Preoţii blamaţi de societate

19

Un argument al celor care nu merg astăzi la Biserică şi care nu-L cunosc pe Dumnezeu sau nu vor să-L cunoască ar fi că preoţii sunt păcătoşi, că au bani mulţi, case frumoase, maşini luxoase şi se gândesc numai la bani.

Argumentul nu stă în picioare pentru că dacă sunt bolnav, ştiind că toţi medicii sunt corupţi, neinstruiţi şi se comportă urât cu pacienţii, tot mă voi duce la un medic, pentru că nu pot suporta durerea. Chiar dacă ştiu că medicii din spitatele din România sunt aşa cum sunt tot o să consult un medic chiar şi-n străinătate.

Supărarea mea pe medici nu mă ajută cu nimic la vindecarea bolii mele ci din contră, mai tare mă frustrează. Deşi recunosc că unii medicii sunt aşa cum sunt, totuşi nu neg folosul medicinii, nu combat utilitatea extraordinară a medicilor şi a aparaturii moderne care mă poate ajuta să redevin sănătos. În concluzie medicina este extraordinară dar unii medici nu sunt aşa cum trebuie.

Astfel şi preoţia este extraordinară dar unii preoţi nu sunt aşa cum trebuie. Chiar dacă văd că unii preoţi au anumite păcate, eu nu pot sta bolnav sufleteşte, eu nu pot sta fără harul lui Dumnezeu, eu nu rezist fără sfatul Lui.

Cauza bolilor şi suferinţelor mele trupeşti sunt întotdeauna păcatele mele, cele multe din tinereţe şi până-n prezent. Trebuie vindecată cauza bolii (păcatul) şi nu doar efectul ei secundar (boala trupească). Iar păcatul numai Dumnezeu îl poate ierta prin harul pe care ni-L dă chiar El mereu prin preoţii Lui.

Sfinţii ne spun că harul lui Dumnezeu care vine prin preot nu depinde niciodată de vrednicia preotului, de cât de bun sau rău este, tocmai pentru a nu blama Duhul lui Dumnezeu cel Sfânt cu păcatele preotului. Nu pot sta fără Dumnezeu aşa cum nu pot respira fără aer, nu pot trăi fără apă şi nu pot vedea fără lumină.

Dacă unii preoţi au ajuns aşa astăzi este şi efectul păcatelor noastre a credinicioşilor din Biserică sau a necredincioşilor. Preoţii nu sunt copii doar de preoţi, ci sunt în mare parte copiii oamenilor de rând.

Astfel de ce să-i judec astăzi pe preoţi, dacă poate mâine copilul meu va ajunge preot, chiar dacă eu sunt necredincios şi păcatos. Da se poate! ca mama şi tata să nu meargă la Biserică deloc iar copilul să ajungă preot. Eu vă pot fi martor cu părinţii mei care nu m-au învăţat credinţa şi nici nu mi-au vorbit de Dumnezeu dar a aşezat Domnul în aşa fel lucrurile încât eu să vreau să fiu preot…

Nu pot judeca preoţii de azi căci ei sunt aşa şi din cauza noastră a oamenilor de rând.

Dar nu toţi sunt aşa! Doamne fereşte!

Încă mai sunt preoţi extrordinari de dedicaţi, de liniştiţi, care trăiesc în sfinţenie şi pe care oamenii îi iubesc.

(Balan Claudiu)

(Visited 25 times, 1 visits today)