Skip to content

1 Comment

  1. brindau cristina
    octombrie 14, 2015 @ 2:23 pm

    Foarte frumos articol! Mi- a adus aminte cu mare drag de primul meu pelerinaj la Cuvioasa si sper din suflet Sa imi ajute ca in anii urmatori sa mai pot ajunge. Se intampla acum 6 ani eram gravida in 5luni jumate. Am plecat in pelerinaj insotita de sotul meu( organizat de doamna Ana care a reusit sa stranga ún miniautocar cu 20 de credinciosi). A fost ún drum lung si obositor plecarea din bucuresti a fost la ora 7 si pt ca au fost multe opriri pe drum am ajuns seara la 19 vremea dimineata éra řece iar seara cand am ajuns ploua torential si foarte frig. De la autocar pana la catedrala drumul a fost ún pic lung si suficient sa ne udam déšťul de bine eu cu šotul ne-am ratacit si de grup nu stiam cum sa ajungem la coada organizata pt sarutarea sfintelor moaste. Am reusit itr-un final sa ne asezam la rand. Sincer va spun ca eram tare nerabdatoare sa ajung sa sarut sfintele moaste ale Cuvioasei si nu mi-a fost teama deloc ca o sa racesc. Dupa 8 ore am reusit si mi s-a parut ca au trecut repede orele avand in vedere ca ma asteptam sa stau mai mult. Am ajuns acasa fericita si sanatoasa nu am racit si nici obosita nu m-am simtit. In sufletul meu s-a simtit ajutorul Cuvioasei.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *