Roxana: „Am decis sa „intregim” relatia si sa avem „prima data impreuna””
Era prima relatie in care iubeam cu totul, ma daruisem complet, se intamplau lucruri care ne dovedeau intru totul ca suntem unul pentru celalalt.
Am decis sa „intregim” relatia si sa avem „prima data impreuna”. A fost…la fel ca inceputul relatiei. Chiar atunci cand se intampla m-am gandit” Doamne, cat de frumos e!” si de aici am crezut ca avem binecuvantarea LUI. Ce subtil si sigur e ala rau! Au mai fost de multe ori apoi, si dupa ce se termina impreunarea trupeasca ni se parea ca sufletul ne e…gol, pustiit, nelinistit, framantat si indoit de intrebari…Sigur era Domnul care se framanta acolo.
Adevarata viata (pana atunci a fost doar un trai)a inceput cand am venit la Cluj, l-am gasit pe Parintele Ciprian si m-a facut sa simt, nu doar sa inteleg, cat l-am maniat pe Domnul. Sa zicem ca nu credeti nimic, ca vi se par povesti invechite. Ganditi-va asa-Domnul e Stapanul tuturor si are regulile si dorintele lui. Noi am calcat poruncile Lui, nu am facut voia Sa. Atunci sa nu ne miram cand o sa fim dojeniti(adica pedepsiti).
Acum am redescoperit atingerea mainilor, fiorul privirilor, imbratisarile cu tot sufletul. Suntem noi, si mereu ne straduim sa ii facem loc lui Hristos intre noi. Nu reusim mereu, dar ne tinem tare in continuare. Trupeste vom astepta pana la casatorie. Am stabilim deja logodna. Cred ca va dati seama de ce e greu pe calea asta. Ma rog pt Parintele care ne-a daruit viata . Cand sufletul zburda, toate greutatile par ocazii pentru intarire.
Va rog din suflet- daca o/il iubiti, lasati sa culmineze dragostea trupeasca dupa casatorie, sa fie pentru nastere de bebe si mai multa apropiere. Incercati sa intelegeti, acceptati macar, chiar daca nu credeti, veti vedea mai tarziu- nu e bine si sunt zbuciumari de nu va fi asa. UNDE DUMNEZEU NU E, NIMIC NU E!!!!
Mitrof Corina-Mihaela
ianuarie 24, 2012 @ 10:59 pm
impresionant acest articol,sunt de acord cu tine in ce ai zis si mi se pare minunat ca mai sunt persoane care cred in :fiorul privirilor,atingerea mainilor si imbratisarile calde,foarte frumos
radu
septembrie 15, 2012 @ 9:51 pm
Să-l țină Bunul Dumnezeu pe părintele CIprian!!
Ana
septembrie 16, 2012 @ 5:52 pm
Ce frumos Roxana. Multa putere si daruire in dragostea voastra de ati reusit sa va infranati mai ales dupa ce ati gresit.
Cum ii vezi tu pe tinerii de azi care nu se infraneaza si care spun totusi ca se iubesc?