Roxana Năstase: „Trăiesc în credinţă pentru a nu muri în lume”

Cred în Dumnezeu pentru că este singurul care îmi înalţă sufletul din crâncena durere a întunericului realităţii. Trăiesc în credinţă pentru a nu muri în lume, pentru a căpăta aripi să ating măcar uşor, cu ultima părticică a fiinţei mele, Lumina vie. Cred în Dumnezeu pentru a-I mulţumi că soarele răsare, că luna străluceşte şi că lumea capătă suflare prin Puterea Vieţii.

Mărturisesc că din momentul în care m-am apropiat de Dumnezeu am înţeles ce înseamnă să trăieşti, să plângi şi să crezi.  Am simţit din prima clipă în care m-am apropiat de Biserică faptul că Dumnezeu există pentru că am observat cum întunericul devine lumină. E asemenea bucuriei pe care copilul o simte atunci când vede chipul mamei scăldat în lumina începutului. Nu există fericire mai mare decât aceea să simţi cum sufletul, mintea, ochii, urechile, toată fiinţa ta, omule, se înalţă din lacrimile credinţei tale în Lumina Îndumnezeirii spre liniştea cântărilor îngerilor.

Mi-e foarte greu să rezum de ce cred în Dumnezeu… pot spune, însă, că trăiesc în fiecare zi răspunsul la această întrebare prin puterea rugăciunii.

Năstase Roxana-Valentina, 17 ani
România, Brăila