Scopul legiferării homosexualității este transferul de loialitate, pe care omul i-o acorda lui Dumnezeu, către politicieni.
Astăzi începe Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, pe care-i vom sărbători pe 29 iulie. La Sfânta Liturghie dimineață, la momentul dedicat citirii din epistole (la Apostol) s-a citit pasajul din capitolul 1 a Epistolei către Români în care Sfântului Apostol Pavel vorbește despre patima homosexualității. Nimic întâmplător, acum când în țara noastră discuțiile despre modificarea constituției au ca miză și legiferarea unirii dintre homosexuali sub forma unei așa zise „căsătorii”.
S-a discutat mult despre această temă, și cea mai mare nedumerire este următoare: De ce încearcă marile puteri ale Europei să forțeze legiferarea homosexualității în statele Uniunii Europene? De ce este așa de importantă această măsură pentru binele Europei? Este oare homosexualitatea cea mai mare problemă a acestui continent? Aduce legiferarea acestui mare păcat vreun bine națiunii? Creează homosexualitatea locuri de muncă? Rezolvă sărăcia oamenilor? Aduce pace în familiile destrămate? Unește pe fii unei nații? Îi aduce acasă pe cei din diaspora? Crește natalitatea? Aduce un spor economic? Atrage investițiile străine? Scade deficitul bugetar? Mărește exporturile? Dezvoltă turismul? Rezolvă problemele legate de infrastructură? Ridică cumva nivelul educației în rândul populației? Crește calitatea serviciilor medicale în sistemul de stat?
Nimic din toate acestea. Atunci de ce insistă mai marii Europei și Statelor Unite pe această legiferare a unui păcat condamnat de mii de ani în conștiința lumii?
Eu am găsit răspunsul în interviul pe care IPS Iosif l-a oferit portalului Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, doxologia.ro. Și acest răspuns se împletește de minune cu ceea ce spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola sa către Romani.
Cheia demersului lor rezidă în efectul psihologic pe care-l va avea legiferarea acestui mare păcat în rândul populației. Scopul acestei legiferări nu este într-ajutorarea celor câteva sute de homosexuali din România, care înseamnă sub 0,01 % din populația țării ci influențarea psihologică a celorlalți 99,99% dintre noi.
Ce mesaj îmi transmite mie o conducere a țării care legalizează homosexualitatea? Dacă nu l-aș cunoaște pe Dumnezeu și Biserica Sa aș înțelege că Parlamentul României și Președintele stabilesc care sunt principiile moralității în lumea care trăim. Aș înțelege că ei definesc limitele binelui și a răului în societate. M-aș gândi că știu ei mai bine ce fac, de vreme ce sunt în fruntea țării, și au atâtea studii, experiență și atâția oameni foarte bine pregătiți profesional în jurul lor.
Dacă ar legaliza drogurile, asemenea Olandei, le-aș încerca și eu gândidu-mă că nu-mi vor face rău. Dacă ar legaliza consumul de alcool la volan, aș conduce cu viteză după ce am băut vreo trei beri ca să văd care-i senzația. Dacă ar legaliza prostituția, atunci aș înțelege că e firesc să-ți înșeli soția, ba mai mult, i-aș cere soției mele să fie mai îngăduitoare cu mine pe motivul unui nou principiu al binelui, stabilit de la centru. Ba chiar aș spera ca într-o bună zi să se legalizeze și alte păcate care astăzi sunt interzise prin lege. Astfel ar începe să apară în sufletele oamenilor speranța legalizării cât mai multor plăceri și patimi, în speranța unui vieți mai bune, mai fericite.
Observați cum treptat nădejdea oamenilor într-un trai mai bun își centrează rădăcinile în conducerea țării, în politicieni. Speranța noastră va fi la ei! Politicianul devine astfel un Mesia mult așteptat, care prin deciziile sale poate schimba viața unei națiuni, poate chiar defini limitele plăcerilor personale ale cetățeanului.
Așa apare o mare ruptură între generații. Dacă până acum ceva timp Biserica, prin gura sfinților ei, trasa limitele moralității, ale bunei-cuviințe, raportând toată viața omului la Dumnezeu și la întreaga Lui Creație, astăzi politicienii sunt cei care prin forța economică, mediatică și prin instituțiile statului, stabilesc ce este moral și ce este imoral.
Dar acest transfer de încredere pe care noi oamenii l-am făcut, de la Dumnezeu către politicieni este urmare a vieții noastre păcătoase, a alegerile greșite, a patimile egoiste, urmare a rușinii de a ne întoarce către Dumnezeu, a mândriei de a recunoaște greșelile și urmare a multor altor răutăți din sufletele noastre.
Acest transfer de încredere (credință) de la Dumnezeu către politicieni are la baza și un transfer de putere. Dacă până acum omul îl considera pe Dumnezeu atotputernic și își lăsa în mâinile lui întreaga viață, până la cel mai mic detaliu (vezi tradițiile țaranului român), acum pentru cetățeanul de rând politicianul este atotputernic, directorii marilor companii sunt atotputernici, banul este puternic, banul decide.
Prin urmare scopul legiferării homosexualității este transferul de loialitate pe care omul i-o acorda lui Dumnezeu către politicieni. Defapt, mai pe simplu spus, se încearcă scoaterea definitivă a lui Dumnezeu din ecuația vieții omenești.
Și dacă cetățeanul european ajunge treptat să înghita minciuna că Dumnezeu nu există, atunci totul este posibil. Totul se poate legifera. Cetățenii vor acorda loialitate și încredere totală mai marilor țării și ai lumii.
Și acum începe dansul!
Cu puterea în mână și cu acest mare capital de încredere, politicienii vor putea controla mult mai bine lumea. Vor putea modela societatea în așa fel încât ei să poată obține o putere și mai mare și bani și mai mulți. De fapt acest proces este unul de auto-divinizare, în care politicianul cere din ce în ce mai multă slavă de la popor.
Omul nu se mai închină lui Dumnezeu, nu-i mai cere lui Dumnezeu ajutorul ci își face un idol din politicieni, așa cum dealungul istoriei și-a făcut idoli din aur și argint, sau i-a făcut zei pe marii împărați. Și acum intervine minunat discursul Sfântului Apostol Pavel despre homosexualitate:
„Cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca pe Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au rătăcit în gândurile lor şi inima lor cea nesocotită s-a întunecat. Zicând că sunt înţelepţi, au ajuns nebuni. Şi au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestricăcios cu asemănarea chipului omului celui stricăcios şi al păsărilor şi al celor cu patru picioare şi al târâtoarelor. De aceea Dumnezeu i-a dat necurăţiei, după poftele inimilor lor, ca să-şi pângărească trupurile lor între ei, ca unii care au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună şi s-au închinat şi au slujit făpturii, în locul Făcătorului, Care este binecuvântat în veci, amin!” (Romani 1, 21-25)
Legiferarea păcatului homosexualității are ca scop înlocuirea în sufletul nostru a slavei lui Dumnezeu Celui nestricăcios cu slava mizerabilă a politicienilor celor bogați.
Mai marii Europei vor să se așeze pe tronul lui Hristos, chiar în inima noastră! Legiferarea avortului, a homosexualității, a prostituției, a drogurilor, sunt doar instrumente de manipulare psihologică a maselor, prin care politicianii îl scot pe Hristos din sufletul curat al copiilor, al tinerilor și al tuturor cetățenilor, pentru a primi ei întreaga slavă.
Dar Dumnezeu știe toate planurile omului, toate gândurile lui, încă dinainte de a fi făcut lumea. Și a pregătit pentru toate acestea un plan de mântuire.
Politicienii vor să fie stăpânii lumii, dar uită că Unul singur are Putere în cer și pe pământ, și înaintea Lui se vor închina toate neamurile lumii. Pe toate le va așeza Hristos când va veni a doua oară întru slavă pe norii cerului.
Astăzi citeam din Evanghelia după Ioan cum Pilat, judecându-l pe Hristos, văzând că nu-i răspunde la întrebări îi spune: „Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii că am putere să Te eliberez şi putere am să Te răstignesc?” (Ioan 19, 10) Iar Domnul îi răspune:
„N-ai avea nici o putere asupra Mea, dacă nu ţi-ar fi fost dat ţie de sus. De aceea cel ce M-a predat ţie mai mare păcat are.” (Ioan 19, 11)
Puterea politicienilor asupra lumii întregi este parțială, limitată și validată de Dumnezeu, adică îngăduită. Așa cum Hristos de bună voie s-a lăsat judecat de Pilat și răstignit, la fel și astăzi lumea este lăsată de Dumnezeu parțial în mâna celor răi, pentru a-Și arăta Slava Sa mai minunat decât până acum, așa cum Hristos batjocorit și răstignit fiind, a înviat din mormânt înaintea întregii lumi.
Nu vă îngrijorați, îi vede Domnul pe toți, și pe Merkel, și pe Ponta, și pe Berlusconi, și pe Băsescu, și pe comisarii europeni, și pe evrei, și pe masoni, și pe toți cei de la Banca Mondială, și pe cei de la FMI și pe cei de la BERD, și pe Obama, și pe bancheri, și pe șefii serviciilor secrete, știe Domnul ce este în inima fiecăruia, știe ce urmăresc, știe interesele lor, știe ce vor face… știe tot.
Tata este la cârmă! Nu vă faceți grij!
Totul este bine gândit de la începutul lumii! Antihrist împreună cu slujitorii lui vor fi judecați și totul se va da pe față. Rugați-vă pentru toți!
(Claudiu Balan)
Ludmila Doina
iunie 26, 2013 @ 12:24 pm
Foarte bun articol, si foarte bine argumentat !
Doamne ajuta !
Carol
iunie 26, 2013 @ 2:50 pm
Doamne ajuta Claudiu !
Ai scris un articol minunat, gand la gand, eu voiam sa scriu unul asemanator cu morala asemanatoare cu cea de la final, bazata pe invataturile tolstoiene din Razboi si Pace si viziunea ortodoxa asupra lumii, evenimentelor, curentelor si personalitatilor politice si atotputernicia Domnului Hristos, dar deocamdata simt ca nu pot, la vremea potrivita ma va lumina Dumnezeu sa o fac !
Acum cativa ani era o cearta in Franta, pe tema drogurilor, primaria voia sa produca si sa vanda droguri, iar satenii s-au revoltat, dar primarul iesea la rampa sa argumenteze ca totul este legal, sa stea linistiti oamenii ca nu incalca nimeni legea…..
Ca suntem in comunism sau demonocratie, atentia oamenilor se indreapta tot catre liderii politici, di ei isi fac idoli, fiecare dupa bunul lor plac. Si parca mai toti asteapta pe acel cap politic care sa le satisfaca toate poftele si sa fie pe placul lor, in subconstientul lor, si cu mesaje subliminale si alte metode de a impatimi prin mass media, toti il asteapta si multi, fara sa stie, i se inchina lui, fiului pierzarii.
Doar Dumnezeu mai tine lumea, de multe ori ne si miram cum ne mai rabda, dar mare este mila lui. Pentru lacrima unui copil inocent varsata in fata icoanei Maicii Domnului, Dumnezeu se indura de toti pacatosii. Vremurile care le traim si care se anunta sunt grele,dar spre mantuirea noastra, primim atatea semne, si noi nu ne trezim ! Cel mai mult sa ne doara departarae de Dumnezeu , sa ne dam seama ca fara El noi nimic nu suntem, doar El ne poate salva daca meritam asta !
Carol
iunie 26, 2013 @ 2:53 pm
Mai spunea Virgilu Gheorghe undeva, ca la cate studii a facut despre manipularea mentala, spalarea pe creier,si alte metode de a controla creierul uman,daca nu ar fi crezut in Dumnezeu, si el ar fi facut la fel
sdaniel
iunie 26, 2013 @ 4:40 pm
Nici vorba. Scopul legiferarii homosexualitatii nu are nicio legatura cu religia sau cu Dumnezeu.
Sa nu fiu inteles gresit voi spune ca nu sunt de acord cu legiferarea homosexualitatii. Scopul pentru care este impusa aceasta tine doar de toleranta fata de omul de langa, indiferent de culoarea, religie sau orientare sexuala. Toleranta este impusa de vreo 40 – 50 de ani si, culmea, cel mai mult de pierdut au POLITICIENII.
Faceti o simpla comparatie intre puterea de care dispunea un suveran / rege / prim-ministru acum sute sau zeci de ani si conducatorii din ziua de astazi. Este extrem de vizibil cat de mult a scazut puterea de decizie / influenta a politicienilor asupra populatiei sau societatii civile. Sunt convins ca in acest ritm, statele si politicienii vor disparea. Stiu ca pare absurda afirmatia mea, dar daca priviti trendul istoric si va uitati si la revoltele din multe state din ultimii ani (impotriva unr decizii politice banale cateodata), afirmatia mea devine posibila.
Si mai fac una, mergand tot pe acest procedeu. Adica pe comparatie istorica si pe identificarea tendintei si a puterii de influenta. Si religia va disparea in timp.
Suntem una din ultimele generatii de oameni care mai cred in Dumnezeu. Uitati-va numai ce se intampla in scolile din Romania (cu tot cu religia obligatorie), noua generatie nu vrea decat bani, putere si succes. Nu vrea educatie, munca sau credinta.
Uitati-va la coada la moaste si o sa vedeti ca 90% sunt oameni in varsta. Tineretul este la mall, Mcdonalds sau pe Facebook.
Nu va luati dupa faptul ca mai vedeti tineri in biserica. Putini tineri au adevarata credinta. Unii dintre cei care vin sunt adusi cu forta de parinti sau vor sa faca o incercare.
Dan Tudorache
iunie 27, 2013 @ 7:27 am
Daniel, te-am „prins” în offside 🙂
Când ai vorbit despre toleranța dintre oameni, ai adăugat în aceeași categorie două diferențieri naturale cu o diferențiere comportamentală aleasă și nenaturală.
În timp ce este natural să ai toleranță față de orice diferențiere biologică naturală (culoare, sex, vârstă) și în timp ce este natural să ai toleranță față de religiozitatea unui om atâta timp cât religiozitatea este un simțământ natural al omului, indiferent de religia sa, toleranța față de homosexualitate este anormală atâta timp cât homosexualitatea însăși este o deviație împotriva naturii: funcțiile naturale ale cavității bucale, anale și a organului sexual masculin sunt încălcate în mod sistematic și conștient. De aceea nu putem vorbi despre toleranță față de homosexualitate (față de păcat). Iar față de homosexuali (față de bolnav) ce toleranță mai mare să avem decât acum, când nimeni nu aruncă cu pietre în ei, când se bucură ca toți oameni de drepturile fundamentale ale țării și când bisericile îi așteaptă cu brațele deschise pentru vindecare?
Așadar, deși sunt obositor, repet că a trece pe același palier toleranța homosexualității cu toleranța față de alte categorii naturale, este o primă greșeală care schimbă întreaga ecuație a problemei. În plus, din punctul meu de vedere cred că este greșit să și acceptăm sintagma de ”minorități sexuale” când defapt denumirea corectă este ”minorități deviaționale”. Prin folosirea termenului de ”minoritate”, propagandiștii noii revoluții sexuale, reușesc să stârnească două mutații în mentalul colectiv:
a) cuvântul ”minoritate” induce ideea de comunitate vulnerabilă, care are nevoie de protecție, de compasiune, când tocmai propagandiștii LGBT sunt cei agresivi în manifestare.
b) cuvântul ”minoritate” induce ideea că homosexualii sunt o comunitate formată natural, așa cum sunt minoritățile etnice.
Mai departe, ai spus că ”toleranța” (care sunt limitele toleranței?, sau este un termen fără limite) este impusă de vreo 40-50 de ani. Întrebarea interesantă este cine impune această toleranță?
Cât privește evoluția umanității, eu nu cred că vor dispărea nici statele și nici politicienii. Desigur, accept ideea că pot apărea transformări radicale în ceea ce privește organizarea și guvernarea politică dar de dispărut nu, atâta timp cât politica înseamnă ”arta de a conduce treburile societății”. Neamurile sunt lăsate de Dumnezeu și ele se vor organiza întotdeauna în state din interese de apărare și prosperitate, indiferent de ideologiile care bântuie.
Apoi, în legătură cu religia, și în particular creștinismul, ai tras o concluzie parțială. Într-adevăr, așa pare trendul acum. Dar și Dumnezeu e la cârma lumii, și El mută pe tabla de șah a omenirii. Dacă vei parcurge Vechiul Testament, vei vedea de câte ori poporul lui Israel l-a abandonat pe Dumnezeu pentru zei, a schimbat și Dumnezeu cursul istoriei de la o generație la alta, prin oameni providențiali. Cel mai celebru exemplu este al proorocului Ilie.
Îmi amintesc și de comuniști. Și ei s-au crezut stăpâni absoluți, și ei au crezut că revoluția lor proletară va ajunge până la statuia libertății, și ei au crezut că l-au terminat pe Dumnezeu și Biserica. Vai cât s-au înșelat. Omenirea ia aruncat la groapa de gunoi a istoriei iar Dumnezeu le răsplătește acum după fapte.
Ca și tine, nu sunt romantic în privința evoluției omenirii. Sunt sigur că vor veni alți nebuni, cel puțin la fel de nebuni ca și comuniștii. Deja bat la ușă. Poate vor avea o libertate efemeră de a avea masele la cheremul lor. Dar se vor sfărma și ei de piatra care este Hristos, precum au pățit atâția alți viteji politici.