Skip to content

4 Comentarii

  1. MONICA
    iunie 29, 2009 @ 5:31 pm

    „Ce este omul, cât este de mare nobleţea firii omeneşti şi cât de în stare de virtute este flinta aceasta, a arătat-o, mai mult decât toti oamenii, Pavel. De la început, dar şi acum, stă cu strălucită voce împotriva tuturor acelora care defăimează firea omenească; ia apărarea lui Hristos, îndeamnă la virtute, închide gurile neruşinate ale hulitorilor şi arată că nu-i mare deosebire între îngeri şi oameni, dacă voim să luăm aminte de noi înşine.

    Pavel n-a avut altă fire, n-a avut alt suflet, n-a locuit în altă lume; a trăit pe acelaşi pământ şi în aceleaşi ţinuturi ca şi noi; a fost crescut sub aceleaşi legi şi datini; cu toate acestea, a depăşit pe toţi oamenii tuturor timpurilor. Unde sunt cei care spun că vir¬tutea e grea, şi viciul uşor? Pavel le stă împotrivă, spunându-le: “necazul de acum trecător şi uşor ne aduce slavă veşnică mai presus de măsură”. Dacă necazurile sunt uşoare, cu atât mai mult patimile.

    Lucru de mirare la Pavel este nu numai acela că, datorită marii sale râvne, nici nu simţea oboselile virtuţii, ci şi aceea că nici nu săvârşea virtutea pentru plată. Moi, nici chiar când e vorba de răsplată, nu vrem să asudăm pentru virtute; Pavel însă îmbrăţişa şi iubea virtutea fără să se gândească la răsplată şi sărea cu toată uşurinţa peste piedicile ce păreau potrivnice vir-tuţii. Mu arunca vina nici pe slăbiciunea trupului, nici pe greu¬tăţile vieţii, nici pe tirania firii omeneşti.

    Cu toate că era prins de griji mai mari decât toţi generalii şi împăraţii de pe pământ, totuşi întinerea în fiecare zi; cu toate că primejdiile se înmulţeau, totuşi dobândea înnoită râvnă. Asta vrea s-o spună prin cuvintele: “Uitând pe cele dinapoi şi îndreptându-mă spre cele dinainte”5. Când aştepta moartea, chema pe fraţi să ia parte la această bucurie spunând: “Bucuraţi-vă şi fericiţi-mă”.

    Când era înconjurat de primejdii, de ocări şi de toată necinstea, sălta iarăşi, şi, scriind corintenilor, zicea: “Pentru aceea mă bucur în slăbiciuni, în ocări, în prigoniri”. Şi le-a numit pe acestea arme ale dreptăţii, arătând că a cules chiar prin ele cele mai fru¬moase roade, că a fost în toate împrejurările nebiruit de duşmani. Pretutindeni era biciuit, ocărât şi defăimat; dar, ca şi cum ar fi mers din triumf în triumf, ca şi cum ar fi înălţat pe întreaga faţă a pământului necontenit trofee, aşa se împodobea cu biciuirile, ocările şi defăimările şi aducea mulţumire lui Dum¬nezeu zicând: “Dar mulţumire fie adusă lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori’.

    Pavel căuta ruşinarea şi ocara cea pentru predicarea Evan¬gheliei mai mult decât căutăm noi cinstea; căuta moartea mai mult decât căutăm noi viaţa; căuta sărăcia mai mult decât cău¬tăm noi bogăţia; căuta ostenelile mai mult decât caută alţii tihna; dar nu numai mai mult, ci cu mult mai mult; căuta durerile mai mult decât caută alţii bucuriile; căuta să se roage pentru duşmani mai mult decât caută alţii să-i blesteme. Pavel a stricat rânduiala lucrurilor; dar, mai bine spus, noi am stricat-o, căci Pavel a păzito aşa cum Dumnezeu a legiuit-o. Tot ce dorea şi urmărea Pavel era potrivit firii; tot ce dorim şi urmărim noi este împotriva firii.

    Vrei să-ţi dau dovadă spuselor mele? Iat-o! Pavel! Era om, şi umbla după cele potrivit firii mai mult decât după cele împotriva firii. De ‘ un singur lucru se temea, de un singur lucru fugea: de a supăra pe Dumnezeu; de nimic altceva; după cum nici nu dorea altceva decât de a plăcea lui Dumnezeu. Şi nu spun că nu dorea nimic din cele de pe lumea aceasta, dar nici din cele viitoare. Să nu-mi vorbeşti mie de oraşe, de popoare, de împăraţi, de oştiri, de arme, de averi, de stăpâniri şi de puteri! Mici ca pe o pânză de păianjen nu le socotea!

    Vorbeşte-mi chiar de bunătăţile şi fru¬museţile cele cereşti, şi atunci vei vedea puternica dragoste a lui Pavel pentru Hristos! Din pricina dragostei acesteia Pavel nu se mai minuna nici de vrednicia îngerilor, nici de a arhanghelilor, de nimic. Avea în sufletul lui ceva mai mare decât orice, dragostea lui Hristos. Cu ea se socotea mai fericit decât toţi; fără ea nu dorea să fie nici cu Domniile, nici cu începătoriile, nici cu Stăpâniile.

    Cu dragostea aceasta voia să fie mai degrabă în cele mai grele munci şi cu cei osândiţi decât fără ea, cu cei din frunte şi cu cei în cinste. Pentru Pavel era o singură osândă: pierderea dragostei lui Hristos. Aceasta este pentru el iadul, aceasta este pedeapsa, aceasta, pricinuitoarea a mii şi mii de rele. După cum nu era pentru Pavel decât n singură rteşfătare: dobândirea dragostei lui Hristos. Aceasta era pentru el viaţa, aceasta lumea, aceasta îngerul, aceasta Cele din lumea de aici, aceasta cele viitoare, aceasta împărăţia, aceasta făgăduinţa, aceasta, pricinui¬toarea a mii şi mii de bunătăţi. Tot ce nu ţintea la dragostea lui Hristos nu-l socotea nici trist, nici vesel.

    Dispreţuia pe toate cele ce se văd ca pe iarba putredă. Tiranii şi popoarele înfuriate îi păreau a fi ţântari. Moartea, pedepsele şi miile de chinuri, jocuri de copii. Numai să le sufere pentru Hristos! Atunci le îmbrăţişa şi pe acestea; şi se lăuda atât cu lanţurile sale, cum nici Mero nu se lăuda cu coroana de pe cap.

    Locuia în temniţă ca şi cum ar fi locuit în cer. Primea rănirile şi biciuirile cu mai multă plăcere decât cei ce primesc premii. Iubea ostenelile ca pe răsplăţi şi socotea răsplată ostenelile. De asta le şi numea har. Ascultă! Răs-plată era pentru Pavel a muri şi a fi cu Hristos, pe când a rămâne în trup, luptă. Cu toate acestea, voieşte mai bine să rămână în trup decât să moară, spunând că-i mai de trebuinţă asta. „

    SF.IOAN GURA DE AUR

    Reply

  2. MONICA
    iunie 29, 2009 @ 5:34 pm

    *Articolul e necorectat .Asa l-am gasit ,insa mesajul se intelege.

    Reply

  3. MONICA
    iunie 29, 2009 @ 5:38 pm

    „Cu cine, dar, aş putea compara pe Pavel, pe cel care, după cum spuneam, suferea în fiecare zi pentru toţi locuitorii lumii, pentru toţi fără deosebire, şi pentru neamuri şi oraşe şi pentru fiecare ins în parte? Cu fierul? Cu oţelul? Cum aş putea numi sufletul lui? De aur? de oţel? Dar era mai tare ca oţelul şi mai de preţ decât aurul şi nestematele, căci sufletul lui Pavel lăsa în urmă şi tăria oţelului, şi preţul aurului şi al nestematelor. Cu cine dar l-aş putea compara? Cu nimic din cele ce există. Dacă s-ar putea da aurului tăria oţelului, iar oţelului preţul aurului, poate că atunci am dobândi o icoană oarecare a sufletului lui Pavel.

    Dar pentru ce să compar sufletul Iui Pavel cu oţelul şi cu aurul? Pune-lfaţă-n faţă cu întreaga lume! Vei vedea că sufletul lui Pavel atârnă mai greu! Dacă Pavel a spus asta despre cei ce au trăit îmbrăcaţi în piei, în peşteri şi într-un mic colţ al lumii, cu mult mai mult vom putea spune noi asta despre Pavel, pentru că el pe toţi i-a depăşit.

    Aşadar, dacă lumea nu este vrednică să se compare cu Pavel, atunci cine e vrednic? Poate cerul? Dar şi cerul e mic! Dacă Pavel a pus cerul şi bunătăţile cele cereşti mai prejos de dragostea Stăpânului, cu atât mai mult Stăpânul, Care este mai bun decât Pavel pe cât este mai bună bunătatea decât răutatea, îl va pune pe Pavel mai presus de mii şi mii de ceruri. Stăpânul nu ne iubeşte aşa cum îl iubim noi pe El, ci ne iubeşte atât de mult, încât nici un cuvânt nu ne poate înfăţişa dragostea Lui.

    Uită-te cu câte haruri l-a învrednicit pe Pavel chiar înainte de învierea ce va să fie. L-a răpit în rai, l-a urcat în al treilea cer, l-a făcut părtaş unor astfel de taine despre care nu are voie să vor¬bească nimeni din cei ce au fire omenească. Şi pe bună dreptate! Pavel mergea pe pământ, dar săvârşea toate faptele sale ca şi cum ar fi mers împreună cu îngerii. Era îmbrăcat cu trup muritor, dar era tot atât de curat ca şi îngerii; era supus tuturor nevoilor firii, dar râvnea să nu pară întru nimic mai prejos de puterile cele de sus.„(SF.Ioan Gura de Aur )

    Reply

  4. florinm
    iunie 29, 2009 @ 8:33 pm

    “Cei ce sunteţi între apostoli mai întâi pe scaun şezători şi lumii învăţători, Stăpânului tuturor rugaţi-vă, pace lumii să dăruiască şi sufletelor noastre mare milă.”

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *