Prelevarea celulelor stem: o abordare ortodoxă
Astăzi femeile in maternitate primesc o propunere foarte ciudată: să li se preleveze celule stem din cordonul ombilical, pentru ca pe viitor în caz că bebeluşul va avea vreo boală, aceste celule să fie folosite pentru vindecare lui. Marea majoritate a mamelor cărora li se propune acest lucru în maternitate nu ştiu despre ce este vorba şi nu acceptă prelevarea.
Firma care prelevă aceste celule (Banca de celule stem) le va depozita în azot lichid la -197 grade Celsius ani de zile până când va fi cazul. Ceea ce nu li se spune mamelor în pliantele de prezentare este că acest „serviciu” costă 1000 de euro pe 10 ani şi 1400 de euro pe 20 de ani, dar acest preţ poate fi plătit şi-n rate.
De multe ori e o binecuvântare că suntem o ţară mai săracă pentru că nu ne permitem să acceptăm toate ideile de afacere care se dezvoltă pe seama noastră şi a copiilor noştri, şi asta e foarte bine. Dacă prelevarea de celule stem era mai ieftină şi accesibilă la preţ, mulţi ar fi plătit aceşti bani pentru „sănătatea şi viitorul copiilor”.
Celulele stem (stem = „tulpinare” în engleză, sau altorire) au capacitatea de a se reînnoi nelimitat, de a se reproduce, fără să se diferenţieze, putând da naştere unor celule cu putere proliferatorie limitată, din care să rezulte populaţii de celule bine diferenţiate, cum sunt celulele nervoase, musculare sau hepatice. Cercetările au arătat că celulele stem se găsesc în multe din ţesuturile organismului uman. Celulele stem de adult au o mare elasticitate, iar capacitatea lor depinde în mare măsură de informaţia genetică ce poate fi reprogamată. (O viziune asupra vieţii, Larisa Ciochină, Constantin Iftime).
Mai simplu spus aceste celule pot fi programate genetic pentru a fi orice fel de celulă din organism, formând orice fel de ţesut, adică putând ajunge să fie muşchi, os, piele, etc. în funcţie de necesităţi. Deşi pare minunat şi pare o descoperire medicală extraordinară totuşi „terapiile cu celule stem sunt aproape toate noi şi experimentale. În aceste etape de început, s-ar putea ca ele să nu funcţioneze şi se poate să existe efecte negative.” (Evenimentul Zilei).
Haideţi să simplificăm lucrurile: companiile medicale ne cer să plătim o mie şi ceva de euro zicându-ne că dacă copilul nostru se va îmbolnăvi acele celule îi vor fi de folos. Dar nu zic nicăieri că ne vor plăti operaţia foarte complicată de programare a acelor celule şi de implantare a lor în corpul bebeluşului care poate fi făcută doar la anumite clinici medicale în anumite ţări, şi poate costa zeci de mii de euro împreună cu costurile de spitalizare.
Din punctul meu de vedere aceasta prelevare este o altfel de „asigurare de viaţă” pe care noi ar trebui s-o plătim. Trebuie să sesizăm că acest serviciu nu ne va feri copilaşul de ce i se poate întâmpla rău, de suferinţele şi bolile pe care le poate avea ci doar ne promite că după ce răul va apărea acele celule pot fi de folos.
Iar îmi aduc aminte de Sfântul Ioan de Kronstadt care strigă cu mare bucurie în jurnalul său că „Hristos este sănătatea mea, respiraţia mea, bucuria mea, liniştea mea, pacea mea. El este totul pentru mine.” Îmi aduc aminte şi de Sfântul Prooroc David care spune în psalmul 138:
„Că Tu ai zidit rărunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcătuit în pântecele maicii mele.”
Da Doamne, Tu mi-ai dat viaţă, Tu m-ai alcătuit, Tu m-ai ajutat să cresc încă din burta mamei.
Şi iarăşi zice David:
„Întru Tine m-am întărit din pântece; din pântecele maicii mele Tu eşti acoperitorul meu; întru Tine este lauda mea pururea.”
Încă din burta mamei Dumnezeu este Cel ce are grijă de cel mic, El este întărirea şi acoperitorul copilaşului, El este sănătatea şi viaţa lui. De ce să dau bani pe promisiuni? De ce să nu preîntâmpin răul?
De ce mamele nu sunt învăţate în maternitate să-şi împărtăşească copiii duminică de duminică cu Trupul şi Sângele lui Iisus Hristos? De ce nu sunt învăţate să se roage la Dumnezeu pentru pruncii lor în fiecare zi? De ce nu li se spune că fiecare copil are un înger păzitor pe care-l primeşte la Botez şi care are grijă de el până la moarte? Ne spun sfinţii că Euharistia (împărtăşania) este medicamentul medicamentelor, sănătatea trupului şi veselia sufletului. Domnul ne spune :
Prelevarea de celule stem implică omorârea embrionilor şi manipularea genetică, distrugând şi manipulând viaţa. Această asigurare ca de altfel toate asigurările (de maşină, de casă, de bunuri, de viaţă) pe care suntem invităţi să ni le facem astăzi pentru binele nostru, nu fac decât să despăgubească în bani după ce răul s-a întâmplat, fără să ne ferească de nimic. Tot la Dumnezeu rămâne nădejdea în fiecare secundă.
Cu bucurie mă voi rugă zilnic lui Dumnezeu pentru mica noastra Sofia decât să plătesc în rate promisiuni, care nu fac decât să îmbogăţească pe alţii. Cu bucurie o voi împărtăşi pe Sofi cu Trupul şi Sângele Domnului având credinţa că nimic nu-i face mai mult bine pe lumea asta.
Hristos este sănătatea mea şi a familiei mele!
(Claudiu Balan)
Andreea
mai 16, 2009 @ 10:51 am
Hristos a Inviat !
Un articol foarte frumos alcatuit! Multumim!
admin
mai 16, 2009 @ 2:08 pm
Cu mare drag.
Simo
mai 16, 2009 @ 2:15 pm
Am 2 copii!la cel mic i-am prelevat celule stem.sincer,nu mi se pare ca am pacat in fata lui Dumnezeu ca am facut acest lucru!si noi mergem la biserica si ne impartasim si noi si copii,avem o viata strans legata de biserica si de Bunul Dumnezeu!nu cred ca am platit o „asigurare” ,ci am vrut sa stiu ca daca,copilasul meu pateste ceva-si e valabil si pt cel mare-as putea ,dar normal,doar daca Bunul Dumnezeu ingaduie sa ,poata sa fie ajutat!atat!
Monicell
mai 16, 2009 @ 7:43 pm
Claudiu, de acord cu tine. Prelevarea pare sa fie o altfel de „asigurare de viata”. Parintii trebuie sa se roage zilnic pentru copilul lor si sa-l deprinda pe acesta de mic cu rugaciunea. Mai mult, femeia e bine sa roage pentru copilul ei de cand il poarta in pantece. Parintele Arsenie Boca asa ne invata.
Cand era mic, copilul unei colege plangea foarte mult si era agitat.Dupa ce a inceput sa-l impartaseasca duminica de duminica, pruncul s-a linistit.
Georgiana
mai 16, 2009 @ 7:53 pm
Hristos a Inviat!
f interesant articolul Claudiu
sper sa il citeasca cati mai multi!
Irina
mai 17, 2009 @ 7:00 am
cred ca pacatul intervine cand ne punem increderea doar in tehnici medicale, si uitam de Dumnezeu
admin
mai 18, 2009 @ 9:46 am
Exact asta spuneam ca acceptarea prelevarii de celule stem arata necredinta noastra in puterea lui Dumnezeu de a avea grija de bebelusul nostru si mai arata inca un lucrur: ca noi nu-L cunoastem pe Dumnezeu prea bine ci doar asa din auzite.
Simo
mai 18, 2009 @ 12:14 pm
Tin sa precizez ca parintele nostru duhovnic,care este parinte calugar,nu ne-a interzis sa prelelvam celule stem.Bineinteles,ca inainte de a semna contractul cu firma de recoltaare a celulelor l-am intrebat si pe dansul ce parere are,daca e pacat sa facem acest lucru.
Nu cred ca are rost sa dam cu pietre si sa zicem ca cei care au ales sa faca aceasta prelevare nu sunt credinciosi,ca nu il cunosc pe Dumnezeu,etc…ar fi mai multe de spus,dar ma opresc aici!Ideea este ca nu cred ca sunt mai ortodocsi parintii care nu au prelevat celule stem decat parintii care au prelevat celulue stem,si invers :-))!Doamne-ajuta-ne la toti!
Monica
mai 18, 2009 @ 1:10 pm
Articolul asta ma iertati dar mi se pare nedrept.
Adica abordarea mi se pare total gresita .
Si de ce -ptr ca se judeca lucrurile gresit.
1- Se vorbeste de necredinta , uitand ca Dumnezeu lucreaza si prin oameni.
Exista multi oameni bolnavi ,dar nu toti sunt vindecati de Dumnezeu direct.Dupa cum unii nu reusesc sa se vindece prin medicamente desi fac nenumarate incercari.
Dumnezeu a lasat si medicii si preotii pe pamant ,tocmai ptr a lucra prin ei.
2Nu sunteti pusi in situatia de a avea copii bolnavi cred si atunci e f usor sa judecati pe cei care apeleaza la aceste „garantii„.Nu cred ca sunteti in stare sa intelegeti dificultatile prin care trec unii oameni ,ptr ca din fericire ,multumita Lui nu sunteti in aceasta ipostaza.Nu as vrea sa va vad pe niciunul in situatia in care Doamne fereste sa va confruntati cu asa ceva.
3-Existau unele secte care isi lasau copii sa moara si nu permiteau transfuziile de sange .Mi se pare foarte foarte periculos mesajul.
Daca sinuciderea e un pacat grav ,insdeamna ca viata umana are cel mai mare pret .Eu cred ca Dumnezeu sigur vrea sa avem incredere in El ,dar sa si luptam cu toate mijloacele ptr viata copiilor .
Adica nu sa stam asa cu mainile pe piept si sa asteptam mura in gura de la EL.Dumnezeu lucreaza si prin oameni si prin stiinta ,altfel nu ar fi lasat sa apara pe lume niste minti luminate de cercetatori ,de medici samd.
Monica
mai 18, 2009 @ 1:14 pm
Ah sigur ca exista si profitori la fiecare pas ,care de-abia asteapta sa faca niste bani .Si aici ma refer si la instiututiile de asigurari ptr viata, sanatate ,dar si la aceste banci ,care speculeaza afectiunea parintilor si ingrijorarea fireasca ptr sanatatea copiilor lor.
admin
mai 18, 2009 @ 3:21 pm
Copilul la nastere e sanatos in cele mai multe cazuri iar prelevarea se face in scop preventiv, ca de altfel toate asigurarile care se fac in economia capitalista. Dupa cum am spus si in articol ei iti tin celulele stem la frigider dar nu-ti platesc pretul exorbitant al operatiei si nu au grija de copilul tau in fiecare secunda pana la moarte. Dumnezeu lucreaza prin oameni dar asta nu inseamna ca eu pe langa rata la casa, la masina, intretinere, mancare, lumina, cablu, internet, si alte cheltuieli ar trebui sa platesc si rata la casco, prima de asigurare de viata, rata la celulele stem, rata la pensia privata, etc.
Nu trebuie sa incurcam lucrurile. Celule stem pot ajuta oamenii dar nu-mi asigura sanatatea bebelusului meu.
Monica
mai 18, 2009 @ 3:32 pm
ASTA DA,AICI INTR-ADEVAR AI DREPTATE.CORECT ,PANA LA URMA NIMIC NU POATE GARANTA SANATATEA NIMANUI PTR CA NIMIC NU E INFAILIBIL.MULTE TRATAMENTE VINDECA O AFECTIUNE ,
INSA DAU EFECTE SECUNDARE SI CAUZEAZA ALTELE.
DA.IN ULTIMUL COENTARIU SUNT DE ACORD 100%.
Dan
mai 18, 2009 @ 4:22 pm
Viata simpla este si frumoasa. Dar atunci cand nu avem incredere deplina in grija pe care o are Domnul fata de noi, incercam sa ne asumam noi rolul de conducator al vietii noastre… si atunci lucrurile se complica. Cineva spunea frumos intr-o postare de acum cateva zile ca atunci cand lucreaza Dumnezeu, omul este bine sa stea deoparte. Defapt Domnul vrea sa lucreze prin noi si impreuna cu noi…numai sa-l lasam, ca o face desavarsit…indiferent de neputinta noastra. In schimb, cand nu-L lasam, complicam lucrurile si apar problemele. Tot pe tema aceasta a prelevarii s-a ridicat problema recoltarii celulelor reproductive (ovule, resp. samanta barbatului) cu pretextul ca daca, Doamne fereste, sufera vreunul din soti vreun accident sau o afectiune ce le-ar putea afecta aparatul reproducator, atunci sa aibe o rezerva pentru a avea copii „atunci cand isi doresc”. Si chipurile avem nevoie sa ne punem deoparte samanta pentru zile negre. Just in case of…
Ne asemanam din ce in ce mai mult cu femeia din povestea lui Creanga (parca asa tin minte) cu drobul cu sare.
Daca ne-am lasa noi in grija Domnului deplin…asa cum fac si bebelusii cu parintii lor oare cum ar fi? (Sa nu se inteleaga ca trebuie sa stam acum sa ni se puna in traista)
Viky
iulie 27, 2009 @ 8:39 pm
Eu sunt de acord cu Irina: cred si eu, cu tarie, la fel ca si Irina, ca pacatul intervine cand ne punem increderea DOAR in tehnici medicale, si uitam de Dumnezeu. Utilizarea celulelor stem este salvatoare in multe dintre boli ca leucemiile, mielom multiplu, etc. Acum dupa ce cu totii am suferit expunerea la radiatiile de dupa Cernobal, frecventa acestor boli este uriasa, iar riscul pentru copiii nostri de a se trezi in viitor cu o astfel de boala, este mult mai mare decat credem. Cine poate plati pretul cerut, va asigura copilului sau, cu voia Bunului Dumnezeu, un tratament. Cred ca a refuza stiinta la care Bunul Dumnezeu ne-a ingaduit sa ajungem, este o greseala, la fel cum cred ca, refuzarea transfuziilor sanguine, a vaccinurilor sau a tratamentelor medicamentoase, este o greseala. Daca Bunul Dumnezeu va decide ca firul vietii micutului e scurt, noi nu vom putea schimba asta; dar daca Bunul Dumnezeu ne da sansa de a alege ceva bun pentru copilul nostru, trebuie sa o facem.
Fie ca Bunul Dumnezeu si Maica Domnului sa ne lumineze mintea, sa ne ierte pacatele si sa ne indrume pe calea cea buna!
.
Ciprian
octombrie 8, 2009 @ 2:43 am
Incerc sa imi dau seama defapt care e de fapt ideea sau acestui articol.. pentru ca mi se pare ca de fapt e rezultatul unei confuzii, a unor interpretari gresite a problemei si a unor frustrari omenesti…
In primul rand, faptul ca noi oamenii NU suntem Dumnezeu – cred ca e mai mult decat evident- in fiecare moment al vietii noastre simtim asta.. In tot ceea ce facem trebuie sa cerem ajutorul si sprijinul lui Dumnezeu.
In al doilea rand, faptul ca incerci sa faci ceva (omeneste posibil) pentru cei dragi tie, nu cred ca minimizeaza rolul pe care Dumnezeu il are in viata noastra – dupa cum zicea si Monica mai sus, nu poti sta cu mainile incrucisate si sa astepti totul de la Dumnezeu.. trebuie sa te rogi sa te invredniceasca, sa iti dea gandul cel bun sa faci ceea ce trebuie cand trebuie si sa te rogi in fiecare zi sa nu fie cazul sa se apeleze la acea „asigurare”, sa-i pazeasca sanatosi, iar in caz de necaz, sa te rogi la Dumnezeu sa le randuie cum stie el mai bine.. Tu ce a fost omeneste posibil ai incercat sa faci.. restul este lucrarea Lui, totul este lucrarea Lui, cum este de altfel fiecare clipa din viata noastra- cum zicea cineva mai sus, Dumnezeu poate lucra si prin oameni.. ca tine, ca mine, ca doctorii..etc Poti avea toata aparatura din lume si toti banii posibili, e de la sine inteles ca daca nu-l ai pe Dumnezeu .. le ai degeaba!
In al treilea rand, nimeni nu zice ca daca ai o asigurare – vei fi sanatos, vei fi salvat..Daca iti faci asiguarare de viata – nu inseamna ca poti trece strada fara sa te uiti la masini – Iar sa ne rugam si sa trecem cu ochii inchisi fara sa patim nimic.. cred ca totusi suntem prea slabi… Asa ca pana una alta e bine sa ne asiguram cand trecem strada, nu credeti? – si asta nu inseamna ca nu ai credinta in Dumnezeu! Daca ai o asigurare CASCO – ca tot se facea referire la ea – nu ti se asigura decat faptul ca daca esti cu ochii in patru, ai grija, conduci prevetiv etc. si totusi se produce un accident, iti poti recupera contravaloarea asigurata a masinii – nu si viata – in caz ca mori! Vine Dumnezeu sa ne repare masina? Sa nu il ispitim pe Dumnezeu! Eu cred ca trebuie sa deosebim cele lumesti, lucrarea lumeasca de cea Dumnezeiasca! Sa nu fim ca Becali: „Dumnezeu ne ajuta sa castigam si sa batem pe nu stiu cine” ..uitand ca jucatorii ar trebui sa se antreneze, sa se concentreze si sa se roage sa aiba mintea limpede si sa-i pazeasca teferi si sanatosi..
Totusi este o noutate medicala si ca orice noutate – costa, pentru ca in ziua de azi aproape totul trece prin zona „comercialului” nu prea exista „gratis” in ziua de azi.. Si nu ar fi prima interventie chirurgicala care ar costa foarte mult, nu? Faptul ca cineva s-a ocupat sa faca o banca de genu asta – bravo lui, de ce sa fiu invidios pe el? Daca eram capabil – de ce nu am facut-o eu inainte? De fapt ne roade gandul ca se poate imbogati cineva de pe urma unui lucru facut de el? Fiti siguri ca si ei (cei care au creat aceasta banca de celul stem) au avut si au cheltuieli cu crearea si functionarea acestei banci.. Industia medicala si cea farmaceutica au fost ..poate mai sunt unele dintre cele mai profitabile – si acu eu ce sa fac .. sa stau sa sufar ca altu face bani pe durerea mea? Cu atat mai mult ma bucur ca, in anumite conditii de ordin financiar, mi se ofera posibilitatea sa fac ceva pentru copilul meu. Cum zicea cineva mai sus, trebuie sa ne rugam pentru copii nostrii si sa avem incredere in Dumnzeu, sa-i aducem la biserica, sa ii impartasim, sa ne rugam ptr ei, dar trebuie sa fac si tot ce tine de mine ca el sa fie bine.. Daca se va intampla vreo nenorocire .. nu ma va intreba Dumnezeu oare ” de ce nu ai facut ceva pentru copilul tau ..daca tot ti-am dat posibilitati?” Sa nu fim ca in povestioara aceea in care intr-o inundatie un om sta sa se inece si se tot roaga la Dumnezeu sa il salveze si pe langa el tot trec busteni, dar el vrea ca Dumnezeu sa il salveze .. si la un moment dat se ineaca”..
Lumea din ziua de astazi vedeti si voi ca s-a ajuns sa fie precum acea vorba „ca in jungla” plina de necazuri si boli tot mai ciudate, oameni tot mai rai .. mai rar te poti astepta la un ajutor benevol din partea cuiva – si daca il primesti te intrebi „oare ce interes are?” Cred ca treaba cu „daca pica drobu de sare in capul copilului” in zilele noastre cel putin pe teme medicale, nu mai este la nivel de poveste ..ci e o realitate pe care ar cam trebui sa ne-o asumam.. Sau sa ne-o asumam ..doar pe cea care este gratis?
Decat sa fim frustrati ca exista o posibilitate de a ne salva copilul ..dar costa foarte mult..poate ca ar fi mai interesant si mai de ajutor daca s-ar pune problema ca pentru acea operatie in care celulele stem sa iti fie cu adevarat de ajutor sa existe subventii de la stat – partiale sau chiar totale, sau sa se investeasca intr-o clinica la noi in tara in care sa se faca aceste operatii.. si nu in ultimul rand, cum ziceam si mai sus, sa ne rugam la Dumnzeu si Maica Domnului sa nu fie nevoie sa apelam la asa ceva si sa ne pazeasca copii sanatosi!
Sa imi iertati „lunga parere” si poate greselile survenite in exprimare – este o ora tarzie, dar am dat peste acest articol si am simtit nevoie sa imi exprim parerea..
Doamne ajuta!
–
george
octombrie 8, 2009 @ 8:01 am
@ciprian
Este peste puterile noastre sa intelegem ce se intampla.
Ceea ce la om este cu neputinta, la Dumnezeu toate sunt cu putinta!
Multi nu ne permitem sa platim asemenea tratamente, operatii,s.a.
Important este sa previi si singura cale adevarata este prin Dumnezeu, prin Harul Duhului Sfant, prin rugaciune, prin credinta.
Omul tot cauta, cauta si iar cauta sa-l excluda pe Dumnezeu, facand alti dumnezei.
sa luam aminte la parintii nostri ca n-au avut nevoie de acestea, ci numai de Dumnezeu, in Acesta si-au pus nadejdea, iar noi sa facem la fel, stie Domnul de ce avem noi nevoie, stie caile sale.
Doamne ajuta!Fie Doamne voia Ta si nu a mea a pacatosului!
Adriana
octombrie 8, 2009 @ 8:21 am
Daca am avea credinta cat un bob de mustar, am muta muntii din loc. Cum insa nu avem chiar atata, alergam la medici. Am vrut si eu sa ma vindec prin credinta de o banala laringita si nu am reusit, lucrurile s-au complicat si am ajuns la medicamente. Altii insa s-au vindecat, prin credinta, de boli grave, boli pentru care medicii nu puteau sa ii ajute, incepand de la femeia din Evanghelie cu scurgerile de sange, femeie care cheltuise in zadar toata averea sa pe la medici fara sa poata obtine vindecare, si pana la cei din ziua de azi care se vindeca prin credinta mergand in locuri facatoare de minuni. Cum a zis mereu Domnul: „Fie tie dupa credinta ta”.
Sunt medic, si as prefera ca oamenii sa aiba intr-atata credinta incat sa nu mai fie nevoie de mine. Cum insa oamenii nu au chiar atat de multa credinta, trebuie sa continui sa fiu medic, si cum nici macar eu nu am chiar atat de multa credinta, nici macar dintre acei medici sfinti fara de arginti nu pot face parte, sunt platita de spital pentru munca mea, asa ca tot ce pot face este sa continui sa fiu medic asa cum pot, si sa ma rog ca sa ne intarim cu totii in credinta si sa stim macar in viitor cum sa batem la usa cabinetului celui mai mare medic: Domnul Iisus Hristos.
george
octombrie 8, 2009 @ 9:21 am
Adriana
Foarte adevarat!
Domnul lucreza in fiecare om!
Eu sunt inginer-economist.
Sa ne daruiasca Dumnezeu multi doctori ca tine.
Fara credinta nu suntem nimic.
Nadejdea la Doctorul sufletelor noastre!
Doamne ajuta!
florinm
octombrie 8, 2009 @ 11:22 am
Adriana, pe cand ai vrut sa te vindeci de laringita doar cu credinta, nu erau cumva alte „vremuri” pentru tine?
A face intentionat asa ceva e ceva de genul cu a ispiti pe Dumnezeu. Nu te invinuiesc, doar spun ca acestea s-au intamplat in vremuri apuse pentru tine, deci motivatia pe care ai avut-o atunci ar fi de inteles dintr-un anume punct de vedere.
Aminteste-ti ca Insusi Hristos a fost ispitit de satana de trei ori (acestea trei sunt, in acceptiunea Sf. Ioan Gura de Aur, doar punctele culminante ale ispitirii, ale dialogului purtat intre Iisus si satana).
A doua ispitire este aceea de a se arunca de pe acoperisul Templului, spre a dovedi astfel invulnerabilitatea Sa divina.
Iisus este pus in situatia de a indeplini o minune care s-ar fi aflat in concordanta cu modul in care Israel si-L inchipuia pe Mesia: „Daca Tu esti Fiul lui Dumnezeu, arunca-Te jos, ca scris este: „ingerilor Sai va porunci pentru Tine si Te vor ridica pe maini, ca nu cumva sa izbesti de piatra piciorul Tau”” (Matei 4, 6).
E infricosator si ar trebui sa fim atenti, la faptul ca in aceasta provocare cel rau citeaza Scriptura, si anume din Psalmul 90.
Spiritul inselator cunoaste Cuvantul lui Dumnezeu, dar il talmaceste in favoarea scopurilor sale negative. La aceasta provocare insinuanta si ambigua, Mantuitorul raspunde tot cu cuvinte imprumutate din textul sacru: „Iarasi este scris: „Sa nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau”” (Matei 4, 7).
De-asta am spus la inceput ca vremurile in care ai avut acea ispita de a te vindeca de o „banala” laringita doar prin „credinta” (prin CARE credinta? – ca atunci erai in „afara”) au apus, prin mila Domnului.
Sf. Teofan spune ca nu e pacat sa ne rugam pentru sanatate. Dar trebuie sa adaugam „daca voiesti, Doamne!”. Si in alta parte, zice ca nu este pacat sa ne tratam, chiar daca de la Dumnezeu este boala: „caci si ratiunea medicala tot Dumnezeu o da si medicamentele tot Dumnezeu le-a creat”. Deci trebuie sa ne tratam si sa ne si rugam pentru ca Domnul sa ii dea medicului iscusinta de a ne da tratamentul potrivit.
Doamne, ajuta!
florinm
octombrie 8, 2009 @ 11:25 am
Mentiune:
Cele de mai sus le-am scris pentru a confirma, pentru cine are nevoie (inclusiv eu), ca Sfanta Evanghelie este actuala si reala, ea are ecou direct in vietile noastre si traim cuvantul evanghelic vrand-nevrand. Alegerea noastra este de a trai sau nu cuvantul spre folosul nostru.
Adriana
octombrie 8, 2009 @ 12:57 pm
Florin,
Nu vreau sa te supar, dar femeia cu scurgerea de sange s-a atins pe furis de Domnul si s-a vindecat, nu a zis mai intai „Daca voiesti, Doamne!”. Dimpotriva, i s-a spus: „Credinta ta te-a mantuit”
Uite, redau pasajul:
„Si o femeie, care de doisprezece ani avea scurgere de sange si cheltuise cu doctorii toata averea ei, si de nici unul nu putuse sa fie vindecata, apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui si indata s-a oprit curgerea sangelui ei. Si a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de Mine? Dar toti tagaduind, Petru si ceilalti care erau cu El, au zis: Invatatorule, multimile Te imbulzesc si Te stramtoreaza si Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de mine? Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva. Caci am simtit o putere care a iesit din Mine. Si, femeia, vazandu-se vadita, a venit tremurand si, cazand inaintea Lui, a spus de fata cu tot poporul din ce cauza s-a atins de El si cum s-a tamaduit indata. Iar El i-a zis: Indrazneste, fiica, credinta ta te-a mantuit. Mergi in pace.”
Nicaieri nu scrie in Evanghelie ca Domnul ar fi refuzat vindecarea cuiva care venea la El cu credinta, sau ca s-ar fi uitat daca este evreu sau nu (poporul evreu fiind singurul popor care credea bine in Dumnezeu in timpul respectiv, ceilalti fiind toti pagani), ci la toti le-a facut dupa credinta lor, si doar celor din tinuturile Lui care nu prea credeau in El, nu le-a putut face prea multe minuni din cauza necredintei lor.
Din toata Evanghelia razbate mila Domnului fata de toti oamenii, ca doar nu toti erau evrei dintre cei vindecati, sa-ti amintesc numai de femeia aceea indrazneata, cananeianca, care vroia sa fie vindecata fiica ei, cand Domnul i-a zis ca:
„Nu este bine sa iei painea copiilor si s-o arunci cainilor.”,
ea i-a raspuns inapoi zicandu-i:
„Dar ea a zis: Da, Doamne, dar si cainii mananca din faramiturile care cad de la masa stapanilor lor.”
Si uite cum i-a raspuns Domnul:
„Atunci, raspunzand, Iisus i-a zis: O, femeie, mare este credinta ta; fie tie dupa cum voiesti. Si s-a tamaduit fiica ei in ceasul acela.”
Ce credinta avea femeia aceea din moment ce cananeenii nu credeau in adevaratul Dumnezeu, ci se inchinau la diversi idoli?…
Vindecarea miraculoasa nu este rezervata doar ortodocsilor pentru ca sunt singurii care cred bine, asa cum nici pe vremea Domnului nu erau rezervata doar evreilor, singurii care credeau in Adevaratul Dumnezeu. Ci ea este data la toti cei care cred cu tarie in Domnul Hristos chiar daca poate nu au ajuns sa creada in totalitate asa cum trebuie. Dar au totusi credinta mare ca vor fi vindecati.
Uite ce zice un duhovnic ortodox legat de vindecarile miraculoase de la Medjugorje, loc care nu este ortodox:
„- Un părinte duhovnicesc văzător cu duhul, care a fost în acel loc, a constatat că vedeniile şi mesajele pe care le primesc şi le transmit vizionarii nu sunt de la Dumnezeu. Însă, pentru credinţa şi jertfa pe care o fac greco-catolicii şi catolicii care vin la Medjugorje, Dumnezeu face minuni şi îi vindecă sufleteşte şi trupeşte. Stările de bucurie şi fericire trăite de credincioşii ortodocşi care merg la Medjugorje nu sunt de la Duhul Sfânt, ci sunt bucurii fireşti. „
admin
octombrie 8, 2009 @ 1:17 pm
Salut Florin,
A facut foarte bine Adriana.
Si eu am facut asa de cateva ori cu anumite suferinte trupesti si m-a vindecat Dumnezeu. La unele m-a vindecat fara medic si fara medicamente, la altele cu ajutorul lor.
Florine eu il tin minte pe Sfantul Ioan de Kronstadt care striga tare: „Biziuti-va pe Dumnezeu la modul absolut.”
Oricat de mult ar fi medicina de avansata, e extraordinar de bine sa-i cerem lui Dumnezeu sa ne vindece. Vom observa din raspunsul Lui, daca trebuie sa apelam la medicatie sau nu.
O sa vina vremuri grele Florine. Daca e razboi cui ii mai ceri sa te vindece? Ce doctor iti vine acasa? De unde mai cumperi medicamente?
florinm
octombrie 8, 2009 @ 1:42 pm
Draga, eu nu zic ca cei din afara ortodoxiei nu se vindeca.
Iar exemplele tale din Evanghelie – aceia Il aveau in fata lor pe Insusi Hristos. Tot asa, atunci Hristos vedea inima lor curata in mod direct, caci ei Il aveau in fata si se spovedeau instant, nu era nevoie, ca astazi, de rugaciuni ale preotului, de rugaciuni ale credinciosului, de marturisirea pe rand a pacatelor.
Nici eu nu vreau sa te supar, dar daca continui pe linia asta, cu exemplele de mai sus, poti spune si ca spovedania nu are rost, pt ca pe vremea Mantuitorului se iertau pacatele altfel decat acum. Dar stiu sigur ca nu vei spune asta, deci sper sa intelegi motivul pt care ti-am scris cele de mai sus: era legat atat de ce ai spus tu – o ispita avuta inainte de a te intoarce la ortodoxie, dar si de discutia cu celulele stem. Cum a spus si Irina, si eu cred ca pacatul intervine atunci cand ne punem nadejdea DOAR in tehnici medicale, uitand de Dumnezeu.
Printre cele sapte Sfinte Taine avem si Taina Sfantului Maslu – exact pentru cei bolnavi, dar vindecarea se face intai in suflet, apoi in trup.
Nu e obligatoriu ca cineva sa mearga la doctor, dar nici sa se neglijeze, sa cada in inselare crezand ca are atata credinta incat sa se vindece fara doctor.
Sf. Teofan spune: Rugaciunea cu rugaciunea si doctorii cu doctorii. Si pe doctori tot Dumnezeu i-a dat si voia lui Dumnezeu este sa apelam la ei. Domnul vine cu ajutorul Sau atunci cand mijloacele firesti, tot de El randuite, nu sunt de ajuns. De aceea, de rugat, sa ne rugam, dar mijloacele firesti tot nu trebuie sa le neglijam.
Exista si minuni, normal, nu ma indoiesc, caci am vazut si eu, dar care e pricina acestora, e cam greu sa deslusim noi, astia prinsi in hatisul lumii…
florinm
octombrie 8, 2009 @ 1:53 pm
Claudiu, nu stiu daca m-am facut inteles 🙂
Prin primul comentariu l-am laudat pe Domnul ca a avut grija de Adriana sa mearga sa se vindece. Am laudat-o si pe ea ca, ajutata de Domnul, a scapat de acea ispita.
Si eu, cand sunt bolnav, ma rog Domnului si de multe ori ma vindec aproape fara medicatie. Nu am negat niciodata asta. Eu am zis doar de neglijare – sa nu ne neglijam, fiind inselati de un gand de marire – ca suntem mari credinciosi.
Nu v-am contrazis pe niciunul.
Daca e razboi?
Si daca nu e razboi si nu se gaseste medicamentul de care ai nevoie, ce faci? Te rogi, apelezi la preoti, dar si inainte trebuie sa fi facut asta, nu doar atunci, la nevoia mare… Dar macar ai facut si tu tot posibilul omeneste, bineinteles cu nadejdea la Domnul.
„Biruiti-va pe Dumnezeu la modul absolut” – nu inseamna ca nu trebuie sa mancam, sau sa dormim sub cerul liber, nu? Sfintii Teofan si Ioan nu se contrazic si nu stiu daca are rost sa dam impresia asta…
Sunt multi Sfinti Doctori fara de arginti, unul dintre ei este Sf. Luca al Crimeei: CHIRURG desavarsit.
Repet: nu v-am contrazis.
Adriana
octombrie 8, 2009 @ 2:52 pm
Florin,
Este cum zici tu pentru ca oamenii nu pot avea suficienta credinta asa cum aveau unii din cei care vedeau pe Domnul in carne si oase in fata lor. De aceea nu exista nici o contradictie, unii au multa credinta si indrazneala la Domnul si se vindeca fara medicamente si fara operatii chirurgicale, iar altii mai putina si primesc vindecarea prin medici, si daca nu stiai, inclusiv aici vindecarea depinde de multe ori de increderea pe care pacientul o are in medic. Dumnezeu a lasat leac si pentru unii si pentru altii, si pentru cei cu credinta foarte tare care se vindeca prin credinta, dar si pentru cei cu credinta mai slaba care se vindeca prin ceea ce le ofera medicina, sau Taina Sfantului Maslu sau cine stie ce altceva.
Sa nu uitam ca Domnul a zis simplu „cere si vei primi”, nu a zis nici „cere si vei primi doar cu conditia sa crezi asa cum trebuie si sa ceri ceea ce trebuie fara sa ma ispitesti”, si nu a zis nici modalitatea prin care vei primi. Chiar si vindecarile pe care le facea El nu le facea prin aceleasi gesturi, la unii le atingea ochii si urechile cu saliva, pe altii ii vindeca de la distanta, fara macar sa ii vada, doar pentru ca altcineva il ruga cu credinta pentru vindecarea aceluia, iar altii isi „furau” vindecarea, vezi femeia cu scurgerile de mai sus. Nu exista un singur mijloc de tratament pentru toti, ci el este modelat dupa credinta omului.
In alta ordine de idei, au fost sfinti care treceau apa ca pe uscat, dar au fost si sfinti care au avut nevoie de barca pentru a putea trece apa. Si asta nu insemna ca cel care nu vroia barca il ispitea pe Dumnezeu cu ceva, ci pur si simplu facea dupa cuvintele Lui: „cere si vei primi”, demonstrand ca intr-adevar un graunte de credinta muta muntii din loc. Dar asta nu inseamna ca sfantul care avea nevoie de barca pentru a trece apa era mai putin sfant. Era sfant si fara sa aiba credinta ca ar putea trece apa ca pe uscat… si cei mai multi sfinti cred ca se foloseau de barca…
un calin - tm
octombrie 8, 2009 @ 3:08 pm
Intreb si eu ceva (retoric): daca „nu se misca niciun fir de par” fara stirea lui Dumnezeu – oare ce rost are boala?
Oare de ce a „furat” vindecarea acea femeie bolnava dupa 12 ani? Oare timp de 12 ani nu a stiu Dumnezeu de ea?
Oare Dumnezeu nu a stiut 38 de ani de paraliticul de la Vitezda? De ce l-a intrebat Iisus : „vrei sa te vindeci?”
Oare de ce unii Sfinti se rugau sa li se lase boala?
Oare scopul vietii noastre este sa fim sanatosi?
Doamne, ajuta!
Adriana
octombrie 8, 2009 @ 3:17 pm
Foarte bune observatii Calin!
Fiecaruia i se face dupa credinta sa… este vindecat dupa credinta sa… si fiecare lucreaza spre vindecarea lui (trupeasca, dar mai ales sufleteasca)dupa credinta sa…
Iar scopul este:
„Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua. Nu va ingrijiti de ziua de maine, caci ziua de maine se va ingriji de ale sale. Ajunge zilei rautatea ei.”
Poate ca aici este si raspunsul pentru toate asigurarile de viitor mentionate mai sus…
gelu
octombrie 8, 2009 @ 5:58 pm
P.S. Deci admin, tu preferi sa nu apelam la celule stem, sa lasam copilul (sau copilul-adult ) sa moara, ptr. ca asa vrea Domnul.(sau ptr. ca si asa, costa prea mult operatia…!? )WTF?
Adriana
octombrie 8, 2009 @ 8:31 pm
Gelu,
Celulele stem sunt in faza experimentala in multe domenii, si din pacate cobaii sunt si cei umani pana se pune la punct tehnica. Nu dau detalii, dar in anumite boli sunt destui cobai romani care in disperare de cauza cheltuie mii de euro si fara rezultate evidente. Nu inseamna ca nu se va ameliora tehnica pe viitor, poate cu rezultate bune.
Este bine ca s-au descoperit antibioticele, este bine ca se practica chirurgia, este bine ca exista tot felul de tehnici si metode medicale, totul este foarte bun, insa si mai bun ar fi daca nu am mai avea nevoie de ele, aceasta era ideea.
Eu nu sunt in masura sa sfatuiesc oamenii la un lucru care inca este in faza de pionierat, mi s-a cerut parerea anul trecut asupra unei anumite tehnici de vindecare cu celule stem practicata in China si interzisa la momentul respectiv in Europa si SUA (nu stiu cum mai stau lucrurile acum), si tot ce am putut raspunde persoanei care ma intreba a fost faptul ca va fi cobai daca incearca, nu se cunosc nici rezultatele si nici efectele adverse, se vor vedea toate in timp pe masura ce vor fi tot mai multi voluntari.
Ceea ce scrie in articol despre celulele stem este foarte pertinent ca informatie medicala, altfel nu as fi tacut…
florinm
octombrie 8, 2009 @ 8:57 pm
Adriana, iti sade bine cand vorbesti din pozitia medicului 🙂
stefania
octombrie 8, 2009 @ 9:29 pm
Cred ca trebuie sa acceptam problemele din viata asa cum vin ele si cand vin ,cel mai important este rugaciunea si sfanta impartasanie,sfatuirea cu duhovnicul,vizitele la manastiri ,viata crestineste si frumoasa in fata lui Dumnezeu.Asa zisa asigurare nu cred in ea,e ca asigurarea pensiei in spatele acestora sunt cei care si umple buzunarul,da de unde stim ca copilu nostru ni se va imbolnavi ,ce zice la sfanta slujba TOATE GRIJILE NOASTRE SA LE LEPADAM,de ce sa platesti pt ceva care nu este sigur,ce facem ghicim viitorul,deci sa nu ne preocupam sa fim smeriti sufleteste,ca `poti sa te zbati in lumea asta dar daca e sa moara sau vreo boala tot de sus e Dumnezeu are El judecatile lui ,deci sa ne incredintam sufletul Domnului
Ovidiu
octombrie 13, 2009 @ 10:36 am
Adriana, nu vreau sa te supar, dar afirmatia ta pe care o reproduc mai jos nu sta in picioare
„Nicaieri nu scrie in Evanghelie ca Domnul ar fi refuzat vindecarea cuiva care venea la El cu credinta…”
Sfantul Apostol Pavel s’a rugat de trei ori sa fie vindecat de o anumita boala a lui, insa totusi Domnul i-a refuzat vindecarea, spunandu-i „Iti este de ajuns harul Meu”. Poti spune cumva ca nu a avut credinta? Si inca ce credinta! Nu zicem noi de atatea ori in rugaciunea Tatal nostru si cuvintele „faca-se voia TA”? Nu cumva fortam nota si prin ceea ce ni se pare noua a fi credinta, parem a-I spune Domnului „faca-Se voia noastra”? A intuit bine Florin cum ca este posibil ca in rugaciunea noastra sa se strecoare duhul slavei desarte!
Nu vreau sa zic ca n-ar trebui sa ne rugam cu credinta si pentru vindecarea noastra trupeasca, de vreme ce starea de sanatate e starea de normalitate a fiintei umane, dar sanatatea omului, in intregul lui, presupune intai de toate sanatatea sufletului. Pe aceea suntem tinuti sa o cautam si sa i-o cerem Domnului! Acesta este aspectul esential al problemei! Mie unuia imi place in mod deosebit, pasajul evanghelic in care ni se istoriseste vindecarea paraliticului din Capernaum: cei patru prieteni ai acestuia nici n’au banuit macar ca Domnul ii poate ierta pacatele, si totusi a facut-o. Nu numai ca le-a implinit rugamintea, dar le-a daruit mult mai mult! La fel si in cazul slabanogului de la scaldatoarea Betezda. Minunea in sine (in ambele cazuri) in aceasta a constat: Domnul l’a restaurat pe deplin pe cel ce fusese paralitic, dar a pornit de la suflet.Se pune intrebarea: daca noi stim acum ca Domnul poate sa ne ierte pacatele, nu i-o vom cere? Asa incat putem linistit sa fortam nota in ceea ce priveste sanatatea sufletului („Doamne iarta-ma!”, „Doamne miluieste-ma!”), dar in ceea ce priveste trupul, cred ca e mai bine sa zicem „imi doresc sa fiu sanatos, dar faca-Se voia Ta”, pentru ca de multe ori, si istoria umanitatii o confirma din plin, ne folosim prost sanatatea trupeasca (desfranarea, tabagismul, alcoolismul, drogurile sunt numai cateva exemple). Am citit candva viata sfantului Pimen cel cu multe dureri: s’a imbolnavit pe cand inca era copil, iar parintii lui l-au dus la manastire (si bineinteles ca aveau credinta, altfel n-ar fi facut-o); s-au pus si parintii calugari pe rugaciune (si sigur se rugau cu credinta pentru sanatatea acestuia), dar Domnul nu le-a implinit rugamintea, iar Pimen a ramas bolnav fizic toata viata lui. Acest lucru il ceruse el de la Dumnezeu: sa-i lase pe mai departe suferinta, pentru a putea sa ramana in manastire si sa devina calugar. Lucru care s’a si intamplat! Din cele trei situatii (a Sfantului Apostol Pavel, a paraliticului din Capernaum si a Sfantului Pimen) putem lesne intelege ca voia Domnului este sa-l mantuiasca pe om, uneori folosindu-se de suferinta fizica, alteori daruind vindecare trupeasca, dupa cum socoteste El de cuviinta. Nu este, desigur, voia Domnului ca omul sa sufere fizic, dar daca vede ca pentru viata duhovniceasca a acestuia, subrezenia fizica este mai buna decat sanatatea insasi, atunci o ingaduie, exact ca in procesul medical: chirurgul, daca poate evita operatia, o evita, dar daca-i musai, taie-n carne vie, chiar daca pe pacient il doare. Cu raul mai mic, curma raul mai mare. Asa si Dumnezeu, cu raul suferintei fizice curma raul suferintei sufletesti. Sfantului Apostol Pavel, Domnul i-a zis: „iti este de ajuns harul Meu!”. Legat de acest aspect, ramane o intrebare la care fiecare e chemat sa reflecteze bine de tot: noi il mai avem macar? Intrebarea nu e fara rost: Sfantul Serafim de Sarov ne invata ca scopul vietii crestine este dobandirea Sfantului Duh; prin Sfantul Botez si prin Mirungere, L-am primit, dar Apostolul Pavel ne indeamna „Duhul sa nu-L stingeti!” sau „cu Duhul fiti fierbinti!”. Iar la acest capitol avem de lucru, acelasi Apostol Pavel indemnandu-ne
staruitor: „lucrati cu frica si cu cutremur la mantuirea voastra”. E indemnul unuia care n’a fost nicidecum stapanait de duhul suficientei de sine, precum fariseul din parabola ce se citeste la inceputul Triodului.
Iertati si binecuvantati!
Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu-Tatal si impartasirea Sfantului Duh sa fie cu noi, cu toti! Amin
Ana
octombrie 13, 2009 @ 6:40 pm
Nu as vrea sa am undeva la rece celule astea nici ptr mine nici ptr copiii mei, nici ptr nimeni drag mie. O vad ca pe o ispita!
Am o cunostinta bogata care s-a imbolnavit de cancer si doctorul ia spus ca o singura pastila ptr tratamentul ei costa 800€/zi. A cumparat pastile ptr o luna(30 X 800€). M-a sunat si m-a intrebat ce parere am de suma asta mare. Cum sa-i spui unei mame bolnave ca nu esti de acord?? In acea situatie e greu sa dai sfaturi. Am indraznit sa-i spun ca eu nu as putea lua asa ceva, ca as duce familia la faliment.
A cumparat pastilele insa boala a inaintat rapid. Discutam aproape zilnic cu ea. Intr-o zi mi-a spus ca Dumnezeu ia dat aceasta boala pentru pacatele ei. A inceput sa citeasca mult si in alta zi mi-a spus ca inainte nu avea timp sa citeasca nimic si acum incepuse sa invete despre sfinti si vietile lor.
Va spun sfarsitul. Femeia s-a dus pana la urma la Domnul. Stiu insa ca toata perioada de boala s-a apropiat din ce in ce mai mult de Dumnezeu, s-a spovedit, s-a impartasit si s-a rugat mult.
Ce se mai poate adauga? De ce ne-ar trebui acele celule?
gelu
februarie 4, 2010 @ 2:56 pm
@Adriana
Din ce reusesc io sa citesc, individul spune asa: „Prelevarea de celule stem implică omorârea embrionilor şi manipularea genetică, distrugând şi manipulând viaţa.” Nu ai decat sa recitesti putin.
Si tu imi raspunzi ca: „Ceea ce scrie in articol despre celulele stem este foarte pertinent ca informatie medicala, altfel nu as fi tacut…”
Te rog, inceteaza sa te mai dai drept doctor… Este evident ca n-ai cunostinte in domeniu… sau daca chiar esti doctor, atunci imi este rusine ca astfel de oameni practica meseria asta. Daca iti amintesti, ar fi trebuit sa rostesti candva ceva de gen: ” tinandu-ma departe de orice rau facut cu intentie si de orice ademenire…” …
„SI DE ORICE ADEMENIRE”.. Adriana!
Deduc din ce spui, ca ori nu esti medic, ori esti doctor.. in electoronica sau altceva.
Argumente concrete doresc, nu afirmatii de babe uitatoare la telenovele…
vai noua, si credintei noastre… cine ne apara…
Apropo, Adriana ai ceva cunostinte de embrionologie? Daca vrei cu adevarat sa crezi, atunci documenteaza-te putin in domeniu.. si ai sa crezi.
Adriana
februarie 4, 2010 @ 9:31 pm
Gelu,
Am cunostinte in embriologie, chiar multe, pentru ca sunt anatomopatolog.
Ceea ce scrie in articol este exact, inclusiv: „Prelevarea de celule stem implică omorârea embrionilor şi manipularea genetică, distrugând şi manipulând viaţa.” Din pacate asa este.
Adriana
februarie 4, 2010 @ 9:59 pm
Dr. James,
Eu as propune doar multe rugaciuni ca sa le lumineze Domnul mintea in asa fel incat sa nu se mai „joace” cu viata embrionilor sub pretextul ca o salveaza pe cea a adultilor.
Este bine ca macar unii incearca sa sensibilizeze oamenii asupra problemei, ca vad ca unora le vine greu sa creada oroarea care se ascunde in spatele anumitor procedee medicale, chiar si atunci cand li se spune verde in fata.
Adriana
februarie 4, 2010 @ 10:08 pm
Gelu,
O singura precizare pentru tine as dori sa mai fac: atunci cand se preleveaza din cordonul ombilical al copilului, nu este nici o problema, nu se manipuleaza viata nici unui embrion. Problema apare atunci cand se preleveaza celule stem embrionale pentru a trata anumite boli ale adultilor. Aceasta tehnica a fost mult timp interzisa in toate tarile tocmai pe motive de etica medicala, dar recent anumite tari au inceput sa o practice din ce in ce mai mult. Si au fost facute si anumite manipulari genetice in care s-a incercat combinarea omului cu animalul, dar din fericire nimic nu a supravietuit. Sau cel putin asa se invata la scoala…
Adriana
februarie 4, 2010 @ 10:27 pm
Si inca ceva Gelu,
Chiar si cu celulele stem din cordonul ombilical, deci cu cele care nu implica omorarea niciunui embrion, efectele secundare tot nu se cunosc, iar primii care vor accepta aceste tratamente vor fi cobaii. Este un tratament in faza de pionierat, si asa va ramane inca mult timp de acum inainte. Iar daca tratamentul va da cumva rezultate fara sa aiba prea multe efecte adverse, eu sunt convinsa ca se va raspandi pe scara larga si prelevarea de la embrioni, care din pacate deja este mai bine acceptata fata de acum cativa ani.
Nu stiu daca acum am fost mai clara, imi pare rau daca din mesajele anterioare nu s-a inteles acelasi lucru.
Dr. Bogdan I.
martie 17, 2010 @ 8:21 pm
Dragii mei,
Din nefericire acest articol are o perspectiva unilaterala asupra subiectului.
Incercati sa priviti onest si din perspectiva unei persoane al carei copil este bolnav de leucemie (una din bolile tratabile in STANDARD-ul actual medical – in Romania sau in lume) sau el insusi sufera de aceasta boala.
Si mai mult decat atat, are la dispozitie celule stem recoltate la nastere.
Si in plus nici o alta terapie nu a functionat (gen Roentgen terapia adica Raze X – ma intreb de ce nimeni nu mai are de comentat acum despre aceasta sau despre chimioterapie??? Sau urmeaza Domnule Claudiu?)
Si se decide sa foloseasca terapia cu celulele stem (pun pariu ca nimeni de pe acest forum nu stie de facto in ce consta terapia cu celule stem, dar sa trecem peste…)
Iar rezultatul este ca, „MINUNE” ! Bolnavul se vindeca asa cum s-a intamplat cu mai mult de 8,000 de pacienti, la nivel mondial, tratati cu celule stem.
Va rog sa va intrebati ce parere va avea acest Pacient despre opinia dumneavoastra!
Are cineva vre-un raspuns?
Eu tind sa cred ca ar fi regretat daca ar fi ascultat sfatul de a nu recolta celule stem la nastere.
Si pe deasupra, simt un aer de Sfanta Inchizitie prin preajma?
Oare daca nu intelegem un subiect acest fapt il face periculos? Oare datoria noastra nu este sa ne informam inainte? Sa punem intrebari inainte de a ne lansa in afirmatii? Oare folosirea in exces a cuvantului Domnului ne acrediteaza ca autoritate in materie – gen biotehnologie? Oare de ce nu stam noi acasa cuminti, fara sa ne pricepem la celule stem la fel de bine ca la fotbal?
Am sesizat o frica la majoritatea celor de pe forum de a nu fi deranjanti fata de autor, de parca s-ar astepta sa nu fie pedepsiti de Dumnezeu doar pentru ca au alta opinie fata de cel ce a scris ca numar celule stem la paritate cu cuvantul Dumnezeu.
Parca dreapta credinta iti cere sa il indrepti pe cel ce greseste si nu sa il incurajezi, fiindu-ti frica de repercursiuni, nu-i asa?
Va rog sa va luati inima in dinti deoarece din ce in ce mai multi copii pot sa moara din cauza unei persoane care posteaza impresii cu iz de adevar plus autoritate.
O seara frumoasa,
Dr. Bogdan I.
gelu
martie 17, 2010 @ 11:36 pm
Multumesc Bogdane ptr. post.
Sper ca ce n-am stiut eu exprima, a fost atins de Bogdan, mai doctor in comunicare ca mine.
Va doresc … multa sanatate la toti.
admin
martie 18, 2010 @ 12:24 am
Bogdane, cu tot respectul, imi pastrez opinia ca prelevarea celulelor stem este in primul rand o afacere foarte banoasa si nu ideea cuiva caruia ii pasa de noi.
Trebuie sa fim constienti ca marea majoritate a mamelor care nasc in Romania abia au bani sa plateasca nasterea (medicul si asistentele) daramite sa mai plateasca 1000 de euro pe prelevarea celuleor stem. Din asta rezulta ca doar cei bogati ar avea teoretic sansa sa se foloseasca in caz de probleme de acele celule stem. Ce o sa faca in schimb cei saraci? Nimic, o sa nadajduiasca in Dumnezeu si o sa se roaga sa nu se-mbolnaveasca.
Daca maine vor veni medicii si vor spune ca ar trebuie ca de la mama la nastere sa se preleveze nustiuce tesut care-i va fi de folos copilului in caz ca… apare nustiuce boala. Iar aceasta prelavare costa 600 de euro.
Si tot asa….
Eu am un copil de 2 ani si sotia e insarcinata cu un al doilea bebe, si n-am vrea sa prelevam celule stempentru ca avem nadejde in Dumnezeu si in Maica Domnului ca ne va pazi de rau si astazi si maine, si peste 10 -20 de ani, pana la moarte.
Am ajuns sa ne facem provizii de „piese de schimb” in caz ca se-ntampla ceva.
Articolul exprima o parere si nu impune un comportament, fiecare e liber sa faca ce vrea…
Dan
martie 18, 2010 @ 9:59 am
Buna ziua domnule doctor Bogdan!
Citind cele spune de dumneavoastra, nu am putut ramane indiferent la a-mi spune si eu un punct de vedere asupra acestei probleme.
Ati inceput bine dialogul dar din pacate l-ati deturnat intr-o „sfanta” inchizitie medicala, si de aceea ma simt nevoit in primul rand sa decupez derapajele de la dialog, ca mai apoi sa dezvoltam o disctuie fireasca.
In primul rand insinuati ceva inexistent vis a vis de terapia cu Raze Roentgen: nu cred ca s-a legat nimeni de aici, de aceasta practica medicala si nici nu ar avea de ce sa o faca (cel putin din perspectiva crestin-ortodoxa).
In al doilea rand, va rugam sa nu subestimati capacitatea intelectuala a partenerului de discutii (oricare ar fi el), spunand dumneavoastra ce stie si ce nu stie despre prelevarea celulelor stem. Altfel s-ar cheama lipsa de bun simt.
Si in al treilea rand, insinuati ca nu intelegem un subiect, cand defapt tratam impactul moral si etic al problemei, nu cel al studiului medical in sine. Din fericire nu trebuie sa fim doctori pentru asta.
Oare nu este mai periculos sa nu ne (re)cunoastem atarnarea de Dumnezeu, fie ca activam in domeniul medicinei, al artei, al ingineriei, sau oricare altul?
Domnule doctor, cu tot respectul, dar daca Dumnezeu intinde un deget, noi de ce sa-i tragem toata mana?
De ce sa incurajam vinderea de iluzii mamelor, cand defapt lucrurile nu stau chiar asa roz, mai ales ca domeniul prelevarii celulelor stem este la inceput.
Iata cum se exprima cineva pe un blog de specialitate: „prelevarea celulelor stem la nastere, este un cec in alb pentru sanatatea copilului dumneavoastra”.
Dar pana si bancile de celule stem, nu garanteaza viabilitatea celulelor mai mult de 15 ani, prin metoda crioconservarii. Si atunci ce ne facem daca copilul face cancer la 30 de ani? ce o sa zica mama aceea? Ca nu i s-a decontat cec-ul drept garantie a sanatatii?
Un alt aspect este ca pana acum singurul domeniu în care pot fi utilizate celulele stem pentru terapie este transplantul medular. În rest nu s-a dovedit ştiinţific nimic şi de aceea cei care susţin că pot fi tratate şi alte boli nu sunt decât nişte vânzători de iluzii.
Si se intampla cu campania de marketing a celulelor stem ceea ce s-a intamplat cu ceva timp in urma si cu terapia genica.
Acum 15 ani toată lumea spunea că bolile vor fi vindecate prin terapie genică. Greseala a fost ca ideea a fost lansată pe piaţă fără a avea la bază cercetări serioase de laborator. Si a trebuit să moară două persoane pentru ca teoria să se întoarcă în laborator, şi de atunci nu s-a mai auzit nimic despre aceasta.
Iar „minunile” celulelor stem (prelevate din sangele placentar!), în acest moment, nu sunt decât o mare iluzie. Din punct de vedere medical reprezintă o speranţă, dar în prezent – mai mult o iluzie.
Imi amintesc cu un gust amar, de numita procedura nucleoplastie percutanata (la care a recurs si mama mea). A fost anuntata cu surle si trambite, ca scapa pacientii de interventia chirurgicala…si de dureri, apoi au urmat sperante peste sperante, dar ghiciti? A scapat mama mea de durerile de coloana (macar partial)? Nu!…problemele s-au agravat si mai mult dupa interventie.
Dar de ce spun asta?…ca sa subliniez ca una este teoria si alta este practica. Iar in practica, Dumnezeu are ultimul cuvant de spus.
Ana
martie 18, 2010 @ 10:16 am
admin @ „Am ajuns sa ne facem provizii de “piese de schimb” in caz ca se-ntampla ceva.”
Ce simplu si bine spus.
Pana mai ieri am avut 4 asigurari, masina, ptr. casa (2 asigurari), timp liber/sanatate. Cea cu masina este obligatorie, insa ma gandeam de ce le am pe celelalte doua. Daca eu crestin ortodox ma las in grija Domnului, la ce imi trebuiesc asigurarile astea?
Mi-a trebuit mult timp pentru a decide sa renunt. Ca daca se intampla ceva, ca daca… Asa mi-am dat seama cat de mult ne incorseteaza societatea moderna cu promisiuni desarte, iar noi le acceptam si pe deasupra mai si platim pentru ele.
UIMITOR.
Ce asigurari au avut mosii si stramosii nostri? Ce asigurari o fi avand dragul nostru parinte Cleopa sau parintele Paisie sau parintele Ioanichie?
Ana
martie 18, 2010 @ 10:59 am
Dr. Bogdan „Parca dreapta credinta iti cere sa il indrepti pe cel ce greseste si nu sa il incurajezi, fiindu-ti frica de repercursiuni, nu-i asa?”
Ati ascultat vreodata slujba care se face la inmormantare?
„Pamant esti si in pamant te vei intoarce” (Fac, 3, 19)
In legatura cu asta, ce se intampla cu celulele astea luate din noi si tinute in laboratoare etc cand donatorul moare?
Si ma gandesc ca e ceva din mine, ceva viu care nu participa cu mine la sfestanie, la spovedanie, la impartasire, la tot ce eu fac pentru suflet, pentru mantuire. Ceva in care nu este sufletul meu, e mort.
Greu de inteles.
Celulele stem adulte vs. celul
aprilie 5, 2010 @ 10:16 pm
[…] cele de mai sus, mi-am adus aminte de un comentariu al unui dom’ doctor Bogdan I., care a intrat mai demult să comenteze la un art…cu intenția clară de a “pune la punct” pe cei de acolo. Povestea dumnealui despre […]
adrian
ianuarie 30, 2011 @ 3:24 pm
Observ ca este citata o sursa din …"Evenimentul Zilei" … o sursa de "MAAARE" incredere.Nimeni nu va obliga sa faceti asa ceva asa ca nu vad scopul articolului.
Admin
ianuarie 30, 2011 @ 3:45 pm
Adrian, faptul ca nu ai incredere in "evenimentul zilei" nu reprezinta un argument impotriva discutiei de fata. Sa presupunem ca eu nu am incredere intr-o terta persoana pe care o citeaza cineva. Asta nu ma indreptaeste sa descalific acea citare pentru simplul fapt ca poate fi adevarata, oricate neincredere as avea fata de autorul citat. Argumentele inseamna sa ne folosim de logica, nu de subiectivism.
Intr-adevar nimeni nu ne obliga sa prelevam celule stem, dar nu acesta a fost rationamenul de a scrie ci cel datorat faptului ca se vand promisiuni desarte cu aceste celule…pe banii si mai ales sperantele parintilor. Se cheama speculatie sentimentala.
Lili
mai 11, 2011 @ 7:43 pm
E adevarat ca prelevarea celulelor stem nu te fereste de boala,nimeni nu te poate feri de vreo boala decat Dumnezeu.Dar totusi si aceasta prelevare are scopul ei,bineinteles ca suma este mult prea mare si asa cum spune admin multi cer acest lucru de la femei pt bani si nu neaparat pt ca s-ar gandi cu adevarat la sanatatea copilului,dar asta e alta poveste,nu avem ce face din pacate este o lume care face aproape orice pentru a obtine bani.Trist,dar asta e.
DAR !
Eu din pacate cunosc o familie care traieste o adev. drama de cand li s-a nascut fetita cu paralizie nu-si poate misca membrele,capul etc..s-au facut multe donatii pt acea familie ca sa fie operata fetita si trebuie sa faca multi ani tratamente,terapie dar si transplante cu celule stem…credeti-ma daca nu ar face aceste transplanturi cu greu si-ar reveni.Eu cred ca si acestea cu adevarat au rolul lor,bineinteles ca Dumnezeu lucreaza prin acei oameni,dar omul nu trebuie sa stea cu mainile incrucisate,ci sa faca tot posibilul pentru viata sa.
Iar ceea ce e imposibil pentru om,este posibil pentru Dumnezeu.
Dan Tudorache
decembrie 31, 2012 @ 11:10 am
Doamne ajută, Luca!
Ți-am șters cele trei comentarii la acest articol deoarece:
1)Faci atac la persoană în loc să aduci argumente împotriva lucrurilor cu care nu ești de acord. Dar atacul la persoană este o eroare de logică (http://ro.wikipedia.org/wiki/Ad_hominem)
2)Nu ești în măsură să dai cuiva dreptul de a vorbi despre un subiect anume. Trăim într-o țară liberă, unde dreptul la exprimare este garantat prin constituție. Așadar, întrebarea retorică despre câți oameni a ajutat autorul articolului… este doar una insinuantă, îzvorâtă din reavoință.
În ciuda faptului că ai pornit dialogul cu stângul, suntem deschiși să purtăm un dialog, dar care să se desfășoare în limitele respectului reciproc și al argumentării.
La mulți ani în Hristos Domnul!
Dan Tudorache
decembrie 4, 2014 @ 10:15 am
Lucrurile serioase, morale, dăinuie în timp, iar cele care sunt zidite pe scopuri imorale, speculative, se dărâmă ca un castel din cărți de joc, când nici nu te așteptai. Dincolo de orice argumente științifice sau teologice: http://activenews.ro/cea-mai-mare-banca-de-celule-stem-din-romania-probleme-financiare-peste-70-000-de-familii-risca-sa-piarda-grefa-recoltata_1875253.html
Andrei Calin
decembrie 4, 2014 @ 2:27 pm
Daca sistemul acesta de prelevare al celulelor stem ar fi bine pus la punct, fara interventia egoismului si incercarea de a face cat mai multi bani pe seama asta, ar fi un mare lucru in viata noastra. Acum cateva luni au reusit cercetatori din statele unite sa vindece cancer folosind celule stem. Fara radiatii, fara chimicale, si fara efecte adverse. Mi se pare o directie foarte buna pentru medicina moderna, cu un potential imens.
Vă rog să-mi permiteți anonimatul
decembrie 5, 2014 @ 8:32 am
În acest moment lucrăm la technici și mai bune, prin care putem reprograma o celulă să devină stem și astfel vom scăpa și de acesată problemă.
Ultima dată când am avut contact cu acest domeniu (acum 2 ani) se putea injecta o anumită substanță în sânge care determina măduva să își arunce celulele stem în circulație. Acestea erau recoltate, selectate, concentrate și prezervate. Apoi pacientului i se distrug toate celulele medulare (împreună cu cele tumorale) iar apoi măduva este repopulată cu celulele stem recolate anterior. Și astefel se realizează un autotransplant de celule stem.
Evident este vorba de o tehnică de o violență extraordinară care omoară un mare număr de pacienți dar este totuși ultima speranță pentru mulți copii cu leucemie. Dar o vom îmbunătăți, sunt o mulțime de oameni dedicați care muncesc la asta zi lumină.
Așa se întâmplă întotdeauna: noi muncim și cineva care nu contribuie, din fotoliul său confortabil, ne explică de ce nu e bun. Atunci noi muncim și mai mult și reușim să depășim problema. Dar e ok și așa atâta timp cât copiii se vindecă.
Copii care nu au nici o vină pentru cancerul pe care l-au căpătat.
Andrei Calin
decembrie 7, 2014 @ 11:47 am
[quote name=”Feon”]
Copii care nu au nici o vină pentru cancerul pe care l-au căpătat.[/quote]
Adevarat. Si tine de noi sa indreptam greselile genetice.
Dan Tudorache
decembrie 8, 2014 @ 9:12 am
Doamne ajută Feon!
N-am știut de această tehnică nouă, care se pare că a descoperit o altă taină a omului (reprogramarea celulelor). Înțeleg și de ce este controversată. Totuși, consider că această controversă/contestare este utilă atâta timp tehnica aceasta omoară un mare număr de pacienți. În acest fel se pune o frână împotriva forțării metodei, moderându-o și ambiționându-i pe cei care o folosesc, ca să o îmbunătățească până nu mai face victime.
Am dedus și faptul că lucrezi în domeniul medical, și poate ești chiar doctor. Ținând cont că ne-ai rugat să îți păstrezi numele anonim (în formularul de înregistrare), nu încerc să te iscodesc dar fac constatarea cu bucurie.
Deși ar putea părea ironic eu îți urez cu toată seriozitatea [b]Doamne ajută ca în halatul acela alb să fii apostol al vieții![/b]
Vă rog să-mi permiteți anonimatul
decembrie 8, 2014 @ 1:04 pm
Mulțumesc mult de urare! Mă bucur și că ați înțeles nevoie mea de anonimat.
Dacă aveți vreodată nevoie de informații ”la cald” din domeniu, vă pot ajuta cu drag cu ceea ce am aflat până acum.
Dan Tudorache
decembrie 8, 2014 @ 2:38 pm
Feon, avem nevoie nu neaparat de informații la cald din domeniu, deși personal sunt foarte atras și sunt sigur că este vorba de lucruri foarte captivante, dar avem nevoie de experiența ta și de argumentele științifice/medicale când tratăm pe site probleme de etică medicală sau care vizează întru-un fel sau altul medicina, precum ai făcut mai devreme în problema homeopatiei.
Și avem nevoie pentru că putem greși, fie prin neînțelegerea anumitor proceduri, metode, principii, etc, fie prin prezentarea lor trunchiată din omisiune sau neștiință, fie-fie.
Pentru că nu suntem experți în domeniu, nu avem o astfel de calificare dar credem în comuniunea dintre creștini, și credem că putem să slujim unii altora, prin talanții pe care îi are fiecare în parte. Iar în cazul de față putem să ne consolidăm împreună cunoștințele și viziunea de viață, și să facem din asta pricină de înfrățire pe Cale.
Iar dacă simți nevoia să scrii ceva tinerilor despre un subiect anume, medical-teologic, sau doar medical, cu drag te încurajez și vom publica ceea ce ne trimiți.
Vă rog să-mi permiteți anonimatul
decembrie 8, 2014 @ 3:32 pm
O să încerc atunci când voi găsi ceva important de împărtășit.
Oricum e mult mai greu să scrii ceva de novo decât să comentezi reacțional la cele scrise de alții. Așa încât nu știu dacă voi reuși să încropesc un text bun, coerent și potrivit publicului dumneavoastră.
Dar voi încerca. Mulțumesc de invitație.
Vă rog să-mi permiteți anonimatul
decembrie 8, 2014 @ 3:47 pm
Dacă tot se discută despre teologie în medicină, știți cumva despre vreo carte care să abordeze una din următoarele probleme?
1. O interpretare care să împace perspectiva holistică asupra sufletului din Creștinism cu deficitele neurologice focale. Mai pe românește nu înțeleg cum de e posibil să pierzi memoria sau limbajul dacă sufletul e un tot unitar și caut să citesc mai mult despre asta.
2. Ceva despre malformațiile genetice la copil din pdv. teologic.
Dan Tudorache
decembrie 8, 2014 @ 3:47 pm
Cu drag!
Înțeleg situația, în care mă regăsesc și eu deplin. Nu am resortul de a scrie ”la rece” și generic, singurul care mă motivează de ceva timp este cel reacțional pentru că este personal.