Propagandă politică cu iz legionar, cu ocazia pomenirii eroilor români din cimitirul de la Valea Uzului
Joi, 26 mai 2022, noi creștinii am sărbătorit Înălțarea Domnului, praznic care marchează un moment de mare însemnătate pentru lucrarea de mântuire a lui Dumnezeu în lume. Cu această ocazie au fost comemorați pe plan național, așa cum rostim la fiecare sfântă liturghie, și „ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei ortodoxe strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român”.
O astfel de comemorare a avut loc, la fel ca pe întinsul întregii țări, și în Cimitirul Internațional al Eroilor – Valea Uzului, situat în comuna omonimă, județul Harghita. Numai că spre deosebire de alte cimitire sau monumente, evenimentul din Valea Uzului a avut parte și de o instrumentare politică marca AUR. Aflăm lucrul acesta chiar dintr-un material video de aproape 5 minute, publicat pe pagina de facebook a președintelui partidului AUR, domnul George Simion[1]:
Clipul începe cu un cadru de mare încărcătură simbolică, avându-l în prim plan pe dl. George Simion, flancat de 5 preoți, cu toții înconjurați de peste o mie de credincioși, participanți la eveniment[2]. În acest debut regizoral dl. Simion rostește cu seriozitate, rupând o bucată de colac (simbol al legăturii dintre participanți și pomeniți): „Să ne ajute Dumnezeu să-i cinstim mereu pe eroii neamului!”. Melodia patriotică de fundal adăugată la montaj, la fel ca și următorul cadru în care președintele AUR aduce un buchet de flori la crucea-monument a cimitirului, face ca mesajul politic să fie clar: George Simion este un lider autentic, reprezentativ pentru oamenii de rând, apărător al tradițiilor și al Bisericii.
În continuare, narațiunea este formată dintr-o succesiune de fragmente de alocuțiuni, susținute de trei persoane, respectiv dl. George Simion, părintele Amfilohie Brânză, și încă o persoană în vârstă, de aproximativ 50 ani, necunoscută nouă.
În prima alocuțiune, dl. Simion mulțumește participanților, arătând că „asta este calea pe care trebuie să o urmăm”, dar, fără să știm care a fost întregul context declarativ de la fața locului, înțelegem că acea cale ar fi calea politică a partidului AUR.
Apoi, persoana necunoscută nouă, aduce recunoștință lui Dumnezeu și eroilor români care, „dacă nu cădeau aici, nici noi nu eram astăzi ceea ce suntem”. Frumos, înălțător și de bun simț, spunem.
Numai că de la min 0:58, urmează pomenirea câtorva soldați eroi, făcută de unul dintre preoții slujitori, însă după modelul cunoscutul ritual legionar din interbelic, cu rostirea numelui celui răposat, urmată de răspunsul în cor, „PREZENT”, dat militărește de unii dintre participanți.
După consumarea acestui ritual, personajul necunoscut nouă oferă și o explicație morală a acestui mod de pomenire, mai ales că mare parte din public era nefamiliarizat cu o astfel de practică.
La minutul 3:00 aceeași persoană continuă cu un discurs înflăcărat, și cu toate că o bănuim de pasiuni legionare, forma mesajului ia accente revoluționare, de tip socialist: „să facem din degete răsfirate pumn, și să-l punem în pieptul furtunii”, asemenea lui Avram Iancu (Avrămuț)! Ne întrebăm care furtună? Și de ce răspunsul cel mai bun în fața vicisitudinilor vieții ar fi pumnul? Și de ce viziunea aceasta atât de contondentă asupra provocărilor prezentului?
La minutul 3:25, același vorbitor, flancat de dl. George Simion, vorbește despre „o vreme a împăcării”, aluzie la incidentele din anii anterior cu comunitatea maghiară, întrucât cea mai mare virtute a poporului român ar fi bunătatea. În acest timp, pe fundal (min 3:27), se văd mai multe steaguri tricolore fluturând maiestuos în peisajul splendid de la Valea Uzului, iar câteva dintre ele sunt politizate, fie explicit, cu sigla „AUR” în mijlocul lor, fie mai subtil, printr-o cruce încercuită de cuvintele „Credința, Familia, Națiunea și Libertatea” cei patru piloni doctrinari ai AUR. În acest cadru imagistic, înflăcăratul orator face o piruetă teologică întâlnită doar în retorica legionară interbelică, declarând sentențios că noi creștinii români „știm să iertăm celora care înțeleg iertarea noastră, nu celora care ne obrăznicesc și nici pe departe nu o să le dăm iertare celor care ne hulesc”.
Afirmația nu este doar o mostră de instrumentare revanșardă a memoriei, dar mai ales de falsificare grosieră a mesajului evanghelic. Ne întrebăm, retoric desigur, când și unde ne-au învățat Dumnezeu și sfinții săi să iertăm doar celor care ne înțeleg iertarea? Nu a fost primul Domnul Hristos care a iertat totul hulitorilor săi, chiar în timp ce ei nu înțelegeau nimic? Și nu ne îndeamnă Dumnezeu să iertăm pe vrăjmașii/adversarii noștri chiar atunci când ne fac rău, adică atunci când nu ne înțeleg? Și nu sunt sfinții mucenici exemplele cele mai elocvente de iubire și curaj, necondiționate?
Ultimul vorbitor ales la montaj (min 3:45) este, desigur, tot domnul George Simion, care nu a ratat ocazia de a transforma comemorarea eroilor într-o explicită mini-campanie electorală:
„Cauza noastră va reuși în momentul în care nu voi fi eu singurul președinte de partid prezent aici, ci toți președinții de partide din România vor fi prezenți aici, să-și cinstească eroii”.
Carevasăzică, prin această afirmație antagonică, înțelegem că domnul Simion e singurul președinte de partid căruia îi pasă de eroii români. Restul nu, sunt demni doar de colțul rușinii. Pentru o mai bună contextualizare precizăm totuși că cel puțin anul acesta, atât președintele României, domnul Klaus Iohannis, cât și domnii Nicolae Ciucă (premier și președinte al PNL) și Marcel Ciolacul (președinte al Camerei Deputaților și președinte al PSD), au participat la ceremonia religioasă și militară organizată la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Capitală[3]. Singura diferență este că aceștia au făcut-o fără să instrumenteze memoria eroilor contra adversarilor politici, și fără să instrumenteze simbolistica creștină pentru targhet-uri de partid. Adică sobru, cu decență, așa cum se cuvine!
Întorcându-ne la domnul Simion, pentru ca rețeta populistă să fie completă, participanții la comemorare au fost gratulați în continuare ca fiind „cei mai buni demnitari ai statului român” și „oameni adevărați”. Adică nimic mai bun pentru alimentarea de orgolii naționaliste.
În finalul materialului, domnul Simion nu uită să aducă în discuție și tema cu care și-a deschis cariera politică, respectiv unirea Basarabiei cu patria mamă. O face scurt și percutant, cu sloganul: „Un jurământ ne leagă, țara noastră nu-i întreagă”, după care își încheie alocuțiunea cu îndemnul creștin: „Cu Dumnezeu înainte”.
Rezumând clipul video, ni se pare că este un excelent material de campanie, extrem de vibrant emoțional la prima vedere, însă populist și demagogic în esență, căruia din păcate îi cad victimă mai ales oamenii de bună credință, lipsiți de o lectură solidă a istoriei recente dar și de spirit critic. Și din păcate, tindem să credem că lucrurile nu se vor opri aici.
Dar cum speranța moare ultima, aducem în discuție două probleme stringente care îi vizează pe creștini ca oameni ai cetății, ambele aflate la intersecția dintre politic și religios:
- Ni se pare teribil de greșită și păguboasă instrumentalizarea politică a creștinismului, practică la care liderul AUR recurge în mod constant. Practica aceasta nu duce decât la talibanizarea creștinilor și la trivializarea valorilor asumate.
- Legionarismul ca mentalitate, indiferent de formele edulcorate în care se manifestă în prezent, este cântecul de sirenă pentru creștini, un cântec seducător la primul auz, dar falimentar din punct de vedere moral, social și politic. Reconsiderarea pozitivă a legionarismului este o mare capcană a memoriei.
Autor: Dan Tudorache
Referințe și note:
[1] https://www.facebook.com/george.simion.unire/videos/769411934380222/?extid=NS-UNK-UNK-UNK-AN_GK0T-GK1C
[2] Numărul de participanți este aproximat un pic mai târziu în materialul video, chiar de George Simion.
[3] https://www.agerpres.ro/politica/2022/06/02/ciolacu-eroii-romani-cunoscuti-si-necunoscuti-nu-pot-fi-rasplatiti-decat-prin-vesnica-noastra-recunostinta–928389.
