca atare modul în care te-ai exprimat. Cuvinte precum hilar sau ridicol, sunt o jignire la adresa interlocutorului mai ales când nu sunt argumentate acuzele, că tot veni vorba de logică.
La fel, nici în acest comentariu nu te-al lăsat mai prejos ci ai continuat cu disprețul. Să spui cuiva că are gândire irațională și autolimitată este echivalent cu a-i spune că este ”prost”, dar într-un mod eufemistic. Esența e aceeași. ”Frumos” compliment, mai ales că azi e 1 martie.
Eu zic că într-un dialog civilizat este nevoie și de bun simț, nu numai de pretinsa logică.
Incisivitatea nu șade bine niciuni creștin, cu atât mai puțin unei femei creștine. Trist.
Carmen Dan
martie 1, 2012 @ 6:14 pm
Deci recunosti ca nu era ironic.
Eu nu am folosit eufemisme.A fi prost, inseamna a avea limitari date de natura.A te autolimita inseamna a nu-ti folosi potentialul cu care esti inzestrat, a prefera sa te complaci intr-un sistem de gandire care nu te impinge inainte ci bate pasul pe loc.
A nu te informa, a face afirmatii gratuite si ridicole.Da din pacate.
La mine nu e dispret si gratuitate, e saturatie de mediocritate.Asta ar trebui sa te revolte mai mult.Ce legatura are asta cu a fi civilizat si a avea bun simt?Pentru ca toti care au venit aici si au spus chestii reale intr-un mod direct au fost taxati.Cei care fac afirmatii usurele,neserioase, neinteresante sunt in regula, atata timp cat „nu jigneste” pe nimeni.Ori eu nu am facut atac la persoana, nu am desfiintat o personalitate(nici nu o cunosc)…eu am o problema cu mentalitati si sisteme de gandire(pe care le recunosc).Dar asta trebuia sa fie clar.
Si asta nu ar trebui conectat cu ce zi ar fi azi, ca sa para si mai revoltator.
In ultima instanta nu esti o autoritate ptr felul in care consider eu ca ar trebui sa fiu ca si crestina.
Pentru un crestin nu e bine sa tolereze compromisuri de calitate.Chiar daca e incisiv, e cinstit si argumentat.Un om comod in gandire va fi deranjat sa i se spuna adevarul si va exagera insemnatatea termenilor si se va ataca singur.
Mult succes!
Administrator
martie 1, 2012 @ 8:02 pm
Dragă Carmen, te rugăm să ne ierți pentru neajunsurile noastre… și pentru tulburarea creată.
Ana
martie 1, 2012 @ 8:29 pm
Multumesc admin. S-a intamplat sa vad acel mesaj ironic si acid si l-am simtit ca o lovitura puternica.
@CarmenD, imi pare rau ca mesajul meu ti-a provocat o astfel de revolta incat ai apelat la injurii. Cred ca daca in mesajul meu nu as fi spus ceva impotriva acelui blog, ci as fi adus numai cuvinte de lauda, nu mi-ai fi observat modul de exprimare. Daca ar fi sa ma uit la limba romana, si eu gasesc deficiente in exprimare, insa nu acesta este scopul mesajelor noastre aici.
[quote]A fi prost, inseamna a avea limitari date de natura.[/quote]
Dumnezeu este Creatorul nostru. Noi nu avem o credinta in natura. Nici un om nu este creat prost sau limitat.
Doamne ajuta