Să furi un zâmbet nu-i păcat
Printre defectele mele, unul dintre ele este şi faptul că nu am ţinere de minte în privinţa aniversărilor celor dragi, celor cunoscuţi in general. Memoria mea este aproape falimentară când vine vorba de capitolul acesta. De foarte multe ori am uitat să-mi felicit prietenii, bunicii, matuşile, rudele de ziua lor, chiar dacă acest lucru îmi era adus aminte chiar în ziua cu pricina.
Iar ei, în schimb, m-au felicitat de fiecare dată când a fost momentul meu. Pentru a „drege busuiocul”, cum spune o vorbă, după cateva zile de la aniversarea pe care o omiteam, cumpăram flori, cadouri, mici atenţii în general şi le ofeream neanunţat, doar doar de-oi şterge din indiferenţa şi neputinţa mea. Am constatat că cei în cauză erau plăcut surprinşi de atitudinea mea de a salva neglijenţa chiar după ce a trecut momentul de sărbătoare.
Aşa am descoperit că o atenţie oferită pe neaşteptate, fără vreun motiv special, are un impact mult mai mare decât ceva aşteptat să se întample oficial, programat cum se zice. De câte ori am oferit cuiva o floare, o atenţie cât de mica, dezinterasat, doar pentru a vedea acea persoană zâmbind, s-a intâmplat ca bucuria acelei persoane să fie mult mai mare decât mă aşteptam, bucurându-mă şi pe mine în acelaşi timp. Şi mă gândesc câte metode la îndemână avem pentru a ieşi din starea de oficialitate care este fadă, rece, în comparaţie cu ceva pornit din inimă.
Am putea fi mai atenţi cu cei din jurul nostru cu o vorba bună, cu o urare de sănătate bunicului de care am uitat, cu o floare mamei, cu o incurajare celui întristat şi multe alte cadouri pe care le luam gratis din vistieria Domnului. Noi oamenii avem nevoie de atenţie permanentă căci cine nu se bucură de atenţia celor din jur? Ne umplem de energie, de pofta de viaţă, când ne înţelegem bine cu toţi şi ni se acordă dragoste. Deci dacă ştim aceste lucruri, să nu mai stăm pe gânduri şi să furăm un zâmbet, mai ales de la cineva întristat, căci asta sigur nu-i păcat.
(Dan)
corina
octombrie 10, 2008 @ 9:28 am
nasule cred ca ar fi bine sa-i trimiti acest aricol si finului tau, poate ma mai bucura si pe mine din cand in cand:-))
Sorin M.
ianuarie 31, 2010 @ 10:39 pm
Frumos spus…să dăruim ceva din noi înşine, făcându-ne timp să-i ascultăm pe ceilalţi arătîndu-le în felul acesta că îi iubim sincer, fără să aşteptăm nimic în schimb. Prietenia nu trebuie cerută, ea trebuie să vină sinceră, din lăuntru fiecăruia dintre noi. Dacă vom dăruii iubire şi vom avea răbdare să aşteptăm, odată şi odată cineva tot va spune la fel ca Domnul Iisus: „Voi sunteşi prietenii Mei”(Ioan 13, 14)
Odată i-am dăruit unei cunoştinţe o carte pe care i-am scris: „Aş vrea să-ţi las o amintire… O floare?…dar e prea puţin!…O stea?…dar care?….ceru-i plin de stele şi nu ştiu care dintre ele ţi-ar plăcea…Dar ca să-ţi aduci aminte de mine, cred că cel mai important sfat pe care ţi-l pot dat este: „Rămâi prieten cu Iisus”, pentru că dacă vei fi prieten cu El, am şanse şi eu la prietenia ta.”…şi am zâmbit. Iar zâmbetuluii s-a întors cu zâmbet…
Doamne ajută-mă să nu uit şi să nu uităm nici unii, că una dintre cele mai mari binecuvântării ale acestei vieţi este prietenia şi una dintre bucuriile prieteniei este de-a avea cui încredinţa o taină!
elena
octombrie 1, 2010 @ 8:39 pm
Foarte, foarte bun spus. Va spun din propria mea constiinta ca bucuria e inzecita atunci cand e oferita pe neasteptate si chiar aveai nevoie de acel ceva care iti este daruit,nu conteaza daca e ceva material care ti-ar folosi la ceva, ci doar ca sa-ti faca ziua aceea mai frumoasa, orice ar fi. Cand e ziua ta, atunci multe conustinte iti fac cadouri mai mult din obligatie(si tu i-ai luat ceva data trecuta sau „de asta mai am nevoie sa mai mai ajute la ceva, deci trebuie sa ma dau bine pe langa el”), fatarnicie sau simpla obisnuinta in care nu prea sunt incluse si sentimente. Cel mai bun si mai frumos cadou pe care i-l poti oferi cuiva este sa incerci sa-l faci mereu sa zambeasca si sa-l ajuti mereu cu ce poti(nu ii dai de ziua lui un cadou foarte scump ca sa „scapi” bine si dupa aia mai astepti iar pana la anul), astfel ii arati ca tii cu adevarat si ca iti pasa de persoana sa; mici gesturi din inima pot avea uneori consecinte mult mai profunde decat ne-am fi asteptat.
AncaMarina
februarie 11, 2011 @ 6:44 pm
🙂 deja ai furat un zambet si de la mine
Dan
februarie 11, 2011 @ 7:18 pm
Multumesc pentru aprecieri AncaMarina 🙂
Laura Stifter
octombrie 9, 2011 @ 1:52 pm
Foarte frumoase cuvinte! 🙂
Mi-aţi furat şi mie un zâmbet. 🙂
Doamne ajută!