Relaţiile intime în post
Legătura firească dintre bărbat şi femeie, creată prin alegere liberă şi susţinută prin devotamentul ambilor parteneri, ajunge nu numai la convieţuire, prietenie şi relaţie sufletească, ci şi la unitatea trupească, ceea ce înseamnă unitate de viaţă, împreună existenţă la propriu. Dumnnezeu binecuvintează relaţia trupească doar a celor ce-şi unesc sufletele în faţa Lui prin Taina Căsătoriei. Expresia sexuală îşi are locul potrivit numai în cadrul legamântului conjugal, care are ca scop naşterea copiiilor. Altfel… se sâvârşeşte păcatul desfrânării.
Suntem în prima săptămână a Postului Crăciunului. Cel mai mulţi dintre noi ne-am decis să-l ţinem. Am făcut cumpărăturile, ne-am umplut frigiderul cu legume… însă trebuie să avem în vedere şi celelalte „restricţii” ale postului. Regimul alimentar, fără grăsimi, nu are nici un sens fără hotărărea de a-ţi schimba viaţa, de a te ruga mai des (aratându-ţi astfel dragostea faţă de Dumnzeu) şi de a face fapte de milostenie, manifestându-ţi iubirea sinceră faţă de aproapele. Dar nu aşa cum înţegem noi iubirea… În nici un caz!
Dragostea adevărată dintre două persoane de sex opus e înţeleasă de multe ori prin atracţia fizică. Nimic mai greşit! Pe mulţi aceasta îi împinge să se căsătorească şi când pasiunea dispare, relaţia se rupe, uitând ca unirea lor nu s-a concretizat prin fructul iubirii – copiii. Să nu mai vorbim că n-au avut în vedere mântuirea sufletului..
E normal să existe dorinţa de apropierea fizică de cel cea cu care împarţi şi bune şi rele, sau cu care îţi petreci tot timpul. Aşa-i făcut omul de Dumnezeu, bărbat şi femeie , dintr-un singur trup. Pentru toate există însă o măsură.
Suntem cu toţii tentaţi să cedăm cu uşurinţă ispitei desfrânării pentru că diavolul atacă omul în slăbiciunile lui. Nici nu realizăm cât de subtil ne strecoară în gând dorinţa de a săvârşi păcatul. Şi până la faptă nu mai e mult… Noi suntem principalii vinovaţi de aceasta. Dumnezeu permite diavolului să ne ispitească ca să vadă credinţa noastră. Și se vede! Cedăm atât de uşor… Nu suntem înarmaţi cu puterea crucii, nu am permis să lucreze în noi Trupul şi Sângele Domnului, pe care l-am luat la Sfânta împărtăşanie cu atâta nevrednicie… Nu suntem demni de Hristos. Acesta este adevărul. Şi diavolului nu depune prea mult efort ca să ne câştige de parte lui.
Din nefericire, această patimă atinge şi familiile credincioase, care nu adorm fără să-şi facă rugaciunea de seară, care iau aghiazmă în fiecare dimineaţă înainte să manânce, care se împărtăşesc în fiecare dumincă. Diavolul nu îi scuteşte nici pe aceştia. Dimpotrivă, îi ispiteşte mult mai mult decât pe cei care sunt deja ai lui – cei trăiesc în curvie (concubinaj cum se spune acum,). Soluţia ne -o spune Mântuitorul: „Privegheaţi şi vă rugaţi ca să nu cădeţi în ispită„. Şi acestea cu siguranţă nu sunt vorbe în vânt. Rugăciunea te ţine în legătură permanentă cu Dumnezeu. De asemenea, te ţine cu mintea trează la lucrurile care îţi sunt folositoare, în special sufletului tău. Şi să ştii că te scapă de plictiseală, pentru că noi de multe ori săvârşim păcatele din lipsă de activitate. Şi atunci cănd nu ai nimic de făcut… îţi dă satana de lucru.
Pentru cei căsătoriţi sau nu, există marele „pericol” (fiecare viață nouă e cea mai mare minune din univers) să apară o sarcină, ca urmare a relațiilor intime. Şi este delicat dacă copiii sunt concepuţi în post sau în zilele de sărbătoare. Pe lângă faptul că te faci vinovat de desfrânare, rişti să influențezi viaţa propriului copil, fiindcă el va veni pe lume cu predespoziţia spre sexualitate. Va fi poate mai greu de educat pentru că tu. Să nu te surprindă că fuge de la şcoală şi îi plac aventurile, de orice fel. Să fim cu luare aminte la noi înşine şi mult mai responsabili!
Să ascultăm sfatul părintelui Arsenie Boca: „Luaţi seama, că dacă vreţi să nu cădeţi din creştinătate şi dacă vreţi să biruie chipul lui Dumnezeu în noi, şi nu al diavolului – prin patimile sale – luptaţi-vă din răsputeri cu arma postului, căci după cum vedeţi postul este ucigaşul patimilor.Pentru că este şi dar de la Dumnezeu , dat tuturor celor ce luptă lupta cea bună. Faceţi începătura aceasta şi veţi vedea cum vi se va înnoi viaţa şi se va linişti casa”.
Dragostea faţă de persoana iubită, prieten (ă) sau soţie (soţ) se poate manifesta şi altfel, nu neapărat prin relaţia trupescă, supusă instinctului. Există şi alte modalităţi, şi mă refer la manifestarea iubirii duhovnicești. O îmbraţişare caldă, atunci cînd ai cel mai mult nevoie, din partea celui/ celei pe care îl (o) iubeşti valorează mult mai mult decât un raport sexual. O strangere de mână, o simplă atingere a mâinii celui celei căruia i-ai dăruit toată dragostea ta – e nepreţuită.
“Oare nu ştiţi că trupul vostru este locaş al Duhului Sfânt ce locuieşte întru voi, pe care-l aveţi de la Dumnezeu , şi că voi nu sunteţi ai voştri? Căci sunteţi cumpăraţi cu preţ ! Proslaviţi dar pe Dumnezeu în trupul vostru şi întru duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu”
(Gabriela Tudor)
gheorghita
decembrie 16, 2009 @ 11:47 am
Barbatul si femeia sunt un singur trup. Pacatul distruge uniunea. Prietenia sotului cu sotia este prietenia de dragoste dintre Hristos si Biserica. Hristos mantuieste Biserica Sa(Lumea), facandu-se pacat, dar negustand pacatul, adica suporta toate consecintele nefaste ale unirii cu pacatul(Lumea), merge pana la Moarte cu ea, se coboara la iad impreuna cu ea(umanitatea Sa, si cu toti oamenii pe care-i asuma in trupul Sau) dar iese biruitor. Ce am vrut sa spun? De cele mai multe ori unul o ia haisa, celalalt in alta parte. Aici inter-vine Domnul daca este multa dragoste, rabdare, necartire si sacrificiu cu dragoste, fara resentiment din partea macar a unuia din soti. In familie mai sunt si copiii implicati. Parintele Paisie Aghioritul are o carte in care arata ca o casnicie este implinita daca rabzi orice pana la capat, educandu-ti si copilasii in spirit crestin, chiar daca sotul, sa zicem, o tine numai in chefuri fara sa doreasca o secunda intoarcerea. Nici Hristos in Biserica Nu forteaza pe nimeni la mantuire, dar sufera, indura,rabda, asteapta, intervine pana in ultima clipa a vietii noastre-pentru ca asta este Dragostea pana la urma.
Vlad
februarie 27, 2010 @ 9:59 pm
Cine imi spune si mie unde pot gasi scris ca prostata secreta acid glutamic?
Alanine + α-ketoglutarate ⇌ pyruvate + glutamate
Aspartate + α-ketoglutarate ⇌ oxaloacetate + glutamate
De asemenea se gaseste in multe alimente.
Deci e secretat strict de prostata?
Medicina a debitat multa mitologie de-alungul timpului…
De asemenea, in Pidalion, in toate canoanele, ca STRICT obligatoriu si de respectat, sunt scrise sambata si duminica. Si nici nu am gasit vreun canon pt cei casatoriti care calca postul. Ca nu e bine, am inteles, dar canon nu am gasit.
Cer scuze pentru tonul cu care am scris, dar ma seaca, la fel ca scrierile apusene care considera ca relatiile trupesti din casatorie sunt pacat. Mic, dar pacat.
Doamne ajuta,
Vlad
Adriana
februarie 28, 2010 @ 12:32 am
Vlad,
Daca faci o cercetare pe Google, gasesti din abundenta informatie pe aceasta tema. Uite un exemplu:http://www.healthvitaminsguide.com/aminoacids/glutamine-and-glutamic-acid.htm
(„The fluid produced by the prostate gland also contains amounts of glutamic acid, and may play a role in the normal function of the prostate.”)
Cat despre apus, nu considera nimeni aici ca ar fi pacat relatiile intime din casatorie. Asta se credea in Vechiul Testament: „si in pacate m-a nascut maica mea”…
Adriana
februarie 28, 2010 @ 12:41 am
Vlad,
Partea de la parintele Arsenie Boca, care vad ca place la multi sa o considere adevarata, este total falsa, dupa cum vei vedea daca vei citi despre acidul glutamic. Toata lumea fara deosebire de sex, sintetizeaza- sau ia din alimntatie acest acid si derivatul sau, glutamina. Prostata il utilizeaza si ea pentru buna ei functionare, si nicidecum nu il produce pentru functionarea altor organe sau sisteme din organismul barbatului, si cu atat mai putin nu se transmite de la barbat la femeie prin actul sexual! Parintele Arsenie Boca a facut o afirmatie eronata pe care acum multi au placerea sa o ia de buna. De ce? Numai ei stiu…
Carmen
februarie 28, 2010 @ 1:16 am
Prostata secreta o cantitate absolut insignifianta de acid glutamic. (“The fluid produced by the prostate gland also contains amounts of glutamic acid, and may play a role in the normal function of the prostate”) Nu se stie inca daca acesta are sau nu un rol in functionarea normala a prostatei. Ceea ce demonstreaza cat de putin semnificativ este in cazul asta. Intr-adevat, acidul glutamic asigura buna functionare a sistemului nervos.
Barbatii NU au o glanda in plus: „The Skene’s glands are homologous with the prostate gland in males.” (http://en.wikipedia.org/wiki/Skene%27s_gland)
Prin urmare, nu exista „explicaţia fundamental biologică în temeiul căruia femeia este atârnătoare de bărbat”, cel putin nu aceasta.
Mia
februarie 28, 2010 @ 2:31 pm
Urmaresc de ceva vreme acest site. Indraznesc sa intervin in discutie cu urmatoarea afirmatie: in ortodoxie, relatiile intime dintre sot si sotie nu sunt pacat, ci sunt binecuvantate daca au loc in limitele firesti si daca nu se evita in nici un chip nasterea de prunci. Unirea trupeasca intre soti este binecuvantata, dar este totusi un element trupesc si se afla sub starea la care crestinul este chemat (indumnezeirea prin har). Tocmai de aceea este necesara si abstinenta in post; in felul acesta crestinul casatorit gusta si din starea feciorelnica ce va domni in rai.Cat despre cuvintele „in pacate m-a nascut maica mea”, consider ca se refera mai degraba la pacatul stramosesc (neascultarea lui Adam si caderea din rai), pacat care a avut consecinte grave asupra tuturor urmasilor lui Adam.
Marian
noiembrie 4, 2010 @ 3:42 pm
Va salut, am ajuns să citesc din întâmplare acest articol. Am studiat biochimie in facultate si pur si simplu nu inteleg de unde sau cine putea sa debiteze asemenea prostii (marcat cu rosu in text) fie este luat dintr-un text din sec XIX , fie este scris in bataie de joc, nimic din ce scrie aici nu este corect sau adevarat. Acidul glutamic este unul din cei 20 de aminoacizi, prezenti in absolut orice celula a organismului, atat la plante cat si la animale, la ambele sexe, de la primele faze ale dezvoltarii.
Admin
noiembrie 4, 2010 @ 4:22 pm
Salut Marian. Multumim pentru semnalarea greselii. S-a corectat. In rest nu cred ca sunt probleme de neconcordanta cu ultimele descoperiri stiintifice.
Aceeasi greseala s-a repetat si in alt articol (ne-a semnalat cineva greseala) si am explicat acolo din ce motive s-a produs acea greseala. Pe scurt, aceasta o idee a parintelui Arsenie Boca bazata pe medicina din anii 50-60, care nu era atat de consistenta ca cea de astazi. Lucrurile s-au reviziut intrucat abia in anul 2002 s-a oficiat faptul ca glanda lui Skene la femei este defapt echivalentul prostatei la barbati.
Dragos
decembrie 11, 2010 @ 6:25 pm
buna-seara;va rog sa-mi spuneti daca vreau sa fac dragoste cu prietena,rugaciunile de seara cand le spun ,inainte sau dupa?sau deloc?
Dan
decembrie 11, 2010 @ 7:15 pm
Salut Dragos!
Iti voi da raspunsul parafrazandu-te: „Rugaciunile de seara cand le spun? Inainte sau dupa ce desfranez cu prietena?…sau deloc?”
Cred ca mai intai, cel mai bine este sa constinetizezi ca relatiile trupesti dinaintea casatoriei se cheama desfranare si nu „dragoste cu prietena”.
Gandeste-te bine la treaba asta, intereseaza-te despre acest subiect si despre pericolul in care te afli tu si prietena ta. Pe acest site poti gasi destule articole lamuritoare in categoria sexualitate, subcategoria dragostea inaintea casatoriei.
Apoi rugaciunile sa le faci ori de cate ori esti ispitit sa-ti doresti caderea in desfranare. Cand apare un gand poftitor…faci o rugaciune…si uite asa trece ispita si o poti invinge mai usor.
Stiu, poate nu-ti pica usor ceea ce ti-am zis…dar te asigur ca este spre binele tau.
Doamne ajuta!
Guest
decembrie 11, 2010 @ 11:39 pm
http://www.razboiulnevazut.org/articol/72/Casatoria-crestina-si-monahismul
preot
decembrie 18, 2010 @ 10:04 am
Sa inteleg din acest articol ca relatia conjugala este o patima? hmmm… Unirea conjugala dintre soti in timpul postului este intr-adevar o neinfranare, si o calcare a postului sub un anume aspect. Problema este destul de delicata, caci unii sunt mai slabi decat altii si din multa evlavie se poate cadea in pacate mult mai grele. Aceste lucruri se discuta la spovedanie, fiecare familie avand regula ei. De aceea dupa cum foarte bine a subliniat Vlad nu exista canoane in acest sens. Mare greseala face cel care ajunge la cearta sau dezbinare in familia din aceasta cauza,inseamna ca nu a inteles nimic din Ortodoxie.
CristinaL
decembrie 18, 2010 @ 7:54 pm
Doamne ajuta ,va multumesc foarte mult parinte pentru ceea ce ne-ati tranzmis azi ,aveam nevoie de un asemenea mesaj si mi-ar placea ca pe viitor sa primim mult mai multe cuvinte pline de invatatura (bineinteles in masura timpului disponibil ),este o mare bucurie ca doriti sa ne adresati un cuvant spre folosul nostru ,celor care nu prea stim ce anume trebuie facut asfel incat sa fim pe placul sotilor fara a uita ca in primul rand trebuie sa facem ceea ce este placut Domnului