Să spui mereu adevărul. Să faci totul cu calm. Să te rogi pentru a deveni mai bun!
„Să nu te indignezi, nici măcar în tine, pentru orice acuzaţie nedreaptă ce ţi s-ar aduce. Este un lucru rău. Şi răul începe prin gânduri rele. Când te amărăşti şi te indignezi, fie doar cu gândul, îţi strici atmosfera duhovnicească. Împiedici Sfântul Duh să lucreze şi îngădui diavolului să mărească răul. Tu trebuie să te rogi totdeauna, să iubeşti şi să ierţi, alungând de la tine orice gând rău.”
„Nu trebuie să-ţi duci lupta creştinească cu predici şi contestaţii, ci cu o adevărată iubire ascunsă. Când contestăm, ceilalţi reacţionează. Când îi iubim sunt mişcaţi şi-i câştigăm. Când iubim, credem că noi le oferim ceva celorlalţi pe când, în realitate, întâi ne oferim nouă înşine. Iubirea cere sacrificii. Să sacrificăm cu umilinţă ceva de-al nostru, care în realitate este al lui Dumnezeu.”
„Când te trezeşti noaptea, să nu te întorci pe partea cealaltă pentru a adormi la loc. Să te ridici, să îngenunchezi în faţa Celui Răstignit şi a Sfinţilor şi să te rogi smerit şi cu iubire. O jumătate de oră, un sfert, zece minute, cinci, cât poţi.”
„Să te rogi fără nelinişte, în pace, cu încredere în grijă şi iubirea lui Dumnezeu. Nu te osteni când te rogi. […] Să-l rogi pe Dumnezeu să te facă vrednic de iubirea Să. […] Să faceţi câte metanii puteţi în rugăciune, chiar dacă asta vă oboseşte. Când rugăciunea este însoţită de sacrificiul nesilit, se face mai plăcută şi mai roditoare în faţa lui Dumnezeu.”
„Omul lui Hristos trebuie să-L iubească pe Hristos, şi când Îl iubeşte pe Hristos, scapă de diavol, iad şi moarte.”
„Să fim smeriţi, însă să nu vorbim de smerenie. Vorbirea despre smerenie este o capcană a diavolului, care aduce cu sine deznădejdea şi delăsarea, în vreme ce adevărata smerenie aduce cu sine nădejdea şi lucrarea poruncilor lui Hristos. […] Roagă-L pe Dumnezeu să-ţi trimită sfânta smerenie. Nu pe aceea care spune: sunt cel din urmă, sunt nimic. Aceasta e smerenie diavolească. Smerenia cea sfântă e dar de la Dumnezeu. Dar. Harismă. Nu provine din strădaniile noastre. Pregăteşte-te şi cere-I lui Dumnezeu acest dar sfânt.”
„Deschide-ţi inima cu simplitate, nesilit, spontan, înaintea Domnului nostru. […] Să fii plăcut. Să iubeşti tăcerea, pentru că doar astfel inima ta va vorbi lui Hristos. Spune vorbe puţine, dar cu miez. Să iubeşti osteneala trupului şi oboseala, fiindcă acestea întăresc trupul şi sufletul deopotrivă. […] Tăcerea să-ţi fie tainică, adânc în inimă. Nu-ţi vădi tăcerea să o priceapă toţi. Spune două-trei cuvinte, dar lăuntric nu conteni a te ruga Domnului pentru toţi.”
„Să spui mereu adevărul. Să faci totul cu calm. Să te rogi pentru a deveni mai bun.”
„Să faceţi mereu binele, fiindcă altminteri e vai de voi!”
„Şi deşi de mic copil făceam multe păcate, când m-am reîntors în lume am continuat a face păcate, care până astăzi s-au înmulţit foarte mult. Lumea însă m-a luat de bun şi toţi strigă că sunt sfânt. Eu însă simt că sunt cel mai păcătos om din lume.”
„Astăzi oamenii caută să fie iubiţi şi de aceea eşuează. Corect e să te intereseze nu dacă ei te iubesc, ci dacă tu Îl iubeşti pe Hristos şi pe oameni. Doar astfel sufletul îţi este împlinit.”
„Să-L rogi pe Dumnezeu să te facă vrednic de iubirea Să. […] În rugăciunea ta să-I ceri lui Dumnezeu să se facă voia Să pentru tine. Acest lucru îţi este cel mai de folos.”
„Când te înhaţă satana şi te apasă, să nu rămâi nemişcat, aşa cum rămân unii ce devin melancolici şi cad pe gânduri ore întregi, ca şi când i-ar preocupa probleme importante, deşi nu e vorba despre aşa ceva, ci pur şi simplu sunt robiţi de satana. Să fii pregătit să reacţionezi, să te opui, să respingi asediul satanei, aşa cum pe un om pe care îl prind răufăcătorii şi-l blochează, face o mişcare bruscă şi, dând din mâini îl împinge, scapă din strângerea lor şi se îndreaptă spre altă direcţie, spre Hristos, care îl eliberează.”
„Zădărnicie e tot ce iei din egoism. Veşnicie este tot ce dai din iubire. Iar cea mai generoasă veşnicie este să primeşti cu iubire, pentru a dărui bucuria reciprocităţii aceluia ce ţi se oferă cu iubire.”
„Când te rogi pentru un om pe care îl muncesc patimi păcătoase, să nu i-o spui, fiindcă diavolul va afla şi va ridica îndârjire în sufletul tău şi astfel rugăciunea ta nu va da rod. Să te rogi pentru acel om în taină, şi astfel rugăciunea ta îl va ajuta.”
„Să nu te necăjeşti, măi, niciodată. Hristos a înviat ca să ne dea multă iubire şi bucurie, încă de pe acum. Aşadar, de acum să începem să participăm tot mai intens la ziua luminată a Împărăţiei iubirii lui Hristos, unde nu se înserează niciodată.”
„În taina îmbrăţişează-ţi în inima-ţi întreaga obşte şi întreaga Biserică. Nu te lupta cu ceilalţi, nici nu încerca să faci să dispară sau să corectezi cusururile celuilalt. Iubeşte-l aşa cum e, cu defectele sale. Domnul se va îngriji de acestea. Să-ţi sfinţeşti tăcerea, să nu fie neroditoare.”
„Nu mi-e frică de iad şi nu mă gândesc la rai. Îi cer numai Domnului să fie milostiv cu toată lumea şi cu mine.”
– Cuvioase, spuneţi ceva despre viaţa duhovnicească.
– Oricine nu se pocăieşte, va fi pierdut.
– Acesta e un cuvânt greu, cuvioase.
– Ţi-l voi spune încă o dată: oricine nu se pocăieşte va fi pierdut.”
„Mai întâi iartă-i pe aceia care te întristează.”
„Fii atent, căci trebuie să ne luptăm până când ne vom da ultima suflare. Fii cu băgare de seamă.”
„Să nu stai în spaţii închise, ci să ieşi în mijlocul naturii.”
„Iubiţi-l pe Hristos. Hristos este totul, este izvorul vieţii. Toate cele frumoase sălăşluiesc în Hristos. Iar departe de Hristos, tristeţea, melancolia, mânia, supărarea, amintirea rănilor ce le-am primit în viaţă, a greutăţilor şi a ceasurilor de agonie. Iubiţi-L pe Hristos şi să nu vreţi nimic în locul iubirii Lui”.
„De nu vă veţi reveni şi nu veţi fi precum copiii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor”.
„Mănăstire poate fi şi casa ta, numai să vrei. Nu e cu nimic diferită de o mănăstire. Este de-ajuns să faci ce-ţi spun. Nu locul face mănăstirea, ci felul în care vieţuieşti. Du-te acum, roagă-te şi fii răbdător în toate”.
„Să nu încerci să arunci relele din tine în exterior ci, mai bine, deschide-ţi poarta sufletului spre a primi Lumina care este Hristos, şi-atunci se vor risipi şi negurile ce s-au înstăpânit în tine”.
„Fii atent cum te nevoieşti. Nevoieşte-te cu smerenie şi nu aşa cum faci tu, cu încrâncenare. Încet-încet fiule, şi cu smerenie. Altminteri păcătuieşti”, îmi spunea Bunicuţul.
„Fiule, de Hristos trebuie să ne apropiem nu de teamă că nu ştim ce va fi după ce vom muri. Lui Hristos trebuie să-I deschidem inimile noastre şi, aşa cum tragem perdeaua, lăsând soarele să intre în casă, trebuie să-L lăsăm şi pe Hristos să vină la noi şi să-L iubim cu iubire adevărată. În felul acesta ne putem apropia cel mai bine de El”.
„Ascultarea aduce smerenia; smerenia discernământul; discernământul aduce vederea cu duhul, iar aceasta din urmă aduce inainte-vederea”.
„Trebuie să-ţi spui mereu acestea: „Doamne, cei ce se îndepărtează de Tine se pierd.” Notează-ţi aceste cuvinte, ca să le ţii minte, căci sunt pline de înţeles.”
„Să fii bun şi ascultător. Să ai răbdare cu ceilalţi, să nu te necăjeşti, să nu fii prea sensibil, să fii destoinic în munca ta. Să nu vorbeşti la serviciu prea mult despre lucruri religioase, dacă nu eşti întrebat. Să fii un exemplu demn de urmat, în drumul spre Hristos.”
„Să mergi la biserică în mod regulat, să te spovedeşti şi să te împărtăşeşti des şi-atunci vei scăpa de toată frică şi ţi se vor tămădui toate rănile sufleteşti.”
„Te povăţuiesc să ai mereu dragoste pentru toţi. În primul rând dragoste apoi toate celelalte.”
„Trebuie să iubim cu inima curată şi tot astfel trebuie să ne rugăm.”
„Nu vreau să te apropii de Dumnezeu din pricină că te temi de moarte. Vreau să te apropii de El cu multă dragoste. Acesta este lucrul cel mai de seamă, fiule.”
„Când uneori începe să-ţi fie frică, aşa cum spui, aceasta se întâmplă din pricină că nu Îl iubeşti îndeajuns pe Hristos. Asta e totul.”
„Să te rogi şi să iubeşti. Să-L iubeşti pe Dumnezeu şi să-i iubeşti şi pe semenii tăi. Nu vezi câte poate face dragostea lui Hristos? Să nu te întrebi în sinea ta dacă te iubesc ceilalţi. Dacă-i iubeşti tu primul, să ştii că atunci şi ei te vor iubi deopotrivă.”
„Ca să fii iubit de ceilalţi, mai întâi trebuie să-i iubeşti tu.”
„Când se revărsa asupra noastră Harul cel dumnezeiesc, rugăciunea noastră devine cu totul curată. Să te rogi neîncetat, zi şi noapte, chiar şi când dormi în pat.”
„Nu trebuie să-i silim pe alţii să meargă la Biserică. Hristos a spus: Cine voieşte, să-Mi urmeze Mie.”
„Oricât ai fi de obosit să nu uiţi niciodată, seară înainte de culcare, să faci rugăciunile de seară.”
„Să nu te rogi lui Hristos să-ţi ia bolile, ci să dobândeşti pacea, lucrând rugăciunea minţii şi fiind răbdător. Astfel vei avea mare folos”.
„Roagă-te şi nu te supăra. Roagă-te şi fii răbdător.”
„Când citeşti Sfânta Scriptură, căci trebuie să o citeşti necontenit spre a te lumina, Vieţile Sfinţilor sau alte cărţi bisericeşti, de găseşti o propoziţie sau un cuvânt ce te-a impresionat, zăboveşte mai mult în acel loc şi vei vedea că mult te vei folosi.”
Când i-am spus că nu ţin minte tot ce citesc, Păr. Porfirie mi-a spus acestea: „Să ştii, fiule, ca toate ni se depozitează în memorie, iar când Hristos socoteşte că a venit ceasul potrivit, le dezvăluie.”
„Când citeşti să încerci să citeşti limpede, astfel încât să se audă şi ultima litera a fiecărui cuvânt. La fel să procedezi şi când cânţi la biserică sau când te rogi, fiindcă astfel te obişnuieşti să fii corect şi smerit în toate, în cuget, în cuvinte şi în fapte.”
„Când cânţi, să cânţi smerit, fără să faci grimase, fără să faci mişcări dezordonate şi fără să tot salţi psaltirea. Să priveşti mereu spre analog şi să nu discuţi cu cel de lângă tine. Să trăieşti ceea ce cânţi, fiindcă doar astfel cele cantate se transmit celor adunaţi în biserica la slujbă.”
„Cu cât se afla omul mai departe de Dumnezeu, cu atât mai mult este necăjit şi chinuit de felurite lucruri. Trebuie să mergem la duhovnic de fiecare dată când ne chinuie ceva.”
„Să te spovedeşti periodic şi temeinic, fiindcă, chiar de-ai fi Patriarh, dacă nu te spovedeşti, nu te mântuieşti.”
„Să nu vă preocupaţi de cele de pe urmă, nici de antihrist, nici de semnele sale, fiindcă să ştiţi că, atâta timp cât Îl avem pe Hristos cu noi, antihristul nu ne poate vătăma cu nimic.”
„Fii atent la mine. Şi iadul şi satana şi Raiul, toate sunt adevărate. Eu însă nu vreau să te temi de ele, sau să te gândeşti la ele aşa cum faci tu. Vreau să-L iubeşti pe Hristos, Care este Totul. Atunci, oriunde te vei afla, nu te vei mai teme de nimic din toate acestea. Vei avea toate lucrurile bune, fie că te afli aici, fie că te afli altundeva. Da, Hristos ne aşteaptă şi, îndată ce ne vom deschide inima cât de puţin, El va pătrunde în ea de îndată şi vom avea parte de toate cele bune. Este întocmai ca soarele. Când tragi fie şi puţin perdeaua, lumina pătrunde imediat în odaie, iar razele sale ne încălzesc.”
(Părintele Porfirie)
SB
iunie 5, 2012 @ 6:18 pm
Dragilor,
Cum îmi stă în (prostul) obicei să vorbesc mult și de cele mai multe ori prost, sau să mă bag în seama unde nu e de nasul meu, am nevoie de niște îndrumări din partea voastră:
mai exact, la articolul acesta http://www.jurnalul.ro/reportaje/arsenie-boca-vindecari-miraculoase-prislop-610062-comentarii.htm
am intrat în contradicții cu o doamnă evanghelistă care și-a dat seama că trebuie să-și bage nasul în cinstirea sfinților noștri… Nici eu nu m-am lăsat mai prejos însă simt că situația începe să mă cam depășească.
Ultima provocare pe care mi-a lansat-o sună cam așa:
” Unde scrie concret, si nu din traditie orala,ca „sfintii” la care te referi tu, sunt mijlocitori catre Dzeu?” (aici am găsit că i-aș putea sugera să citească Cap 10 de la Matei, unde Iisus îi pregătește pe Apostoli pt propovăduire, deci practic pentru mijlocirea dintre oameni și Dumnezeu)
și iarăși:
„Apocrifele de dinafara bibliei declara multe lucruri care o contrazic si care se regasesc in traditia ortodoxa. De exemplu subiecte legate de Maica Domnului precum nu a mai avut copii , s.a.m.d.”
Deși știu că mă lupt cu morile de vânt, totuși ce-mi recomandați să-i răspund acestei doamne la provocările ei? (nu mă supăr dacă interveniți cu comentarii direct în articolul respectiv) – dar nu mă pot abține !
Mulțumesc
Ana
iunie 5, 2012 @ 6:53 pm
SB, eu am o durere pentru toti romanii care au plecat din tara si si-au schimbat credinta crezand ca alta e mai buna. D-na respectiva spune ca inca mai este crestin ortodoxa, insa din ce scrie nu pare. Mai mult am o durere si pentru toti romanii care nu mai sunt nici ortodocsi, dar nici romani. Din cometariile ei lipseste dragostea de tara.
Daca ar intra maine la conducerea tarii un Stefan cel Mare sfant si ar avea in jur numai oameni cu iubire de credinta si tara, intr-un an tara noastra s-ar schimba (P. Ioanichie Balan spunea ca tara noastra s-ar schimba daca am inchide toata carciumile, si sunt convinsa ca asa ar fi). Si daca politica din tara noastra s-ar schimba si s-ar trai in Romania mai bine decat in orice tara din lume, oare ce-ar face toti acei romani plecati peste hotare si care-si reneaga si tara si credinta stramoseasca?
Apropo de mori de vant: Iti recomand sa nu te lupti cu ele:). Tot P. Ioanichie spunea ca sectantii sunt demonizati. Adica sunt sub influenta unui demon care-i „ajuta2 sa respinga toate formele de ajutor pentru suflet. Asta face si doamna asta. Orice i-ai spune, n-o sa inteleaga -ptr ca nu vrea.
Sa nu-ti pierzi pacea!
SB
iunie 5, 2012 @ 7:14 pm
Mulțumesc tare mult, Ana, între timp m-am mai liniștit dându-mi seama că indiferent de ce i-aș scrie, ea tot ar găsi nod în papură.
D-na se dă ortodoxă în sensul în care se dau toți sectarii (pt că ortodox îneamnă adevăr sau ceva de genul acesta, și în acest sens zice d-na că e ortodoxă, în sensul în care adevărul e la ei).
Am să-i urez drum bun către iad, cu Biblia în mână (dacă are de gând să o țină tot așa)
Ana
iunie 5, 2012 @ 7:19 pm
SB, nu-i ura drum bun spre iad [b]ci drum rau[/b], adica sa nu ajunga acolo:). Da-i urarea parintelui Cleopa, cea cu Raiul:). Imblanzeste-o indiferent de ce ar vrea ea sa spuna. E in inselare:(
Badea Patricia
iunie 5, 2012 @ 8:01 pm
Ma bag si eu ca musca-n lapte :)) Am avut si eu unele discutii in contradictoriu o cu o colega de-a mea care e adventista. Bine…de fapt e botezata ortodox dar numai frecventeaza demult biserica ortodoxa ci pea cea adventista sau deloc. Si am ajuns la concluzia ca nu merita sa mai vorbesti cu ei despre acest subiect, despre acest difetente pentru ca oricum nu vor sa accepte orice le-ai spune. Si o alta greseala pe care cred ca o facem noi este ca sectarii ne pun mereu sa aducem argumente din Biblie, sa precizam unde anume scrie de cutare sau cutare lucru si daca nu gasim, sau doar scrie foarte vag pare ca tot ei au dreptate. Dar eu cred ca nu trebuie abordate lucrurile asa, de ce sa-i dau argumente doar din Biblie, ca noi avem si Sfanta Traditie.E ca si cum ne-ar impune ei armele cu care sa luptam. Daca vrea sa accepte ce zice traditia bine, daca nu, iar bine..sau mai degraba rau.
SB
iunie 5, 2012 @ 8:28 pm
Da, într-adevăr, nu se merită să-ți bați capul cu ei.
Dar pe mine ma deranjează că se bagă ei numai la ortodocși. De ce nu fac aceeași propagandă la musulmani sau la evrei?
Politicos ar fi să ne lase pe noi în prostia noastră și să-și vadă ei de mântuirea lor…
În fine, sunt irecuperabili !
marcel
iunie 5, 2012 @ 9:04 pm
Am o intrebare din ce carte a parintelui Porfirie sunt scrise?
Radu
iunie 5, 2012 @ 9:22 pm
@SB Sunt mai multe pasaje biblice care justifică cinstirea sfinților. Primul exemplu (și unul din cele mai clare) care mi-a venit în minte a fost cel din Apocalipsă, dar căutând mai multe fragmente am găsit acestea, dintr-una din cărțile părintelui Cleopa:
[i]Dimpotriva, acest lucru este de mare nevoie, dupa cum se arata luminat din cuvantul Apocalipsei, care zice: “Si cand (Mielul) a luat cartea, cele patru fiinte si cei douazeci si patru de batrani au cazut inaintea Mielului, avand fiecare alaute si nastrape de aur, pline cu tamaie, care sunt rugaciunile sfintilor” (Apoc., 5, 8). Dar sfintii se roaga lui Dumnezeu nu numai pentru ei si nu numai dupa ce s-au savarsit, ci si fiind inca in lumea aceasta, dupa cum am aratat mai sus ca s-a rugat Avraam pentru Abimelec, Moise pentru popor si dupa cum se ruga marele apostol Pavel cand scrie: “Multumim lui Dumnezeu totdeauna pentru voi si va pomenim in rugaciunile noastre, aducandu-ne aminte neincetat inaintea lui Dumnezeu si Tatal nostru, de lucrul credintei voastre…” (I Tes., 1, 2-3). Si iarasi: “Pentru aceasta ne si rugam pururea pentru voi ca Dumnezeul nostru sa va faca vrednici de chemarea Sa…” (II Tes., 1, 2). Si iarasi: “Nu incetez a multumi pentru voi pomenindu-va in rugaciunile mele, ca Dumnezeu… sa va dea voua duhul intelepciunii…” (Efes., 1, 16-17). Si iarasi: (Aceasta si cerem in rugaciunea noastra: desavarsirea voastra” (II Cor., 13, 19). Iar lui Timotei ii scrie: “Multumesc lui Dumnezeu, pe Care il slujesc – ca si stramosii mei – intr-un cuget curat, ca te pomenesc neincetat zi si noapte in rugaciunile mele” (II Tim., 1, 3).[/i]
Sau te poți inspira de aici: http://www.scribd.com/doc/38062637/Bazele-biblice-ale-mijlocirii-sfintilor
Sorin
iunie 6, 2012 @ 3:59 am
SB, nu ai ce să vorbeşti cu respectiva persoană dacă nu vrea să asculte. E ca şi cum ai încerca să convingi pe un om, care deja e hotărât în ce să creadă, că greşeşte. Am purtat şi eu discuţii cu tot felul de neoprotestanţi şi am ajuns la concluzia că atât timp cât celălalt nu are o minte deschisă pentru a te asculta îţi oboseşti gura degeaba. La fel e şi invers: un protestant de-al lor îşi oboseşte gura degeaba când vorbeşte cu un ortodox ce nu are mintea deschisă să-l asculte. În plus, nu noi chemăm pe om la Hristos ci El Însuşi îl cheamă pe om. E o amăgire să considerăm că putem pe o persoană să o întoarcem spre Ortodoxie prin argumente logice deoarece această întoarcere poate să provină doar din inima omului, dintr-o luminare a lui Hristos. Trebuie lăsat omul pe drumul lui dacă e convins de el şi să aşteptăm momentul în care Hristos îi va îndrepta paşii dacă va fi vreodată asta iar daca nu atunci asta e. Mi se pare şi că se exagerează cu gândirea noastră categorică că dacă nu eşti ortodox nu ajungi în Rai. Unii din aceşti neoprotestanţi sunt aprinşi în dragostea lor faţă de Hristos la fel de tare ca mulţi ortodocşi ce se vor foarte credincioşi. Singura diferenţă o reprezintă doar credinţa în nişte dogme abstracte. Pentru că mulţi din ortodocşii noştri ce se vor foarte credincioşi nu diferă cu nimic de nişte neoprotestanţi ce se vor foarte credincioşi decât în nişte învăţături ce sunt abstracte ( şi spun că sunt abstracte deoarece nu există o anumită trăire mai adâncă a ceea ce este acea dogmă şi felul în care ea influenţează viaţa duhovnicească ).
Sorin
iunie 6, 2012 @ 4:25 am
În legătură cu scrierile apocrife eu nu pricep ce legătură există între ele şi învăţătura Bisericii? Scrierile apocrife de asta se numesc apocrife căci sunt eretice. Ea spune că are anumite învăţături comune cu Biserica? Păi şi Evanghelia lui Iuda vorbeşte de un Hristos ce avea apostoli şi asta înseamnă că trebuie să le credem? Aceste scrieri eretice au fost făcute tocmai pentru a înşela oamenii. Ele conţine anumite adevăruri ale Bisericii împreună cu otravă eretică. De dragul polemicii ai putea şi tu să-i pui nişte întrebări. Ce a apărut întâi: Biserica sau Sfânta Scriptură? În ce secol a apărut Biblia aşa cum e acum cu cărţile ei? Cine a hotărât care cărţi ale Bibliei sunt canonice şi care eretice? Ce a ajutat la luarea acestor decizii din moment ce se folosea în multe biserici Protoevanghelia lui Iacob ce a fost considerată apocrifă când s-a alcătuit Sfânta Scriptură? Prima dată a apărut Biserica. Ultima carte a Sfintei Scripturi a apărut în anul 100 ( e vorba de Apocalipsa lui Ioan ) iar formatul Bibliei cum este azi ( cu cărţile ce le conţine ) s-a făcut la Sinodul I Ecumenic din Niceea în secolul IV. Deci în atâţia ani doar Biserica a putut menţine Adevărul aşa încât să se poată face diferenţa dintre cărţile canonice şi cele apocrife. Iar dacă ei acceptă alegerea cărţilor Sfintei Scripturi de la Sinodul I Ecumenic considerând că Duhul Sfânt a inspirat această alegere atunci să vedem cum era viaţa Bisericii în acea perioadă. Deci Canonul 18 spune: „Au venit la sfântul şi marele sinod (ştiinţă), că în oarecare locuri, şi cetăţi, prezbiterilor, Euharistia diaconii o dau. Care nici canonul, nici obiceiul au predanisit, ca cei ce stăpânire nu au prosfora (proaduce), celor ce prosforează se le dea trupul lui Hristos. Şi aceia s-a făcut cunoscut, că acum unii din diaconi şi mai înainte de episcop, se ating de Euharistie. Deci acestea toate ridice-se, şi rămâie diaconii întru măsurile lor, ştiind ei, că, a episcopului sunt slujitori, iar decât prezbiterii mai mici. Şi să ia după rânduială Euharistia după prezbiterul, ori episcopul dându-le lor, ori prezbiterul. Dar nici a şedea între prezbiteri să fie iertat diaconilor. Că afară de canon, şi afară de rânduială este cel ce făcea; iar dacă unul nu ar voi a se supune, şi după hotărârile acestea, înceteze de diaconie.” Se întâmplă aşa ceva în bisericile lor? Au diaconi, prezbiteri ( preoţi ) şi episcopi? Iau Euharistia după episcop şi preot? Episcopul, respectiv preotul le dă diaconilor Euharistia?
Ana
iunie 6, 2012 @ 4:55 am
Patricia 10
[quote]Si o alta greseala pe care cred ca o facem noi este ca sectarii ne pun mereu sa aducem argumente din Biblie, sa precizam unde anume scrie de cutare sau cutare lucru si daca nu gasim, sau doar scrie foarte vag pare ca tot ei au dreptate. [/quote]
Parintele Calciu spunea ca noi ortodocsii citim prea putin biblia. Chiar in unele manastiri din afara tarii parintele a observat ca se citeste putin din biblie. Sectarii citesc mult si stiu mult (dar stiu si inteleg gresit) si cand incep sa ne dea pasaje din biblie, noi ne pierdem pentru ca nu cunoastem. Insa daca citim, putem sa discutam cu ei pana in momentul in care pun intrebari dupa intrebari ca sa ne derute. Ei nu vor sa cunoasca Adevarul ci vor sa ne faca sa ne pierdem pacea.
Dintre sectari foarte putini sunt cei care chiar vor sa cunoasca adevarul. Insa cei care vor sa-L cunoasca, Dumnezeu ii ajuta sa intre pe Cale.
marcel
iunie 6, 2012 @ 7:41 am
Hei nu mi-a raspuns nimeni la intrebare 🙁 din ce carte a parintelui Porifire sunt scrise ?
Badea Patricia
iunie 6, 2012 @ 10:54 am
@ Ana. Aveti dreptate, citim mult prea putin din Biblie si mult prea superficial, nu incercam sa ne explicam( citind din Sfintii Parinti) tot ceea ce citim ca sa intelegem semnificatiile adevarate ale fiecare fraze. Dar eu ma refeream ca nu toate invataurile ortodoxe au un pasaj in Biblie care sa le justifice iar atata timp cat sectarii nu accepta traditia( pe care o au si ei fara sa-si dea seama) degeaba vorbim cu ei.
Boitos
iunie 6, 2012 @ 11:34 am
Deci sa va spun o smecherie pt sectari, aici ma refer la pocaiti. Ani trecuti inainte sa mergem la biserica, in toata Duminica , venea un vecin , care ne tot spune din Bibilie.Si uite asa o Duminica am intarziat , o alta nu am mers la biserica si pana sa infuriat mama.Si la luat de manecat si la intrebat ce simte cand vede o cruce.Si el a tot dat pe alaturi cu versete si interpretari de ale lui.Pana la urma a spus ca atunci cand vede o cruce nu trece nepasator pe langa ea, adica sa nu simta nimic.Deci de atunci nu ne mai deranjeaza.
Eu tot ma gandesc ca intr-o zi sa daca ma abordeaza un sectar, sa il intreb de Maica Domnului, ca apoi daca mi-a da Dumezeu putere ii spun eu cate am de spus.
ioana
iunie 6, 2012 @ 1:03 pm
pt marc3l
O parte din ele le-am intalnit in cartea: „Mireasma duhovniceasca a parintelui Porfirie” scrisa de presb. Dionisie Tatsis, la editura Egumenita dar cred k si in celelalte carti despre parintele Porfirie le gasesti.
Poate te ajuta altcineva cu mai multe detalii eu cartea asta am citit-o de curand si de aceea unele din invataturi mi le-am amintit.
Sper sa-ti fi fost de folos comentul meu…
Doamne ajuta!
SB
iunie 6, 2012 @ 2:25 pm
Vă mulțumesc mult pt sprijin! Nu-mi mai bat capul cu d-na aceea.
Pe mine cel mai tare m-a deranjat ca-și ține propaganda în comunități de creștini ortodocși. I-am sugerat să se ducă la musulmani sau la evrei să țină același discurs de tip propagandist, dar se pare ca problema ei – și a multora ca ea – constă în dorința de a distruge ceva ce aparține de neplăcutul lor trecut.
I-am mai sugerat în plus să ne lase pe noi în prostia noastră, dar…se pare că are timpane/ochi de lut…
Sorin
iunie 6, 2012 @ 4:46 pm
http://sfappetrupavelandrei.wordpress.com/2012/05/24/un-ecumenism-exemplar/
Birghis Sebastian
octombrie 17, 2012 @ 9:29 pm
Cu tot respectul pentru Stefan cel Mare si cu tot patriotismul meu…, va-ntreb pe voi, poate imi veti da un raspuns. Mai mult ca sigur nu o sa imi schimbati convingerea. Cine l-a facut pe Stefan cel Mare „sfant”? Eu stiu ca Sfant este doar Dumnezeu Tatal. Altfel toti suntem oameni, nascuti in urma pacatului stramosesc. De exemplu: „Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau; sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.”, „Adu-ti aminte de ziua Domnului si o cinsteste.”. Atunci cum putem avea noi crestinii, alti sfinti afara de Dumnezeu si alte sarbatori afara de ziua a 7-a? „Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.” Atunci cum bisericile noastre sunt pline de picturi care reprezinta alti oameni, catalogati de alti oameni, drept „sfinti”…? Crucea…il reprezinta pe Hristos pe cruce. Da, inteleg. Dar iarasi nu ne-a cerut el sa ii facem acest chip cioplit. Mie mi se pare ca aceste lucruri incalca 3 din cele 10 porunci. Unde s-a gresit si de unde biserica crestin-ortodoxa a preluat aceste „traditii” proaste.
Birghis Sebastian
octombrie 17, 2012 @ 9:32 pm
Va rog!! sa nu imi veniti cu explicatii stupide gen: „Prin cruce si icoane omul ajung mai usor la Dumnezeu, iar noi nu ne inchinam lor, ci celor pe care ii reprezinta.”. Eu unul nu vad biserica ortodoxa ca fiind calea cea dreapta spre Dumnezeu; cu toate ca prin ea am aflat cele 10 porunci si multe alte lucruri. Plus de asta, la o mica analiza, preotii au urmarit din cele mai vechi timpuri sa ii controleze pe oameni. Spovedindu-te la preot, nu faci altceva decat sa ii spui lui adevarul despre tine, uneori avand efecte asupra spoveditului din punct de vedere politic. Spovedania adevarata are loc prin cainta, prin nerepetarea acelor pacate pe care le-ai facut si prin rugaciunea adresata lui Dumnezeu pentru iertarea lor. Sa nu mai spunem de afacerea pe care unele biserici si manastiri o fac cu icoane, lantisoare, bratari si alte lucruri „sfinte”. Banii pe care preotii ii iau de la oameni, indiferent ca-i nunta, botez sau inmormantare, sunt deja o afacere obisnuita si legala. Astept un raspuns argumentat, fie el si la o singura problema pe care am ridicat-o eu aici. Multumesc anticipat!!
Dan Tudorache
octombrie 18, 2012 @ 6:42 am
Salut Sebastian (Birghiș)!
Mă grăbesc eu cu răspunsul, chiar dacă nu va fi unul pe măsura așteptărilor tale:
Înainte de a da vreun răspuns se cade să ne spui și nouă confesiunea din care faci parte, ca să știm cu cine vorbim.
După aceea mai vedem cum stă treaba și cu adevărul, și cu spovedania și cu preoții.
PS – (REVENIRE): Pentru că au trecut deja două zile de când ai lăsat comentariile, fără să-ți asumi identitatea confesională, ți-am retras comentariile de pe site (unpublish) dar le vom republica imediat ce te vei prezenta ca atare
Birghis Sebastian
octombrie 24, 2012 @ 3:00 pm
Sunt crestin-ortodox.
Alexandru Andrei
octombrie 25, 2012 @ 1:01 pm
Sebastian, te-am întrebat ce confesiune ai pentru că modul în care ai pus acele întrebări este unul tipic protestant. Faptul că declari că ești creștin ortodox mă miră cu atât mai mult. Dar asta nu înseamnă că nu ți-aș fi răspuns, indiferent de confesiunea pe care o specificai.
Prima întrebare adresată a fost ”Cine l-a făcut pe Ștefan cel Mare sfânt?” însă de vreme ce tu însuți ai spus că ”mai mult ca sigur nu o să îmi schimbați convingerea” nu o să-ți răspund pentru că indiferent de răspuns rezultatul ar fi același, nu?. De ce aș consuma timp cu explicații dacă ești hotărât dinainte să rămâi cu aceeași convingere? Și de ce întrebi despre ceva anume dacă ești convins deja despre acel ceva?
Apoi, noi creștii putem avea alți sfinți afară de Dumnezeu în cel mai natural mod cu putință, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, ca toți oamenii să fie sfinți.
În Vechiul Testament, cei trei tineri care au fost aruncați în cuptor cântau [i]”Binecuvântaţi, voi cei [b]sfinţi[/b] şi smeriţi cu inima, pe Domnul, lăudaţi şi-L preaînălţaţi pe El în veci. ”[/i]
În Noul Testament, Sfântul Apostol Pavel își începe epistola către Coloseni așa: [i]”Pavel, apostol al lui Hristos Iisus prin voinţa lui Dumnezeu, şi Timotei, fratele nostru, [b]Sfinţilor[/b] şi credincioşilor fraţi întru Hristos, care sunt în Colose: Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul nostru Iisus Hristos. Mulţumim lui Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, rugându-ne totdeauna pentru voi, Căci am auzit despre credinţa voastră în Hristos Iisus şi despre dragostea ce aveţi către toţi [b]sfinţii”[/b][/i]
Apoi, același Sfânt Pavel continuă [i]”Mulţumind cu bucurie Tatălui celui ce ne-a învrednicit pe noi să luăm parte la moştenirea [b]sfinţilor[/b], întru lumină. ”[/i] care i-a împăcat pe oameni [i]”Prin moartea (Fiului Său) în trupul cărnii Lui, ca să vă pună înaintea Sa [b]sfinţi[/b], fără de prihană şi nevinovaţi ”[/i]
Sfântul Apostol Petru, în prima sa epistolă sobornicească, adresându-se creștinilor le spune: ”Iar voi sunteţi seminţie aleasă, preoţie împărătească, [b]neam sfânt[/b], popor agonisit de Dumnezeu, ca să vestiţi în lume bunătăţile Celui ce v-a chemat din întuneric, la lumina Sa cea minunată”
În fine, Sfânta Scriptură abundă de referiri despre oameni sfinți și putem afla cum însuși Dumnezeu ne-a dat poruncă să fim fără prihană, să fim desăvârșiți… adică sfinți.
Așadar, pentru că avem sfinți, avem și alte sărbători afară de ziua a șaptea. Dar mai mult, din faptul că Dumnezeu ne-a poruncit să sărbătorim ziua a șaptea, nu reiese că ne-a poruncit să sărbătorim doar ziua a șaptea.
Legat de chipul cioplit găsești explicații aici: http://parohiaoslo.wordpress.com/2012/03/12/despre-sfintele-icoane-cu-parintele-cleopa-ilie/
In concluzie nu se încalcă nimic. Cu puțin efort de aprofundare vei înțelege că în ortodoxie totul are o logică și o așezare armonioasă, dumnezeiască.
În legătură cu ”mica analiză” cred că uiți că și preoții sunt tot oameni, cu nevoi ca ale tale și își câștigă pâinea din munca lor care este slujirea lui Dumnezeu și a aproapelui. Eu te îndemn să mergi la spovedit la un preot, apoi să frecventezi slujbele bisericii și vei înțelege totul mult mai bine. Așa cum un sport îl înțelegi mult mai bine când îl practici tot așa și credința ortodoxă se înțelege prin experiență și luminare de la Duhul Sfânt.
Birghis Sebastian
octombrie 25, 2012 @ 3:18 pm
Multumesc pentru raspuns, in mare masura m-a multumit. Ce fac preotii e treaba lor, iar pildele care le spun in fiecare duminica le stiu pe dinafara. Eu nu mai vad biserca sa fie un lacas sfant din moment ce nu poti merge acolo cum vrei. Plus de asta cand am vazut niste aplauze ca la teatru si campanie politica acolo, m-am scarbit. Asta e motivul pentru care am renuntat sa merg la biserica. In fine, totusi in a doua porunca scrie destul de clar: „Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.”, si vreau sa subliniez „nici o alta asemanare”. Aceasta formulare spune totul despre aceste icoane, picturi si cruci despre care am zis. Hristos a fost rastignit pe cruce, asa e. Pe cap I s-a pus coroana de spini, iarasi adevarat. Intreb: De ce luam doar crucea ca simbol sfant si nu si coroana de spini. Va invit, pe langa cruciulitele de la gat pe care le purtam cu totii(si eu de altfel), sa purtam si cate o astfel de coroana cu spini. In plus, aceasta religie protestanta nu m-a intersat niciodata si nici nu am citit despre ea vreodata. Se pare ca mai sunt atunci si altii care au gandit ori gandesc ca mine si am sa ma documentez putin sa vad ce pareri gasesc acolo. Mersi inca odata pentru raspunsuri! Astept clarificarea cu Stefan cel Mare si opinia la parerile exprimate mai sus.
Birghis Sebastian
octombrie 30, 2012 @ 3:05 pm
Apropo, domnule admin. V-ati pus vreodata intrebarea, daca prin traducere, textul biblic a fost sau nu modificat? De aceea ma ghidez dupa aceste 10 porunci.
Antonia
octombrie 30, 2012 @ 4:03 pm
Doamne ajuta tuturor!
Articolul acesta este foarte inteleapta si ma bucur mereu de asa ceva 🙂
Iertati-ma ca v-am ignorat toate comentariile deasupra.. aici nu aveam de gand sa pun numai un „like” pt cuvintele scrise de invatatura buna.
Ce bine ca putem folosi internetul si pe baza religoasa asa ca pt totii care nu aud dar au ochi – pot – sa vada si sa citeasca ce este adevarul.
Dan Tudorache
octombrie 31, 2012 @ 9:11 am
Doamne ajută, Sebastian!
Răspund cu întârziere din lipsă de timp, dar încerc să răspund pe îndelete:
Ai spus că ”Eu nu mai vad biserca sa fie un lacas sfant din moment ce nu poti merge acolo cum vrei.”
Prin această afimație nu înțeleg care e legătura dintre gradul de sfințenie al Bisericii ca instituție divino-umană și a merge ”cum vrei”. Nu înțeleg precis nici ce ai vrut să spui prin acest ”cum vrei”. Fii te rog mai explicit.
Spre exemplu nici la concert nu mergem cum vrem, spre exemplu în șlapi… și totuși sala de concert nu este altceva decât sală de concert, indiferent dacă suntem în șlapi sau nu. Nici la școală nu mergem în slipi și școala rămâne școală. Ba mai mult, chiar dacă aș chiuli sau dacă n-aș învăța, școala tot instituție de învățământ rămâne și nu își pierde atributele dintre care cel mai important este de a-l educa pe om. E problema mea că nu învăț…dar asta nu aduce atingere instituției în sine.
La fel stau lucrurile și cu Biserica. Oricât de păcătos ar fi preotul sau credinciosul instituția Bisericii nu își pierde capacitatea de a-l sfinți pe om.
În plus, motivul invocat pentru a nu merge la Biserică nu este unul întemeiat, și asta o arată însuși Mântuitorul. Da, înțeleg că ai fost scandalizat de acea situație, și eu aș fi fost scandalizat la fel, și nu am fi fost singurii ci atâția alți creștini s-ar fi scandalizat de o situație smintitoare, dar asta nu este un motiv de a părăsi Biserica căci ea este spital duhovnicesc nu muzeu de sfinți. Însuși Hristos a denunțat fățărnicia și păcatele unor farisei și cărturari (atenție, nu toți!), dar de dus la templu s-a dus mereu, ba a și îndemnat credincioșii să meargă precum pe cei zece leproși: “Intrand intr-un sat, L-au intampinat zece leprosi care stateau departe, si care au ridicat glasul si au zis: Iisuse, Invatatorule, fie-Ti mila de noi! Si vazandu-i, El le-a zis: Mergeti si aratati-va preotilor. Dar, pe cand ei se duceau, s-au curatit. …” ((Luca 17, 12-13)
A nu te duce la Biserică pentru că preotul e păcătos și a făcut cutare și cutare este egal cu a-ți tăia craca de sub picioare și a te condamna la moarte duhovnicească. E la fel cu a nu te duce la spital, deși ești bolnav, pe motiv că în spital sunt doctori slabi pregătiți sau care iau șpagă. Orice om care are o boală caută un doctor bun care să-l vindece. În biserică ai toată libertatea să cauți un duhovnic care să facă în fapte ceea ce și predică. De găsit găsești, numai să vrei. Lămurind și acest aspect, trec mai departe.
Din ceea ce spui despre a doua poruncă înțeleg că ori nu ai citit trimiterea la acel articol explicit ori nu ai văzut linkul trimis, ceea ce ar fi de înțeles. Ideea este că nu poți scoate un citat din întregul context când contextul complet este că Dumnezeu, după ce a dat porunca ”să nu-ți faci chip cioplit” dă porunca ”să faci doi heruvimi de aur și să-i faci ca dintr-o bucată, ca și cum ar răsări din cele doua capete ale capacului”. Păi își dă Dumnezeu cu stângul în dreptul? Se contrazice pe Sine sau nu am înțeles noi ce înseamnă porunca a doua pentru că i-am denaturat sensul decupând-o din context? Apoi Sinodul Ecumenic al VII-lea de la Niceea s-a ținut degeaba sau tocmai înlăturarea neînțelegerii cinstirii icoanelor l-a avut în vedere? Argumente s-au adus destule… trebuie doar să le căutăm dacă vrem să ne clarificăm.
În legătură cu Ștefan cel Mare și Sfânt, cu părere de rău, te rog să nu te superi că nu aduc clarificări, dar nu pentru că nu aș avea sau nu aș fi dispus ci pentru că tu susții că deja ești convins că nu te mai convinge nimeni de altceva. Dacă ești dispus să accepți că nu ești sigur pe acest aspect și mai ai nevoie de informații, atunci eu voi răspunde solicitării tale.
Apoi, în final, induci ideea că textele biblice ar fi fost modificate prin traducere… denaturându-se adevărul. Păi dacă ar fi așa, nu cumva și cele 10 porunci ar cădea sub incidența acestei presupuneri? Nu cumva cele zece porunci sunt modificate iar originalul spune altceva?
Dacă ai dubii asupra traducerilor, nu este nicio problemă. Poți confrunta originalele cu traducerile să vezi cum stau lucrurile.
Birghis Sebastian
noiembrie 5, 2012 @ 12:27 pm
In cazul celor 10 poruni nu poate fi vorba de o modificare prin traducere. Sunt niste propozitii foarte simple, foarte categorice si iti poti da seama daca le analizezi logic, ca spun adevarul. In plus biblia a fost scrisa de oameni, nu de Dumnezeu. Probabil ca unii dintre cei care au scris au fost impinsi de la spate de divinitate, nu contest. Ai spus de heruvimi. In acest context, Dumnezeu ii cere lui Moise 2 heruvimi de aur. Ca prin acest lucru sa se inteleaga valoarea informatiei din Chivot. In cazul in care nu stiai, heruvimul este un inger de-al lui Dumnezeu si nu un om. Astfel ca in biserica gasesti prea multe chipuri de oameni(care se afla pe pamant pentru a-si ispasii pacatul stramosesc) si nu ingeri. Noi nu ne putem da drept sfinti inainte de judecata de apoi si nici nu putem sa ii facem pe altii sfinti, iar apoi sa-i proiectam pe peretii unui lacas pe care il vrem a fi sfant. Sunt lucruri care se bat destul de clar, cap in cap.
Dan Tudorache
noiembrie 7, 2012 @ 1:36 pm
Sebastian, într-adevăr heruvimul este înger al lui Dumnezeu, dar aici este vorba de a cinsti Duhul Sfânt din îngeri, același Duh Sfânt care se odihnește și în Sfinți. Ai uitat să spui că oamenii se află pe pământ nu doar pentru a-și ispăși păcatul strămoșesc ci și pentru a se îndumnezei, pentru a deveni dumnezei după har, după cum spune Scriptura. Iar despre sfinți… nu noi îi facem sfinți ci Dumnezeu… noi doar le recunoaștem sfințenia (tot ajutați de Dumnezeu) ceea ce e altceva decât ”să îi facem pe alții sfinți”. Pe pereții bisericilor sunt pictați oameni îndumnezeiți a căror moaște miros a mir nu a duhoare, iar necinstirea lor n-ar fi altceva decât necinstirea lui Dumnezeu care i-a sfințit pe ei.
Dan Tudorache
noiembrie 14, 2012 @ 10:21 am
Sebastia, pentru lipsă de respect față de sfintele moaște și mai ales față de cinstirea sfintelor moaște ți-am șters ultimul comentariu. Nu mai zic de insinuările cu ”avem creier” când tocmai cel care emite asemenea pretenții dă dovadă de lipsă de cultură teologică elementară prin afirmații de genul ”a 3-a venire”.
Adrian
august 5, 2013 @ 1:10 pm
Ma scuzati ca intervin cu parerea mea de amator, dar am citit undeva, în noul testament, nu tin minte exact unde si care din sfinti a spus ca, daca ar fitrebuit sa scriem toate învataturile Domnului, nu ar fi ajuns toate cartile din lume sau cam asa ceva, citez din memorie. Deci cea mai mare cantitate a îvataturilor, nu au fost scrise în Biblie. Aceste învataturi s-au transmis oral si prin traditia bisericii de-a lungul timpului. Si care din biserici a pastrat cel mai bine traditia, daca nu biserica ortodoxa, acuzata continuu de ne adaptare la timpurile moderne. De parca cuvîntul modern înseamna si superior. Atunci acesti neo protestanti, culturi sau secte cum vreti sa le spuneti care îsi iau originea din fragmentarea bisericii catolice de catre protestanti, culturi care au fost îinfiintate cu cîteva sute da ani în urma, au eliminat majoritatea învataturilo si au pastra doar ”putinul” scris în biblie, pe care nu stiu sa-l interpreteze pentru ca le lipseste restul. Au transformat crestinismul într-un regulament militar, lipsit de orice spirtualitate, dar plin de iluzii si fanatism. Singurul punc pozitiv este faptul ca se întrunesc în numelel lui Iisus.
Scuzati înca o data parerea unui ignorant în materie.