Schitul Colțul Chiliilor din Munții Piatra Craiului

Un alt loc minunat pe care ne-a ajutat Dumnezeu să-l vedem în tabăra de primăvară de la Zărnești, este Schitul Colțul Chiliilor, deși nu a fost în programul nostru.

Schitul „Colțul Chiliei” se află chiar pe partea nordică a munților Piatra Craiului, într-o zonă mirifică, izolată de lume. Totul era verde iar, soarele încă mai strălucea pe cer, aerul era cald. După ce ne-am oprit pe băncuța de la poartă să ne odihnim, am intrat în biserică, unde se slujea vecernia.

În Biserica erau la strană cântărețul și un ierodiacon. Având în grupul nostru și tineri cântăreți bisericești ne-am alăturat repede la strană și am început să cântăm „Hristos a înviat!” și celelalte cântări ale joii luminate. După slujbă a venit și părintele stareț care ne-a invitat înăuntru la un cei și la o felie de cozonac. Părintele ne-a și ținut un scurt cuvânt de învățătură, răspunzând cu răbdare întrebărilor noastre. Bucuros de frumoasa cântare de la strană, părintele diacon ne-a invitat și vineri de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii să urcăm la schit și să cântăm, mai ales că această sărbătoare este ca un al doilea hram al comunității lor monahale. Am acceptat cu bucurie.

Lângă mănăstire se află o mică peșteră din timpul invaziilor otomane din secolul XV, când creștinii erau nevoiți să se ascundă prin munți. „Dupa încetarea invaziilor, când oamenii au putut sa revină liniștiți la casele lor, în peștera de lângă actualul schit, în care aceștia amenajaseră o mica bisericuță, a fost înființat un schit pustnicesc” (Teodor Dănălache).

În acest schit s-a nevoit și duhovnicul Ioanichie Moroi, născut în Zărnești, care avea să devină starețul Mănăstirii Sihăstria. Înainte de moartea lui el a lăsat vorbă părintelui Cleopa să facă aici un schit. Istoria întreagă a schitului o găsiți aici: Schitul Coltul Chiliilor.

(Claudiu Balan)