Vlad:”Tentaţia e mare şi ispitele nu se opresc, însă şi grija lui Dumnezeu e mare”
Doamne ajută! Mă bucur atât de mult de această iniţiativă şi de faptul că în pofida faptului că mai toată lumea aduce fel şi fel de argumente care să contrazică acest subiect (inducând chiar motive medicale) şi, mai ales să ne ponegrească pe noi, cei care încercăm să o susţinem, dumneavoastră aţi găsit această oportunitate, această deschidere spre sufletele celor tineri, care sunt însetate de „bine”, de „frumos”, de „linişte”, prin această campanie.
Mă numesc Vlad, am 21 de ani şi sunt student la Facultatea de Teologie.
Ţin să vă mărturisesc faptul că studierea Facultăţii de Teologie se datorează întocmai bunicii mele, căreia îi sunt recunoscător şi pentru multele învăţături pe care a încercat să mi le implementeze cu toată dragostea ei.
Pe lângă învăţăturile tipice bunicilor (să nu minţim, să ascultăm de părinţi, să mergem la biserică…), bunica mea insista foarte mult asupra păstrării fecioriei mele până la căsătorie (bineînţeles, aceasta se întâmpla când deja era destul de mărişor, pentru a putea înţelege). Nu aveam răbdare cu acest subiect pe vremea aceea şi mi se părea, dealtfel, că e foarte uşor să o păstrez şi mă întrebam adeseori: „Totuşi, dar de ce insistă atât de mult cu asta? Ce e atât de greu?”.
Iată, am crescut şi acum conştientizez de ce insistă bunica atât de mult cu subiectul acesta. Îmi dau seama că de fapt, nu e chiar atât de uşor, tentaţia e mare şi ispitele nu se opresc, însă şi grija lui Dumnezeu e mare.
De trei ani şi jumătate am o relaţie stabilă cu o fată. Îi mulţumesc lui Dumnezeu zilnic pentru că mi-a scos-o în cale. Sunt convins de faptul că dacă nu o întâlneam şi nu reuşeam să mă ataşez într-atât de mult de ea, cădeam de mult în păcat.
Situaţia mea familiară este una mai puţin fericită, pentru asta fiind nevoit să stau la bunica mea, despre care v-am povestit mai devreme, până la vârsta de 14 ani. Creşterea bunicii a fost una sănătoasă, însă exemplul părinţilor mei putea să mă arunce în prăpastie, dar fata aceasta mă ridică, mă înalţă şi îmi dă mereu ambiţia de a merge „frumos” şi „curat” mai departe.
Aşadar, ca sfat pentru frăţiorii mei adolescenţi, căutaţi-vă partenerul/prietenul potrivit pentru că vă poate fi de un sprijin deosebit!
Vă îmbrăţişez pe toţi!
(Vlad)