Skip to content

3 Comentarii

  1. RDF
    iulie 26, 2010 @ 11:12 am

    Fratii nostri romani au o comparatie:”lunga ca O ZI DE POST!”…Mi se pare total aiurea si fara noima…O zi de post nu e nicidecum lunga, eventual cu siguranta doar pentru cei ce sunt cu totul legati de patimile cele pieritoare! Asa ca nu va mai luati dupa gura lumii! „Fiti treji, privegheati, potrivnicul vostru, diavolul, umbla racnind ca un leu cautand pe cine sa inghita!”(I Petr.5,8)

    Reply

  2. Saurian
    iulie 27, 2010 @ 8:18 am

    Mi se pare că ar fi necesar în ziua de azi să fie explicat mai clar cum stau lucrurile cu postul. Mulţi „credincioşi” ţin posturi foarte grele uitându-se la marii Sfinţi. Ei nu îşi dau seama că postirile lor atât de ascetice nu se datorau unui antrenament ci a unei vieţi îngereşti. Mi se pare că în ziua de azi când ne gândim la post ne gândim doar la mâncare deşi asta de multe ori nu are nici o legătură cu mâncarea. Dau cazul meu când de exemplu unele mâncăruri de post îmi sunt mai bune decât cele de dulce. Atunci eu ţin post? Mai ales că mănânc ceea ce îmi place. Spunea cineva foarte frumos că un exemplu de post ar fi să nu mai bem suc dacă avem obiceiul acesta zilnic. În acelaşi timp ar trebui discutat şi problema când nu putem face post. Adică dacă avem lipse de vitamine ( mai ales în ziua de azi când majoritatea legumelor sunt din sere sau tratate cu tot feluri de substanţe ce le dau mutaţii ) oare mai are rost să ţinem acest post? Poate unii îmi vor sări în cap şi vor spune că harul lui Dumnezeu îţi dă toate vitaminele. Ok, sunt de acord cu voi dar dacă postul nostru este doar un formalism oare mai lucrează harul? Este o poveste cu un călugăr ce era mândru şi atunci un alt părinte l-a pus să mănânce carne o perioadă măcar să-l smerească. Unul mănâncă aşa cum cere Biserica să zicem ( deşi nu ştiu în ziua de azi cine ţine Postul Mare cum cere Biserica în afară de mănăstiri ) iar altul mănâncă de dulce dar tot timpul caută să mănânce mâncăruri care nu îi plac foarte tare şi să se ridice de la masă puţin flămând. Oare a cui asceză e mai plăcută la Dumnezeu? Şi totuşi e trist că punem atât accent pe mâncare. Unii oameni mi se par că au ajuns la un dispreţ al cărnii şi ei nu conştientizează că nu mâncarea e rea ci pofta. Spunea în acatistul Sf. Porfirie Kavsokalivitul că sfinţia sa ne învaţă să nu mai căutăm nevoinţele Părinţilor ci să căutăm mântuirea prin ascultare. Asta mi se pare foarte bine spus. Pentru că noi fiind crescuţi într-un mediu stricat, plin de mândrie, făcând acele nevoinţe ajungem la o făţărnicie.

    Reply

  3. daniel
    martie 5, 2011 @ 2:19 pm

    eu cred ca cel ce tine post are duhovnic si primeste sfaturi foarte bune.eu am tinut post de capul meu si nu am rezistat.posturile cele mai bune sunt cele cu binecuvantare

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *