Revelion la Biserica
Anul acesta m-am lasat in mana lui Dumnezeu. Mi-am zis daca ma va chema cineva la revelion ma voi duce, iar daca nu, voi merge la biserica. D umnezeu si-a aratat din nou puterea si m-a binecuvantat sa merg la biserica.
Inainte sa merg la biserica, am deschis televizorul sa vad cum se sarbatoreste ultima zi din an.Am fost ingrozit. Au ajuns sa manelizeze totul. Au ajuns sa faca teatru cu “maestrii” manelisti. Numai glume de doi bani pe toate posturile.Numai vorbe urate peste tot.Nu am gasit nimic din traditia noastra romaneasca.Nimic ortodox. Peste tot Pruncul nascut in pestera de o saptamana era din nou rastignit pe cruce.
A sosit si ora in care trebuia sa merg la biserica. Pe drum am intalnit oameni beti si localuri pline.Toti dansau,toti cantau,unii injurau,toti asteptau ca ceasul sa arate ora 0. Toti isi doreau ca anul nou sa ii prinda in petreceri, in bucurii trupesti si voiau ca asa sa o duca tot anul.
Am ajuns si la biserica. M-a cuprins atata liniste si bucrie sufleteasca. Arhiereii erau zugraviti la intrare in biserica si parca ma binecuvantau sa intru. Am mai facut cativa pasi si m-a intampinat Maica Domnului meu. In jurul meu erau sfintii, ingerii si apostolii, iar in fata mea, sus pe sfantul altar era Sfanta Treime care ma binecuvantat si mi-a zis: ”Bine ai venit acasa!”
Slujba a inceput. Toti credinciosii impreuna cu preotii i-am multumit lui Dumnezeu pentru anul care a trecut. Apoi am ingenunchiat cu totii si am inceput sa ne rugam lui Dumnezeu pentru a ne miluii si in anul nou. Poate pentru unii pare ciudat, dar este atat de frumos ca in loc de numaratoare inversa sa auzi “Marire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. ”Cand afara se auzeau petarzile si artificiile, preotii se rugau lui Dumnezeu ca toti ereticii sa se intoarca la dreapta credinta. Pe fata fiecarui om am vazut speranta si credinta.
Slujba s-a incheiat si preotul ne-a binecuvantat pe toti si ne-a urat un an nou fericit, iar strana a cantat „La multi ani!”A fost minunat. Am pasit in anul nou in Casa lui Dumnezeu.
Dupa incheierea slujbei, oamenii erau total schimbati. Parca erau din alta lume. O lume rupta din realitatea zilelor noastre, o lume a bucuriei si a credintei. Toti se imbratisau. Toti isi urau un an mai bun. Atatea zambete sincere! Toti au gustat din bunatatea lui Dumnezeu.
Poate pentru unii acest articol pare a fi o nebunie. Este ciudat sa iti petreci revelionul la biserica, f ara sampanie, fara dans, fara muzica, fara artificii. Din pacate au fost foarte putini tineri pe langa acele babute care vin mereu la biserica. Ma intreb oare ce va fi peste cativa ani cand nu o sa mai avem nici acele babute?
La multi ani!
(Am scris acest articol nu pentru a ma lauda ca mi-am petrecut revelionul la biserica. Eu sunt cel mai mare pacatos,eu sunt vrednic numai de focul iadului, dar Dumnezeu m-a binecuvantat sa fiu prezent in casa Lui in noaptea dintre ani. Am considerat ca este de datoria mea sa va marturisesc si voua aceasta bucurie.)
Florin
Georgiana
ianuarie 2, 2010 @ 12:12 pm
Deosebit articolul. Cand l-am citit…parca am primit si eu o parte din bucuria ta!
Sa-i binecuvinteze Domnul pe toti cei care au fost la trecererea dintre ani, in Casa Sa…cat si pe cei care nu au fost.
La multi ani!
Oana
ianuarie 2, 2010 @ 1:11 pm
Multumim ca ne-ai impartasit din bucuria ta!Dumnezeu sa te binecuvanteze!
Ioana
ianuarie 2, 2010 @ 10:12 pm
Un articol minunat ! Incredibil ! Ai facut ce trebuie sa facem toti, sa ne inghesuim la biserica, ca in noaptea de Inviere, si nu prin piete, cu muzica , mancare si bautura, sau prin localuri mai mult sau mai putin luxoase !
Imi imaginez ce clipe minunate ai trait !
Ionel
ianuarie 2, 2010 @ 10:44 pm
Bravo, Dumnezeu sa te binecuvinteze pentru marturia de credinta !
Un exemplu demn de urmat de catre toti ortodocsii.
Gigel Chiazna
ianuarie 3, 2010 @ 1:43 am
Florin, este bine ca ai petrecut „revelionul la biserica”, dar nu este bine ca judeci lumea, chiar daca tie nu ti se pare ca o judeci. Faptul ca tu vezi acele lucruri rele, manele, betivi, etc si doar acele lucuri rele si nu pe cele bune (faptul ca lumea se bucura, oamenii mai uita de greutati, oamenii ia un respiro de la stresul de zi cu zi) este insa un minus duhovnicesc pe care sper sa il depasesti. Mai pe scurt trebuie sa pui gandul bun inainte si sa nu te vezi pe tine mai presus de altii. E frumos ca ai petrecut tu cum ai petrecut, dar era mai frumos daca nu puneai accentul pe felul pacatos in care au petrecut ceilalti. Pacatul exista, dar sa lasam lumea sa isi vada singura pacatul. Nu prin astfel de antiteze vom convinge pe cineva ce bine este alaturi de Dumnezeu, caci de ar fi asa de usor … Si de fapt nu noi trebuie sa convingem, Dumnezeu ii convinge pe cei care inca nu s-au convins.
D
ianuarie 3, 2010 @ 12:47 pm
Mie nu mi se pare ca ar fi judecat. A spune ce vezi pe strada sau la tv. nu cred ca este judecare.
Iar cele enumerate de tine la capitolul „bune” banuiesc ca au rolul de mai indulci putin tonul celor „rele”. Nu cred ca tu chiar consideri ca sunt intr-adevar bune,cand sunt de fapt autoamagire.
„Sa lasam lumea sa isi vada singura pacatul” … Sigur,nu suntem noi in masura sa il aratam. Dar CHIAR CREZI ca aceasta lume este in stare sa-si vada SINGURA pacatele ???
Florin
ianuarie 3, 2010 @ 1:01 pm
Gigel,intr-adevar poate i-am judecat pe unii oameni.Probabil este asa cum ai zis tu,ca nu imi dau seama ca ii judec.Nu am nimic cu manelistii ca oameni…am criticat doar manelizarea televiziunii,manelizarea traditiei.Este foarte bine ca oamenii se relaxeaza,ca oamenii uita de greutati,atat timp cat nu uita si de Dumnezeu.Nu este obligatoriu sa mergi la miezul noptii la biserica,dar este frumos.Am spus la inceputul articolului ca a fost voia lui Dumnezeu ca am mers la biserica in seara de anul nou.Eu nu merit sa fiu laudat pentru asta.Doar a Domnului este toata slava.Asa am simtit eu ca trebuie sa marturiesc si altora bucuria pe care am trait-o,daca am judecat sau am smintit pe cineva imi cer iertare.Sper ca Dumnezeu sa ma ajute sa trec si peste acest minus duhovnicesc cum ai zis si tu.
Iti multumesc mult ca mi-ai atras atentia.Doamne ajuta!
natasha
ianuarie 3, 2010 @ 2:33 pm
draga Florin, gandeste-te ce intuneric dureros trebuie sa fie in oamenii despre care ai povestit. locul din sufletul lor pe care ar trebui sa-l ocupe Hristos e gol si golul acesta ii doare iar ei incearca sa-si domoleasca durerea prin distractii efemere. sunt bolnavi, suferinzi si bataia de joc a vrajmasului, si cei mai multi nici nu stiu lucrul asta. oare nu s-ar afla vreun betiv intre aia despre care vorbesti, care sa ajunga sfant daca ar simti bunatatea lui Dumnezeu, precum multi oameni cu viata pacatoasa au ajuns cand L-au aflat pe Dumnezeu? Si daca nu, poate ar trebui sa zicem cum Parintele Paisie Aghioritul ar fi zis: „Oamenii astia sunt asa pentru ca noi suntem pacatosi. Daca n-am fi, ne-am ruga pentru ei si Dumnezeu i-ar indrepta ascultandu-ne rugaciunile.”
m-am uitat si eu cateva minute la tv in noaptea dintre ani, si am vazut interpreti de muzica populara cantand si purtand portul national popular, am auzit muzica lautareasca veche. acestea, fie ca vrei, fie ca nu, fac parte din traditia noastra romaneasca, deci s-a gasit si asa ceva la tv in noapte dintre ani. iar pe trinitas tv am avut ocazia sa urmaresc o emisiune despre slujba de anul nou, „Te Deum”, care ma asteptam sa se tina la biserica la care am fost, dar s-a tinut abia a doua zi.
Ioana
ianuarie 3, 2010 @ 11:52 pm
Nu toti oamenii sunt alesi sa-si petreaca revelionul la biserica; Florin a fost ales sa si-l petreaca ! Bucura-te, Florin, si iti multumim ca ne-ai impartasit si noua aceasta experienta, asa cum ai facut-o e bine, ca sa stim si noi unde sa ne petrecem de-acum inainte revelionul; iar cei care asteapta sa-i trezeasca Dumnezeu din ameteala in care umbla intru pacate, sa se astepte la o bataie buna de la …Dumnezeu, ca altfel nu se trezesc. Stiu ce spun, ca am patit-o pe pielea mea ! Mai bine ca le-ai spus-o tu, asa cum ai facut-o, pe mine m-a impresionat ! Si mi l-am petrecut si eu, dar nu in biserica, ci intrun fel de …chilie, si a fost bine.
D
ianuarie 4, 2010 @ 12:03 am
Eu zic ca noi alegem unde il petrecem, nu suntem alesi pentru asta 🙂
florinm
ianuarie 4, 2010 @ 12:15 am
ce-mi place asta cu „multumim pt ca ne-ai impartasit din experienta ta” – parca am fi la alcoolicii anonimi! 🙂
hei, copii! aici nu scrie nimeni pt a se lauda sau pt a le fi celorlalti exemplu, ci doar pentru ca el, autorul, da slava Domnului povestind si altora ceva.
oare noi, cei ce-i multumim pt cuvintele frumoase care ne-au gadilat simturile, dam slava Domnului pentru „placerea” asta?
a
ianuarie 4, 2010 @ 1:11 am
Si eu am facut acelasi lucru si a fost cel mai frumos revelion de pana acum..
radu
ianuarie 4, 2010 @ 12:26 pm
E imbucurator sa vezi ca sunt tineri care aleg sa isi petreaca Revelionul la biserica.
Iar cand nu vor mai fi in viata acele babute, la biserica vei fi tu, Florin, si alti tineri, si alte familii aduse de Dumnezeu la el acasa. Toate cele bune!
Ioana
ianuarie 4, 2010 @ 1:34 pm
florinm,
de cand sufletul e unul dintre simturi?
Pai sufletul mi l-a incalzit acest articol si mi l-a bucurat, iar nu gadilat !
Ma bag si eu, cand n-or mai fi babutzele !
M-as duce si mai repede, dar la noi bisericile sunt inchise in noaptea de anul nou; asa ca stau in…chilia mea, si fac Acatistul de multumire „Slava Tie Doamne pentru toate”
Ioana
ianuarie 4, 2010 @ 1:39 pm
D,
cand am spus de Florin ca a fost „ales”, iti dai seama la Cine ma refeream ca l-a ales !
Da, Domnul ne-a dat libertatea de alegere, dar sa stii ca atunci cand tu alegi sa mergi la biserica in noaptea de anul nou, si nu la petrecere, esti deja un „ales”
Le-am aflat si eu astea de la parinti cu viata imbunatatita.
D
ianuarie 4, 2010 @ 2:46 pm
Daca nu ar fi fost babutzele (am scris bine?) astea, in timpul comunismului preotii ar fi slujit la pereti. Acum s-a sculat vitejia in noi, astia tinerii… ; atunci ce faceam ?
Ioana – bineinteles ca mi-am dat seama la Cine te referi ca l-ar fi „ales”.
Ca sa-ti raspund tot din Parinti. Stii versetul: multi chemati,putini alesi.
Chemati suntem toti,toti oamenii; alesi sunt cei CARE RAPUND CHEMARII. Asta tine,bineinteles, de ei.
Florin
ianuarie 4, 2010 @ 2:47 pm
Nu sunt un exemplu si nici nu am scris articolul sa devin un exemplu pentru cineva.A fost doar o experienta traita de mine,pe care am vrut sa o spun si celorlalti.Am scris ce am vazut cu ochii mei.
Exemplul nostru este Hristos,Maica Domnului si Sfintii.Asta conteaza.Oriunde ne-am afla in noaptea de revelion sau in oricare alta noapte sau zi trebuie sa il avem exemplu pe Hristos.
Doamne ajuta!
D
ianuarie 4, 2010 @ 2:49 pm
Florin – nu trebuie sa te justifici chiar in fiecare zi ! 🙂
Florin
ianuarie 4, 2010 @ 2:56 pm
stiu…dar nu cred ca au sens discutiile cum ca as fi ales sau nu as fi ales,sau altele…simplu exemplu este Hristos.Articolul e marturia unui mare pacatos.Si am considerat ca ii bine sa le raspund celor care nu au inteles:-)
D
ianuarie 4, 2010 @ 2:59 pm
Discutia era pe modul de apune problema : „a fi ales” pentru asta.
Nu se referea strict la persoana ta;-)e la discutia despre tine a plecat,dar s-a generalizat. Stai linistit.
Ioana
ianuarie 4, 2010 @ 4:03 pm
Florin,
daca te faci priveliste (dai exemplu bun), nu este un lucru rau, ci foarte bun !
Ioana
ianuarie 4, 2010 @ 4:10 pm
Florin,
Iti inteleg perfect modestia, ca e de inteles, si iti recomand:
http://www.orthoblog.ro/2010/01/04/cuviosul_sofronie_saharov_adevaratul_cre
Sunt si din aceia care nu pot marturisi decat prin exemplul bun, fara sa fie constienti ca marturisesc, sau chiar daca sunt, la Dumnezeu cantareste.
Maria
ianuarie 4, 2010 @ 6:59 pm
@florinm
” ce-mi place asta cu “multumim pt ca ne-ai impartasit din experienta ta” – parca am fi la alcoolicii anonimi! 🙂 „
Aici tu esti ironic sau ce vrei sa spui, de fapt? Bravo tie, ca nu ai de-a face cu alcoolul sau ca nu ai in familie alcoolisti. Poate ai, nu te cunosc, nu stiu, dar daca ai cunoaste durerea unei familii care are in viata de zi cu zi un alcoolic in mijlocul ei, nu ai lua in ras ceea ce inseamna „alcoolicii anonimi”. Nu stii tu ce lupta este acolo intre cei care dortesc sa se vindece de durerea lasata in viata lor de alcool.
Te rog din suflet sa fii mai precaut in a-ti alege cuvintele. Poti lovi pe cine nu doresti printr-un simplu cuvant aruncat astfel.
Te mai rog sa mergi intr-o zi la o intalnire a alcoolicilor anonimi si dupa aceea sa ne spui parerea ta in legatura cu ce oameni ai intalnit acolo.
Dumnezeu sa te ajute si sa-ti dea gandul bun.
florentina
ianuarie 5, 2010 @ 1:43 pm
este al doilea an cand petrec noaptea dintre ani la biserica si multumesc din suflet Domnului pentru acest lucru.Il inteleg pe Florin si ma bucur ca ne-a spus gandurile lui.Toate cele bune tuturor si sa aveti un an frumos! Doamne ajuta!
florinm
ianuarie 5, 2010 @ 2:29 pm
Maria, nici eu nu te cunosc, deci nu-mi voi da cu presupusul despre tine. In primul rand, iti multumesc de atentionare.
Imi cer iertare daca am deranjat, dar ironia aceea se datora faptului ca in ortodoxie nu se striga pacatul sau patima in gura mare, cum se face la AA (o asociatie „areligioasa” dupa cum se descriu cei de la AA).
Nu am nimic cu celelalte metode ale lor de tratament, nici nu le cunosc indeajuns ca sa ma pronunt asupra lor. Dar nu am ras de alcoolici, ci de metoda asta straina de ortodoxie.
Doamne, ajuta!
Maria
ianuarie 5, 2010 @ 3:50 pm
Foarte ciudat ce spui tu, florinm.
Eu am aflat ca unii oameni au devenit crestini afland ca exista Dumnezeu tocmai de la AA. Abia acolo au inceput sa se roage pentru prima data in viata lor si cu ajutorul lui Dumnezeu s-au vindecat. Pe de alta parte, printre cei care frecventeaza AA se afla cu crestini botezati care nu au avut o viata crestina decat dupa ce au primit ajutor de acolo.
Dumnezeu lucreaza prin oamenii aceia.
florinm
ianuarie 5, 2010 @ 4:07 pm
Maria, uite aici ce scrie (la inceput), e site-ul lor oficial:
http://www.alcooliciianonimi.ro/cine.htm?2
Apoi, daca vrei, intra aici: http://www.alcooliciianonimi.ro/metoda.htm?3 si citeste metodele. Nu stiu daca sesizezi acolo ca Dumnezeu este acela pe care si-l inchipuie fiecare. Nu voi insira citate care arata foarte clar aseamanarea principiilor aceastei asociatii cu cele masonice, pentru ca ar lua timp prea mult si acum chiar nu am asa ceva. Sper doar ca in cazul in care nu vei intepege ce spun, ca vei depune, asa cum am facut si eu, un mic efort si ne vom abtine de la a discuta in contradictoriu pe un subiect pe care fiecare il INTELEGEM diferit. Te rog sa nu te superi, am scris cele dinainte cu cele mai bune intentii.
Doamne, ajuta!
Maria
ianuarie 6, 2010 @ 6:41 pm
florinm, stie Dumnezeu cum au fost cuvintele tale, eu le iau asa cum le-ai scris.
Raspunsul meu este acesta: http://alcoolism.info/80/boala-relatiilor/comment-page-1/. Te-as ruga ca citesti cu atentie si sa te gandesti cum ai putea ajuta un astfel de om.
Te-as ruga sa te mai gandsesti la oamenii care s-au salvat din iadul alcoolului ajutati fiind de pasii AA. Simpli pasi spre normalitate.
florinm
ianuarie 6, 2010 @ 7:46 pm
Maria, sa lasam cuvintele mari.
Daca vrei sa-ti spun cum se scapa de alcool: PRIN VOINTA, la fel ca si de fumat, la fel ca si de droguri etc. Tot PRIN VOINTA PUTERNICA se scapa de orice pacat mare.
Totusi, vointa omului este egala cu zero fara ajutorul Lui Dumnezeu, drept pentru care cel pacatos (printre care ma numar si eu) trebuie sa ceara ajutorul acesta, DACA VREA sa se vindece.
Cunosc o familie in care sotul bea enorm de mult, a fost dus la dezalcoolizare, la AA etc. Sotia lui era foarte credincioasa, a incercat sa faca tot posibilul pentru el, l-a dus si la preoti dar degeaba. OMUL NU VROIA SA SE VINDECE. Au umblat ani buni prin multe locuri si pe la multi „specialisti”, chiar si noi, rudele apropiate faceam eforturi sa-l facem sa constientizeze ca e rau ceea ce face, totusi ii aratam dragoste, si nu fugeam de el cand era beat critza si nici dupa aceea.
Foarte multi din familie se rugau pentru el, cel mai mult sotia sa si copilul.
In ciuda tuturor acestor rugaciuni si a tuturor drumurilor la Biserica si la specialistii lumii acesteia timp de mai mult de 20 ani, omul acela a murit beat, din cauza unei lovituri puternice in urma unei cazaturi!
Iara cata rabdare poate avea Domnul! Ne asteapta pana in ultima clipa, doar-doar sa vrem cu adevarat sa scapam de patima ce ne macina!
Acesta de mai sus e un caz al cuiva care a reusit sa se lase chiar de mai multe ori, dar de fiecare data recidiva era mai grea si din ce in ce cu mai multe „aditionale”.
Cunosc si oameni de alt gen, care au avut pacate foarte mari si multe odata, si care cu ajutorul Domnului s-au lepadat de ele, unii sunt acum monahi.
Cum putem ajuta pe cineva, de orice patima ar suferi? Ajutandu-l sa constientizeze ca ceea ce face e pacat si ca de pacat se poate scapa doar cu ajutorul Lui Dumnezeu. Dar de la teorie la practica e drum lung.
Nu prea inteleg, insa, de ce intinzi atata subiectul asta cu asociatia alcoolicilor anonimi, de care nu sunt nici strain, dar recunosc – nicidecum expert.
Alcoolismul este tratat si de catre Sfintii Parinti, chiar in Pateric se vorbeste despre asta. Ei puneau accent pe cu totul altceva decat pe „stiinta” golita de Dumnezeu.
Sa ma ierti!
Maria
ianuarie 7, 2010 @ 5:25 pm
Dar nu erau vorbe mari, florinm.
Probabil ca de ma numeam Mihai, Ion sau Vasile vorbeai altfel cu mine.
Ma rog lui Dumnezeu sa nu fii nevoit vreodata sa ai de-a face cu cineva bolnav de alcoolism.
Betivul de la coltul strazii nu merge la biserica, nu citeste Sfintii Parinti. Ii e lehamite de astea. Totusi, AA este o mana intinsa spre el. Il duce uneori chiar pana in mijlocul bisericii.
Nu simt nevoia sa iti mai scriu. Dumnezeu sa fie cu tine.
Iertate ca te-am tulburat.
Liana
ianuarie 7, 2010 @ 6:49 pm
Maria, cheama-l pe Parintele Arsenie Boca, iti trebuie doar cateva secunde de strigat disperat si puternic in duh, si vine ! Si il ajuta el pe cel care nu mai poate sa se ajute ! Fa-o, ca si eu am facut-o in urma cu 6 ani, ca ajunsesem la 60 de tigari pe zi, si nu mai aveam aer. L-am chemat pe Sfantul Parinte Arsenie, si intro secunda am trecut de la 60 de tigari la 0, fara sevraj sau alte tulburari. Eram vicioasa, cu vointa aproape distrusa, dar undeva intrun coltisor ascuns al inimii, ea mai exista, destula ca sa ma ajute sa-mi doreasc sa scap; acel putin a fost suficient ca Dumnezeu sa-mi trimita ajutor din cer, daca am cerut sincer ajutorul.
Te rog sa ma ierti ca m-am bagat si eu, dar foarte mult m-a impresionat ce a scris Florinm, despre ruda lui care a murit in acel fel.
Adriana
ianuarie 7, 2010 @ 9:26 pm
Parerea mea este ca va contraziceti degeaba. Florin are dreptate ca este nevoie de vointa, ca cel bolnav trebuie sa isi doreasca sa se vindece. Daca nu isi doreste cu adevarat, biserica nu poate face nimic, peste vointa libera a omului nici Dumnezeu nu trece, este un dar facut omului pe care nu si-l ia inapoi. Apoi insa, cand omul doreste in sfarsit sa se vindece, il poate ajuta si biserica, dar si alte metode ca cele folosite de cei de la AA. Dumnezeu indruma pasii omului in asa fel incat sa se poata vindeca atunci o cand doreste. Nu exista nici o contradictie.
un calin - tm
ianuarie 8, 2010 @ 8:40 am
Draga Liana – ma bucur pentru tine! Si eu am scapat de patimi tare urâte cu ajutorul Parintelui Arsenie Boca si tot „pe loc”.
Ajungi in anumite momente in viata când nu mai ai vointa si atunci esti luat in brate ca sa poti merge inainte!
Doamne, ajuta!
Iulia
august 29, 2010 @ 10:19 am
Intr’adevar este cel mai minunat lucru sa-ti petreci revelionul la biserica!Am fost si eu..si chiar a fost minunat!…Eram inconjurata de cateva fete vesele….eram alaturi de cele mai dragi pesoane!Eram cu totii fericiti si ii multumeam lui Dumnezeu pentru binefacerile din acel an!La sfarsit..toti s-au imbratisat,s-au sarutat..si-au facut urari.Dumnezeu a luat parte la bucuria noastra,si ne-a incurajat!..ma bucur mult de acest articol caci m-am infruptat si eu cu bucuria ta!
Doamne ajuta
Alexandru
septembrie 18, 2010 @ 2:50 pm
Cand?
Este slujba in seara de revelion ? La orice biserica ?
Ce slujba este ?
a4m
septembrie 18, 2010 @ 10:31 pm
chiar e frumos
chiar e cel mai frumos revelion cel petrecut la biserica… prima oara mi s-a parut ca seamana cu noaptea de Inviere, caci numai atunci mai mergeam noaptea la biserica…totusi, doar de revelion vezi lumini aprinse la atatea case, muzica, chefuri, distractie si betie… si totusi am ajuns la Biserica… la 23.30 a inceput slujba, iar la miezul noptii, cand afara se auzeau artificii si petarde, preotul din Biserica il blestema pe diavol, prin molitvele Sf Vasile cel Mare… nu am cuvinte sa va explic ce am simtit atunci… o fi fost si ganduri de mandrie, noi stand acolo la rugaciune, iar ceilalti afara, mergan pe calea pierzarii…dar le-am depasit imediat. a fost foarte frumos sa fiu la noaptea dintre ani acolo, in Biserica, rugandu-ma lui Dumnezeu. mai ales ca ani de-a randul am petrecut miezul noptii dintre ani in familie inchinand paharele cu sampanie, ospatandu-ne din bunatati, admirand artificiile, punandu-ne dorinte pentru noul an, purtand ceva rosu pentru noroc, si mai ales bani, pentru ca anul care vine sa ne gaseasca cu bani… Slava lui Dumnezeu ca m-am trezit!
duenna_issa@yahoo.com
decembrie 27, 2010 @ 10:45 am
mi-ar place…..
imi doresc din suflet ca totzi cei care vor merge in noaptea de anul nou…la sfanta biserica sa ma contacteze si pe mine….mi-ar place sa fiu si eu in casa domnului dar singura imi este greu sa ajung acolo…multumesc pentru intelegere…
Alexandru
decembrie 27, 2010 @ 11:55 am
A spus preotul ca o sa fie o slujba mica de Tedeum si de dimineata o sa fie Moliftele Sf.Vasile !!!
Saurian
decembrie 27, 2010 @ 12:41 pm
@duenna_issa@yahoo.com: Din ce oraş eşti?
Florin
decembrie 27, 2010 @ 10:42 pm
Revelion
Si eu imi fac de obicei Revelionul la Manastire, e atat de frumos , si imi merge foarte bine tot anul.Va recomand sa alegeti un astfel de loc sfant si doar pentru a mai schimba felul in care v ati petrecut revul pana acum..Cu drag Florin-Viorel
Badea Patricia
decembrie 31, 2011 @ 5:06 pm
La multi ani cu sanatate
Sa va dea Domnul tot ce doriti
Zile senine si fericire
La multi ani, sa traiti!
Va fie viata numai Lumina
Ca in Lumina sa dainuiti
Pentru credinta si mantuire
La multi ani, sa traiti!
La multi ani tuturor care isi sarbatoresc ziua de nume de Sf Vasile si un an nou plin de bucurii, smerenie si intelepciune tuturor!
Maria Vicol
decembrie 31, 2011 @ 9:31 pm
La Multi Ani tuturor !poate pt multi acest an a fost un an greu,tulbure,plin de furtunii ,pt altii poate plin de bucurii…Sa ne ajute Domnul Nostru sa ne deschidem inimile ,sa ne uitam in urma cu iertare,cu multumire,sa privim inainte cu speranta,cu credinta…Sa va mangaie Domnul sufletele,sa va ajute ca in anul ce urmeaza sa aveti si mai multa putere,rabdare,smerenie,iubire .Sa ne ajute Domnul ca in seara asta sa petrecem cu totii in Sfanta Biserica,in casa Tatalui Nostru,sa ne rugam unii pe altii,sa traim impreuna bucuriile si necazurile noastre,intr-un gand sa ne strigam iubirea pt El, a Nostru Iisus Hristos…Un an nou binecuvantat si echipei OT si voua tuturor crestinilor de pretutindeni!
V a imbratisez intru Domnul!
Sa ne ajute Iubitul Nostru Hristos ca o data cu praznuirea Marelui Vasile sa punem inceput bun in viata noastra,sa luam faptele acestui mare Sfant ca pilde pt viata noastra,sa-l rugam sa salveze multele suflete prinse in capcanele vrajmasului!
http://www.razbointrucuvant.ro/2009/12/31/in-seara-lui-vasile-sfantul-de-pr-ioan-buliga/
Albinuta
ianuarie 2, 2012 @ 12:28 pm
La Multi Ani tuturor!
Ramona
decembrie 17, 2012 @ 1:01 am
Anul acesta,in premiera,imi voi petrece si eu Revelionul la Sfanta Biserica..ms pentru impartasire..