O relație de iubire se construiește. Dragostea la ”prima vedere” este o excepție

Hristos S-a înălțat! Dragilor aș vrea puțin să vorbim despre un subiect foarte interesant pentru tineri: relațiile de iubire și felul în care ne construim o prietenie și o viitoare familie. Așa este de când lumea, și așa se întâmplă și astăzi, poate e puțin mai gravă problema: foarte mulți băieți și foarte multe fete sunt singuri. Ce se întâmplă? De ce trăiesc și unii și alții în singurătate, când ar putea foarte bine să intre într-o relație, cel puțin o parte din ei.

Domnul Virgiliu Gheorghe spune că astăzi bărbații s-au efeminizat, și nu mai sunt acei bărbați puternici și responsabili, așa cum erau înainte iar una din cauze este industrializarea și tehnologizarea vieții noastre. Iar femeile, în dorința lor de a urmări cariera, s-au masculinizat, luând atribuțiile bărbaților și depărtându-se de viața de familie și de creșterea copiilor. Situația este incomodă pentru ambele tabere și nici unii nu se simt pe deplin împlinți, ba dimpotrivă, trăiesc în depresii accentuate uneori.

Bărbații își doresc fete cât mai feminine, delicate, care să-și dorească să fie ocrotite și să accepte iubirea și protecția lor. Dar din păcate multe fete și-au alimentat o atitudine de auto-suficiență, prin care încearcă să demonstreze că sunt puternice și că se pot descurca singure, și din acest motiv caracterul lor puternic, dominator, îi îndepărtează pe bărbați.

Femeile își doresc bărbați cât mai responsabili, puternici, conștienți, oameni cu capul pe umeri. Dar din păcate mulți băieți se zbat în patimi trupești, lucrează doar cu mouse-ul și tastatura, și nu par a fi capabili să ducă greul unei familii. Mintea le zboară la tot felul de nimicuri și se trezesc la 30 de ani că nu știu ce este cu viața lor.

Situația este de înțeles până la un punct, atât pentru fete cât și pentru băieți. Totuși eu cred că din 1000 de fete singure și 1000 de băieți singuri, măcar un sfert și tot se pot împrieteni și începe a construi ceva.

Știu, gusturile nu se discută! Fetele așteaptă bărbatul elegant, romantic, descurcăreț, iubitor, cu simțul umorului, de vreme acasă, etc. Iar băieții așteaptă o fată frumoasă, gospodină, pasională, ascultătoare, etc.

O prietenă dragă îmi spunea că așteaptă ziua: „în care să mă îndrăgostesc de să se dărâme stâlpii cerului pe mine”, parafrazându-l pe părintele Nicolae Tănase.

Eu cred că iubirea la prima vedere și îndrăgostirea aceasta nebună de o altă persoană este doar o mare excepție și nicidecum o regulă. E doar o modalitate prin care ne arată Dumnezeu cum ar fi trebuit noi să ne apropiem unii de alții dacă nu am fi căzut în păcat.

Din experiența mea de viață, din discuțiile cu prietenii, din ce am văzut și auzit, vă pot spune că nu cunosc nicio familie care să se fi cunoscut prin dragoste la prima vedere și printr-o atracție extraordinară de la început.

În general, și la fel a fost și în cazul relației mele cu soția mea, Iulia, totul s-a construit treptat, încetul cu încetul, pe baza unei oarecare atracții fizice. Fără artificii. Fără evoluții sinuoase ale relației. Fără să ardem unul față de altul, ci încet-încet, mocnit, din ce în ce mai bine și pe o temelie din ce în ce mai solidă.

Relațiile se construiesc nu se primesc în dar gata făcute. Soțul ideal (soția ideală) n-ai să-l cunoști peste noapte, ci ai să-l descoperi abia după luni sau ani de zile de stat alături, când ai realizat că aveți o viziune de viață comună și complementaritate între voi, adică lucrurile esențiale pe care se poate construi o familie. Părintele Viorel din Chișinău spunea acum câteva zile: „Transformă-ți femeia ta în soția ideală! Transformă-ți bărbatul tău în soțul ideal. Eu așa am făcut și acum sunt căsătorit cu soția ideală.”

Dar nu-l transforma după chipul și asemănarea ta, ci după voia lui Dumnezeu. Pune-i mereu în față oglinda poruncilor lui Dumnezeu și spune-i ce așteptări ai de la el / ea. Nu încerca să-l modelezi ca să răspundă nevoilor tale (întemeiate sau nu) ci ca să răspundă chemării lui Hristos la o viață nouă.

Mereu am insistat în fața prietenilor că ar fi bine ca și băieții dar și fetele să lase mai jos nivelul așteptărilor de la celălalt și să înceapă astfel să construiască o relație împreună. Cu cât trece vremea cu atât lista prejudecăților și a așteptărilor crește, și te trezești că la 30 de ani  nu ai pe nimeni în jurul tău care să fie asemenea modelului tău mental, asemenea șablonului imaginar.

Dragilor, haideți să fim mai realiști.

Fetelor, Făt-Frumos nu va veni, credeți-mă! Am martore multe fete, care au trecut de o anumită vărstă și vă pot confirma asta. Acceptați invitațiile la suc și ale băieților care nu se încadrează 100% în șablonul prințului din visele voastre, veți fi surprinse să aflați oameni frumoși în spatele prejudecăților voastre care-l înconjoară ca o perdea.

Băieților, majoritatea fetelor foarte frumoase sunt luate și sunt greu accesibile, nu mai visați la ele, că veți rămâne toată viața singuri. În plus, astfel de fete suferă de obicei de iubirea de sine, de narcisism, și rar poți găsi o femeie frumoasă care nu și-a transformat frumusețea în idol. Îndreptați-vă ochii mai aproape, mai pe lângă voi. Veți vedea că în viața de familie frumusețea sufletului o vei pune mai presus de frumusețea trupului. Căci la ce rost o femeie frumoasă care-ți otrăvește sufletul? Și ce frumos este să trăiești lângă o fată modestă, dar care-ți umple sufletul de bucurie zilnic.

În general fetele singure, după vârsta de 25 de ani intră în panică, după 30 intră în depresie, iar după 35 consideră lupta pierdută. Faceți acum tot posibilul și nu alungați din viața voastră bărbații / băieții pe care Dumnezeu vi-i trimite în viața voastră, direct sau indirect.

Băieții intră-n panică mai greu, dar deși par că s-ar descurca mai bine decât fetele și ei suferă foarte mult. În timp, dacă nu se căsătoresc cad în patimi grele prin care își îneacă amarul singurătății.

Dragilor, văd în jurul meu foarte multe fete până în 35 de ani singure, și la fel de mulți băieți singuri. Ne plângem că Dumnezeu nu ne trimite persoana potrivită în viața noastră, dar când apare cineva lângă noi, îl analizăm în mii de bucățele și tragem concluzia seacă: „Nu e genul meu!” și apoi îl părăsim. După ani de zile de astfel de încercări strigăm la Dumnezeu că e nedrept și că nu ne ajută. Dar nu suntem perfecți ca să avem pretenția perfecțiunii de la alții.

Dacă am fi smeriți așa cum ne îndeamnă Hristos Domnul, dacă ne-am vedea greșelile și egoismul nostru, n-am mai vedea așa multe greșeli în celălalt. Pentru că urâțenia sufletului nostru ne-ar arăta cât de frumos este aproapele nostru. Dacă de tineri am avea în vedere doar căsătoria ca scop al fiecărei relații de iubire, atunci altfel ar sta lucrurile.

Încercați să ieșiți din propria zonă de confort! Dați-i o șansă și celui care credeți voi că nu e persoana potrivită. Discutați cu Dumnezeu mereu în rugăciune despre băiatul sau fata care a intrat în viața voastră. Logica dumnezeiască intră adesea în contradicție cu logica lumească și s-ar putea ca Dumnezeu să-ți pregătească un soț sau o soție, care pentru standardele tale de la acel moment să pară nepotrivit(ă) dar în timp să se dovedească defapt cea mai bună alegere.

Renunțați la prejudecăți! Petreceți timp împreună, acordați-i câteva șanse celuilalt! Rugați-L pe Dumnezeu să vă deschidă inima împietrită și să-l iubiți pe cel / cea de lângă voi.

Teoretic, orice bărbat poate iubi orice femeie, dacă este conectat la ”sursa” dumnezeiască a iubirii. Deci orice bărbat se poate căsători cu orice femeie, pentru că toți suntem chemați să ne iubim unii pe alții la modul desăvârșit. Nu cred în conceptul de „jumătatea-mea” ci cred doar în Dumnezeu care schimbă inimile oamenilor.

Te rog, mai gândește-te! O să vină vremea când nu vei mai avea șansele de a întâlni oamenii pe care-i întâlnești astăzi! Îndepărtează de la tine toate (pre)judecățile aplicate aproapelui tău și vei vedea că schimbându-te tu, se vor schimba și ceilalți în jurul tău.

Dacă vrei cu adevărat o familie, jertfește-te pentru femeia ta! Arată-i că ești dispus să renunți la multe pentru ea! Cucerește-o cu disponibilitatea ta! Comunică cu ea. Insistă!

Băieți, insistați vă rog! Fetelor le place asta. Mulți din cei care insistă câștigă timp, obținând câteva întâlniri față-n față, timp în care poți să-i arăți afecțiunea ta.

Fetelor vă rog, lasați-i pe băieți să vă curteze. Acceptați-i mai ușor, fără prea multă rezistență.

Îngăduiți-vă unii pe alții! Toți avem defecte. Toți avem nevoie unii de ceilalți.

Vedeți dacă aveți aceeași viziune de viață, dacă puteți merge pe aceeași direcție și mai ales dacă vă puteți duce defectele.

Construiți-vă o familie! Modestă, mică, dar durabilă. Dumnezeu va veni și va întări această relație a voastră și o va face mai mare, dând mult rod.

Căsătoriți-vă! Dați naștere la prunci și veți vedea că pruncii, rodul dragostei voastre, vor plini acele goluri, acele neputințe ale familiei voastre. Cu fiecare prunc născut familia voastră devine mai puternică și relația voastră mai solidă.

Construiți-vă o familie prin jertfă, modestie și smerenie!

(Claudiu Balan)