Caută articole în site » Caută articole în site »

Campanii

Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorie Tu de ce crezi in Dumnezeu

 Euharistia continua Ziua Creatorului

În fiecare dimineață, la maternitățile din România, se strâng mamele care au hotărât să pună capăt vieții propriilor copii... pentru că au mentalități cu intenții criminale... și pentru că li se permite, legal.

Desigur că nu le spune nimeni pe nume pentru a se trezi din nebunie, iar ele sunt convinse că au motivele cele mai umaniste pentru a scăpa de ”sarcina nedorită” (adică neiubită), în funcție de vârstă și circumstanțele sociale:

1) ”n-am cu ce să-l cresc”. Dar de unde știi că n-ai cu ce dacă nici măcar n-ai încercat?

2) ”sunt prea bătrână ca să-l cresc”. Dar pentru actul sexual nu ai fost prea bătrână?

3) ”sunt prea tânără și îmi distrug viitorul dacă îl păstrez”. Dar pentru actul sexual nu ai fost prea tânără?

Așadar, la maternitățile de stat, finanțate din banul public, adică câte un pic din banul tuturor creștinilor din țara aceasta, se ucid copiii nenăscuți, adică se ucide viitorul țării. Pentru că ei, copilașii aceștia avortați, meniți a fi inginerii, economiștii, avocații, teologii și managerii de mâine, sunt cei care ar fi dus mai departe soarta acestui neam. Dar dacă nu-i lăsăm să vină după pronia lui Dumnezeu, nici nu mai are cine să ducă neamul acesta mai departe.

Și pentru genocidul acesta nu se găsește să se scandalizeze mai nimeni. În schimb se găsesc destui scandalagii care vociferează toate mizeriile  împotriva construirii Catedralei Mântuirii Neamului cu subvenție din banul public. Așadar, când un copil este omorât, cu susținere de la stat, scandalagii tac ca peștii dar zbiară ca vitele flămânde tocmai când se construiește o catedrală în care să ne videcăm criminalitatea față de copiii noștri, așa... ca neam.

Așa s-a ajuns la culmea cinismului acestui neam, că nu pușcăriașii țării sunt masa reprezentativă pentru a determina gradul general de criminalitate al populației ci mamele care stau la coadă, în maternități, pentru a curma viața propriilor copii. Tații ”doar” complici morali la crimă. Și cine îi ajută mai cu spor, decât doctorii și asistentele, puși teoretic în slujba vieții, cu jurământ, dar în fapt călăi în halate albe!

Drept urmare, pruncuciderile se practică în continuare, la scară industrială, că doar ne permite legea ca să călcăm peste viața celui care nu se poate apăra, precum cândva, până nu demult, era permis prin lege să ai sclavi și să cumperi libertatea cuiva doar pentru că oamenii credeau că există unii mai inferiori decât alții. Însă sclavii nu erau cu nimic mai inferiori ci doar că nu se puteau apăra pentru că erau discriminați legal... la fel cum discriminați sunt și copiii nenăscuți încă, și care nu sunt cu nimic mai inferiori ca persoane, din momentul concepției. Și prin aceasta se vede că generația răsfățată de astăzi nu este cu nimic mai bună decât cea de ieri, așa per ansamblu. Doar că mai închipuită. Dar vom vedea asta mai târziu, poate prea târziu. Căci dacă noi suntem oripilați de Evul Mediu și al său sclavagism, mă întreb cât de oripilate vor fi generațiile viitoare față de barbariile pe care astăzi le facem împotriva copiilor noștri. Ne vor judeca cei ce vin după noi, căci așa a fost mereu în istorie.

O altă culme a cinismului este că unii români, mulți la număr, mai au și tupeul să se plângă de condițiile proaste din spitale datorate lipsei de resurse deși, aceeași români, consumă resurse pentru avorturi.

O altă culme și mai mare a cinismului, este reclama la evlavia ipocrită a unor doctori ginecologi, care în Sâptămâna Mare își amintesc că sunt creștini și nu mai fac avorturi pe motiv că e păcat. În rest, ca înainte. Așadar, ce-i cu asta? Ar trebui cumva să îi lăudăm că ucid copii mai puțin? Eu unul nu pot. Totuși, nu pot să nu remarc că acești doctori, au mustrări de conștiință și se zbat să lupte împotriva curentului generalizat de avorturi, agățându-se de sărbătorile reper ale creștinătății. Dar nu rezistă sărmanii pentru că presiunea mamelor care vor să avorteze este prea mare, iar legislația le sprijină din plin. Deci sunt sufocate și aceste conștiințe de doctori care vor să revină la Viață.

Nu pot să nu remarc și spiritul de turmă care produce un efect de domino în privința avortului: ”Și ce dacă avortez, măcar nu sunt singura: mama a avortat și ea, sora la fel, vecina la fel, colegele de muncă la fel”. Deci nu s-ar întâmpla atâtea pruncucideri dacă n-ar fi efectul de turmă care s-a înrădăcinat atât de mult din cauza legalizării dreptului de a încălca dreptul la viață al celor care nu se pot apăra singuri, precum sclavii altă dată: copiii noștri, nenăscuți încă.

Așadar, doctorii și asistentele din maternitățile românești au mai multă treabă cu avorturile decât cu nașterile. Prin urmare, maternitățile în loc să fie locurile în care copiii vin pe lume, au devenit locurile în care copiii sunt trimiși... pe altă lume. De aceea mă întreb de ce mai numim maternitățile ”maternități” când defapt sunt mai mult măcelării ale propriilor noștri copii și care, sărmanii, nu au loc să vină pe lumea aceasta... de prea mult egoism, de prea multă lene, de prea multă curvie și de prea mare lașitate... a noastră, a celor mari. Deci, să spunem lucrurilor pe nume: maternităților măcelării, doctorilor călăi cu acte în regulă, iar părinților... ucigași morali.

În fiecare dimineață, în maternitățile din România, se strâng româncele botezate ortodox, și se înghesuie la rând precum găinile în crescătorii, pentru a spori mormanele de trupuri sfârtecate ale nevinovaților copii.

Vorba părintelui Dorin Picioruș: copii români martirizați de proprii lor părinți.

Și ne întrebăm de ce ne merge prost, așa... ca neam.

Pentru că merităm!

Păcate grele atână peste noi!

(Dan)


Reportajul video preluat de pe site-ul PRO-TV îl girăm doar la partea statistică (starea de fapt) a avorturilor, dar nicidecum ”soluția” contracepției. Singura soluție pentru contracararea avorturilor este asumarea naturii umane, prin care orice act sexual are drept consecință firească nașterea.

Reportajul video nu poate fi vizualizat cu browserul Google Chrome.

Pentru a putea lăsa un comentariu la acest articol trebuei să te înregistrezi. Creaţi un cont

Revista Creatorul Universului

100 de pagini full-color glossy în format A4 cu o calitate grafică foarte bună.
Detalii aici.

Formular login

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro

Linkuri

 

   Portalul Doxologia

Colțișorul meu de rugăciune

Fapte ale demnității românești