Știa Dumnezeu că Adam va păcătui înainte de facerea lumii?
Vă invităm să ascultați o nouă emisiune „Tinerii în Biserică” care va fi difuzată de acum înainte la Radio Ortodoxia Tinerilor. Mulțumim Danei Săilă pentru vocea minunată și pentru ajutor. Subiectul este unul foarte important pentru noi creștinii: Știa Dumnezeu că Adam va păcătui înainte de a face lumea?
(Visited 90 times, 1 visits today)
Stefan Viorel Cristian
decembrie 12, 2013 @ 12:20 pm
Cred ca stia si a facut-o cu un mare scop: de a arata lumii intregi (nu ma refer numai la lumea pamanteasca ci si la cea cereasca) cine si ce este El cu adevarat. Cu ajutorul celor facute in cele 6 zile Dumnezeu si-a aratat puterea Lui de creatie (de aceea este si numit Creatorul), puterea Lui de a da viata (de aceea este numit si Viata Vesnica) si creand un om care urma sa pacatuiasca sa greseasca mult in fata Lui Dumnezeu si sa sufere in urma pacatelor si a greselilor facute, a aratat lumii intregi ca El este Cuvantul si Adevarul, ca este Calea cea Dreapta iar pe langa asta si-a aratat marea Lui putere numita iubire. Ce inseamna iubirea sau cum poate fi ea definita? Care sunt urmarile iubirii? Raspunsul il putem gasi in cuvintele scrise de Sfantului Ioan Gura de Aur care vorbeste despre iubire, ce inseamna a iubi (http://www.ioanguradeaur.ro/753/despre-iubire/) Eu unul pot sustine ideea ca spusele Sfantului Ioan Gura de Aur despre ce este iubirea sunt totodata spusele despre ce este Dumnezeu.
Si ca sa nu ma abat prea mult de la subiect am sa spun spre final ca daca nu era cineva care sa-i greseasca, atunci Dumnezeu nu avea cui sa-i daruiasca mila si iertare, doua daruri ce se datoreaza iubirii, iubirea care este un dar divin venit de la Dumnezeu.
sharbinsk
decembrie 12, 2013 @ 5:09 pm
[quote]Știa Dumnezeu că Adam va păcătui înainte de facerea lumii?[/quote]
În dimensiunea duhovnicească, nu putem înțelege și pătrunde mai departe de rațiunile revelate ale Creatorului, din acest motiv plasarea în sfera supozițiilor, ridică întodeauna mingi la fileu necredincioșilor.
[quote]
Si ca sa nu ma abat prea mult de la subiect am sa spun spre final ca daca nu era cineva care sa-i greseasca, atunci Dumnezeu nu avea cui sa-i daruiasca mila si iertare, doua daruri ce se datoreaza iubirii, iubirea care este un dar divin venit de la Dumnezeu.[/quote]
Simplu fapt că ne-a creat e un dar divin venit dintr-o iubire care depășește ca încărcătură emoțională și profunzime, relația dintre un nou născut și mama care l-a purtat în pântece.
Dumnezeu nu-l așteaptă pe om la cotitură să-l strângă cu ușa ca să-i arate cât de bun e El în raport cu creația.
Dumnezeu nu are nevoie de o ocazie(căderea) pt a-și manifesta iubirea pt că și-o manifestă în mod neîntrerupt de când și-a imprimat Chipul în dimensiunea lăuntrică, ființială a creației.
Merci pt linkul către învățăturile Sfântului Ioan Gură de Aur.
Stefan Viorel Cristian
decembrie 12, 2013 @ 8:27 pm
Oricum, pentru mine Dumnezeu este Alfa si Omega, El este trecutul, prezentul si viitorul, Cel ce a fost, Cel ce este si Cel ce va fi. Asa deci, nu ma pot indoi de faptul ca El a stiut ce urma sa fie (sa faca Adam).
„În dimensiunea duhovnicească, nu putem înțelege și pătrunde mai departe de rațiunile revelate ale Creatorului, din acest motiv plasarea în sfera supozițiilor, ridică întodeauna mingi la fileu necredincioșilor.”- Asa este.Dificultatea exprimarii modului in care poate fi cunoscut Dumnezeu este pregnant reliefata de Parintele Staniloae: „Orice inteles referitor la Dumnezeu trebuie sa aiba o fragilitate, o transparenta, o lipsa de fixitate, trebuie sa ne indemne la revocarea lui si la stimularea spre un altul, dar pe linia lui. Daca intelesul ramane fix in mintea noastra, marginim pe Dumnezeu in frontierele lui, sau chiar uitam de Dumnezeu, toata atentia noastra concentrandu-se asupra intelesului respectiv sau asupra cuvantului care-L exprima. In acest caz intelesul devine un idol, adica un fals dumnezeu. Intelesul sau cuvantul trebuie sa faca mereu transparent pe Dumnezeu, ca neincaput in el, ca depasind orice inteles, ca punandu-Se in evidenta cand cu un aspect, cand cu altul al infinitei Lui bogatii”.
sharbinsk
decembrie 12, 2013 @ 8:57 pm
Nu m-am referit doar la un rigiditatea unui înțeles ci și la întrebările ce ar fi fost dacă ?, cum ar fi fost dacă ?, din ce motiv face Dumnezeu aia ?, știa El ?.
Pe lângă faptul că pot fi interpretate ca o îndoieli,
Cine se hazardează să dea răspuns la genul acesta de întrebări, riscă să scoată în evidență că de fapt Dumnezeu a premeditat o tragedie umană și asta e într-adevăr sminteala din care hulitorii pot pune ușor tunurile pe credință printr-o retorică, nu foarte grea.
Ca să nu mai zic de faptul că încearcă să se pună în locul Creatorului și să pătrundă în rațiunile Lui pe care El totuși nu le-a revelat.
Teologia catolică și raționalismul protestant încearcă să dea răspuns la orice prin artificii și axiome canonice, ortodoxia păstrează și noțiunea de Taină, mister, care e mai presus de explicațiile umane și care va fi revelată la momentul oportun.
Uneori e mai simplu un nu știu, textele sacre nu menționează în mod expres, decât explicații după mintea noastră, oricât de bune ar fi intențiile, mintea omenească rămâne lipită de material și nu prea poate cugeta cele ale Îngerilor care văd de-a pururea Taina Creației și aduc slavă lui Dumnezeu. (mai rar Sfinți în Viață în zilele noastre).
Bogdan
decembrie 13, 2013 @ 9:32 am
Cred ca Dumnezeu stia ca omul va pacatui pentru ca Dumnezeu i-a programat sistemul de gandire omului. Prin pacatul primordial omul s-a indumnezeit:22.”Şi a zis Domnul Dumnezeu: „Iată Adam s-a făcut ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul. Şi acum nu cumva să-şi întindă mâna şi să ia roade din pomul vieţii, să mănânce şi să trăiască în veci!…” GENEZA 22.
Dan Sorin
decembrie 13, 2013 @ 10:55 am
@BogDac: Consider că greșești în ambele răspunsuri date de tine.
[quote name=”BogDac”]Cred ca Dumnezeu stia ca omul va pacatui pentru ca Dumnezeu i-a programat sistemul de gandire omului.[/quote]
Sistemul de gândire programat de Dumnezeu pentru om este libertatea totală așa că omul a fost programat să fie imprevizibil și deci cu neputință de a ști dacă va cădea în păcatul strămoșesc sau nu. Totuși Dumnezeu știa că omul va păcătui? De ce? Pentru că Dumnezeu este în afara timpului. Unde e Dumnezeu nu mai există timp. Sf. Ioan Damaschin spune la un moment dat că Dumnezeu înainte de a crea lumea văzută și nevăzută deja știe cine se va mântui și cine se va osândi. Iar asta e din cauză că la Dumnezeu nu există timp. Cum se întâmplă asta? E o taină dumnezeiască.
[quote name=”BogDac”]Prin pacatul primordial omul s-a indumnezeit:22.”Şi a zis Domnul Dumnezeu: „Iată Adam s-a făcut ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul. Şi acum nu cumva să-şi întindă mâna şi să ia roade din pomul vieţii, să mănânce şi să trăiască în veci!…” GENEZA 22.[/quote]
Sf. Grigorie Teologul, dacă nu mă înșel, spunea că Sf. Scriptură conține anumite ironii iar pentru cei cu dinți de lapte ajung să reinterpreteze destul de greșit acele versete. Nu Dumnezeu a zis că Adam a ajuns ca Ei ci Adam e cel care a gândit asta iar Sf. Scriptură prezintă lumea prin ochii lui Adam. Căci dacă lucrurile ar fi stat așa înseamnă că și Dumnezeu ar fi păcătuit. Dar Dumnezeu este o Ființă perfectă și chiar ideea de păcat nu are sens deoarece a păcătui înseamnă a face ceva împotriva firii stabilite de Dumnezeu. Deci cum ar fi putut Dumnezeu să păcătuiească? E ca și cum ai încerca să colorezi cerul albastru având la dispoziție doar creioane colorate de culoare verde.
În plus, uită-te la felul în care e prezentat Dumnezeu în Sfânta Scriptură. La început vedem un Dumnezeu crud, care încurajează furturile ( vezi despre viața lui Iacov, fiul lui Isaac ), care încurajează genocidurile ( vezi despre poporul Israel după ieșirea din Egipt ) ca apoi să se schimbe puțin vorbind despre dragoste și iertare ( vezi Isaia ) culminând în Evanghelii unde se spune despre a iubi pe vrăjmași. În Vechiul Testament Dumnezeu spune „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” ca apoi să spună „iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă fac răul”? Nu se cam contrazice singur? Deci să fim atenți cum înțelegem Sf. Scriptură. Nu Dumnezeu era crud în Vechiul Testament ci oamenii erau cruzi și vederea lor asupra omenirii era plină de cruzime. Iar cu timpul oamenii au început să se schimbe, să fie mai sensibili la ce se întâmplă în jur.
Știu că mi-o voi lua în cap cu acest exemplu dar hai să ne uităm și la problema homosexualilor. Niciodată în istoria civilizației umane ( chiar și atunci când perversiunile sexuale gen homosexualitate erau practicate în mod normal – vezi cazul romanilor ) nu s-a pus problema unui homosexual că vrea și el să aibă dreptul de a iubi pe cel cu care are relații. Filmele care se fac astăzi sunt mult mai adânci decât cele de acum câteva zeci de ani. Uită-te și la cărțile ce sunt best-seller-uri în ziua de azi. Omenirea se maturizează pe zi ce trece. Înainte puteai să spui că dacă nu faci bine ajungi în Iad. Și nu era nici o problemă. În ziua de azi dacă spui așa ceva te vei trezi cu Omul zicând: Mai bine în Iad decât în Rai cu un Dumnezeu așa de crud.
Stefan Viorel Cristian
decembrie 13, 2013 @ 11:30 am
„În Vechiul Testament Dumnezeu spune „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” ca apoi să spună „iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă fac răul”? Nu se cam contrazice singur?”- nu cred ca e bine sa folosim expresia „nu se cam contrazice singur” pentru ca asa multi mai cu mintea alene il vor crede ca pe un cineva ce nu stie ce vrea. Asta una. A doua, este ca nu omul a fost facut pentru lege (nu a fost creat cu rolul de supus al legii) ci legea a fost facuta pentru om (sa-l ajute a avea o viata usoara si sa-l indrepte spre drumul cel bun), lucru pe care ni-l spune si Domnul nostru Iisus Hristos cand i-a intrebat pe mai mari preoti ce vor face daca in ziua Sabatului le va cadea mielul in fantana: il va lasa sa moara acolo pana ce vine ziua urmatoare? Si tot El ne zice ca legea nu trebuie scrisa pe o piatra precum cele de pe timpul lui Moise, legea trebuie scrisa in inimile noastre. Asa deci, diferenta de lege dintre cea a Vechiului Testament si cea din Noul Testament a fost voita de Dumnezeu pentru binele oamenilor. Asa cum omul s-a schimbat pe parcursul timpului asa si legea a trebuit schimbata insa numai de Cel ce este numit Cuvantul si Adevarul.
„Pentru că Dumnezeu este în afara timpului. Unde e Dumnezeu nu mai există timp.”-iarasi mi se pare o expresie gresita.Dumnezeu este trecutul, prezentul si viitorul, Cel ce a fost, Cel ce este si Cel ce va fi. Imi dau seama ce ai vrut sa spui: ca pentru el timpul si trecerea timpului e asemanatoare cu respiratia omului, la fel si ritmul de inspirare si expirare a oxigenului in plamani, adica intr-un mod automat insa cu vointa noastra putem scade ori sa marim ritmul de respiratie ori chiar sa-l oprim pentru o anumita vreme.
Dan Sorin
decembrie 13, 2013 @ 12:23 pm
[quote name=”xiorel123″]
„Pentru că Dumnezeu este în afara timpului. Unde e Dumnezeu nu mai există timp.”-iarasi mi se pare o expresie gresita.Dumnezeu este trecutul, prezentul si viitorul, Cel ce a fost, Cel ce este si Cel ce va fi. Imi dau seama ce ai vrut sa spui: ca pentru el timpul si trecerea timpului e asemanatoare cu respiratia omului, la fel si ritmul de inspirare si expirare a oxigenului in plamani, adica intr-un mod automat insa cu vointa noastra putem scade ori sa marim ritmul de respiratie ori chiar sa-l oprim pentru o anumita vreme.[/quote]
Nu, ci am vrut să spun că este în afara timpului.
Stefan Viorel Cristian
decembrie 13, 2013 @ 12:44 pm
Daca timpul e format din trecut, prezent si viitor iar El este Alfa si Omega (nu intru in amanunte deoarece sunt convins ca stii semnificatia expresiei) cum poti spune ca e in afara timpului? Adica e in afara Lui? Nu inteleg!
Dan Sorin
decembrie 13, 2013 @ 8:31 pm
Timpul este creat iar Dumnezeu este necreat. Dumnezeu nu are început. Nu a existat un moment în care să nu fi existat Dumnezeu iar apoi un timp să existe. Sau încă un exemplu: Fiul S-a născut din Tatăl iar Duhul purcede de la Tatăl. Asta nu înseamnă că ar fi existat un moment în care să fi existat Tatăl iar Fiul să nu Se fi născut. Sau că ar fi existat la un moment dat Tatăl iar Duhul Sfânt încă nu a purces. Dar cum se poate înțelege asta noi nu știm ( că până la urmă susținem că Fiul și Duhul Sfânt au început dar totuși acel început este în afara timpului ). Astea sunt taine dumnezeiești ce nu pot fi înțelese de mintea omenească. Noi doar credem ceea ce ne învață Sfinții Părinți ai Bisericii.
Totuși, nu am postat mesajele trecute să mă umflu în pene de cât de „teolog” aș fi. Tot ce am vrut e să îl facă să înțeleagă pe utilizatorul BogDac faptul că lucrurile nu sunt așa cum le considera.
Stefan Viorel Cristian
decembrie 13, 2013 @ 9:57 pm
Da,acum inteleg ideea si o sustin. Legat de Sf.Treime: de undeva dintr-o carte/site (nu-mi mai aduc aminte) reiesea ideea ca asa cum omul de pe pamant e format din trup si suflet, asa si Dumnezeu este format din Tatal, Fiul si Sfantul Duh, idee care ar sustine una din vorbele Domnului Iisus Hristos: cine crede in Duhul Sfant crede in Mine iar cine crede in Mine crede in Tatal.