Sfinții Închisorilor și prigonitorii lor de ieri și de azi
1. Strãini, în lanțuri și strâmtori,
Huliți și aspru prigoniți,
Ținuți în temniți și terori
Și- n orice vreme prigoniți,
2. Nedrept de semeni acuzați
În arșiță ori greul crunt
Flãmânzi și goi, întemnițați
Și torturați pân’ la mormânt,
3. Priviți cu urã și trădați
Amenințați și ispitiți
De rude, frați îndepărtați
Iar de atei nedreptãțiți,
4. Tãcuți, de Duhul Sfânt umpluți
Colo-ntr-un colț de închisoare
Numai de Domnul Sfânt știuți,
Și prinși în mare suspinare,
5. Purtând povara lor cea grea
Fãră de vină pătimind
Răbdând și prigonirea rea
Credința lor mărturisind,
6. Pe la Aiud ori la Pitești,
Prin Gherla ori la Periprava,
Prin Malmaison în București,
Prin Caransebeș ori Jilava,
7. Pe la Canal ori pe la sate,
Prin multe temniți comuniste,
Loviți de viețile prădate
De iad și voi mult sataniste,
8. Mii de pãrinți, ierarhi, creștini
De oameni simpli, erudiți,
Mii de morali, de râvnã plini
Ori mii de semeni mult cinstiți,
9. Târâți brutal, executați
Fãră de vinã, chinuiți,
Pentru nimica acuzați
De bolșevici crunt asupriți,
10. Intelectuali și muncitori,
De la oraș ori sate mici,
De cei ai țării prãdători
Fiind socotiți ca inamici,
11. Crezând, luptând, plângând, răbdând,
Pentru Credință ori dreptate,
La orice pas doar rãu văzând
Și fiind rãniți cu răutate,
12. Au suferit și plâns amar
Pentru aceea ce- au crezut
Primind din Ceruri pace, har|
Și dar în greul cel avut!
13. Și pentru ce?! De ce au stat
A suferi în grea cercare?!
Cine, de ce i- a acuzat
Cu astã vrajbă tot mai mare?!
14. Au suferit pentru credința
Cea strãmoșească și curată
Pentru pricipiul și voința
Acea de rãu nesubjugată!
15. Rãbdat-au pentru tot ce-i bun,
Pentru aceea ce-au crezut
Iar obiceiul cel strãbun
Și Crezul lor nu au pierdut!
16. Și cine-au fost acuzatorii?!
Cei trãdãtori de țara lor
Cei ce voiau des răpitorii
A vinde tot al lor popor?!
17. Cine-i fãcea pe ei dușmani
Ai țării?! – cei ce o prãdau?!
Cei ce erau nedrepți, tirani
Și voi strãine sãvârșeau?!
18. Cine strigau: „Nelegiuiții! „
Cei fără lege și credință?!
Acei vicleni și aserviții
După a altui stat voință?!
19. Cei criminali incriminau
Pe cei de dânșii prigoniți?!
Acei nedrepți îi cercetau
Pe cei de dânșii mult rãpiți?!
20. Cei ce voiau a venera
Nu binele și nu dreptatea
Ci bolșevismul, mai vorbeau
De ce-ar mai fi legalitatea?!
21. Și ce acuză aduceau
Acelora închiși cumplit?!
Prin ce aceștia se vãdeau
Vrãjmași poporului iubit?!
22. Ce?! Doar cã nu au agreat
A bolșevicilor voire?!
Doar pentru cã au refuzat
O altã aspră cotropire?!
23. Doar că voiau a își sluji
Poporul, pe Cel Sfânt slăvind
Și nu voiau a prãdui
Pe alții, răul lor plinind?!
24. Cei devotați și țãrii toate
Erau numiți ca trădãtori?!
Pãstori sfințiți cu vieți curate
Se socoteau răufãcãtori?!
25. Și pentru ce?! Ca o teroare
Sã fie aspru instauratã
Și orice urmă de valoare
Să fie mult îndepãrtatã?!
26. Ce s-a voit atuncea oare?!
Inculții sus pe tron sã fie,
Pe când cei culți în închisoare
Sã sufere în van urgie?!
27. Ce se cãta!? Moralitatea?!
În nici un caz! Ci pervertirea
Gândirilor și nedreptatea
Voia să domine trãirea?!
28. Și cum să poatã mult smintiții
Pe cei curați a acuza?!
Cum ar putea nelegiuiții
Pe cei legali a condamna?!
29. Fărã mai mare alergare
Gãsit-au planul necurat
Și chiar de gânduri legionare
Pe toți atunci au acuzat!
30. Nici nu conta, conservatori
Ori țãrăniști, ori altceva,
Creștini, pãstori, buni muncitori,
Ca legionari li se spunea!
31. Nu mai conta cã vreun creștin
Pentru Credința sa râvnește
De nu vrea planul lor hain,
Ca legionar se și numește!
32. Și nu conta cã vreun pãstor
Nici nu avea vreo legãturã
Cu vreo legiune, ei cu spor
Îl prigoneau fãrã mãsurã!
33. Și uite-așa mai auzim
Și azi pe mulți care grãiesc:
„Sfântul Martir acel creștin
E legionar! Cãci toți vestesc!”
34. Dar oare chiar așa ar fi?!
Nu, dragii mei, căci nu toți cei
Care- au avut a suferi
Au fost în temniți printre ei!
35. Nu toți aceia prigoniți
Membri erau la vreo legiune
Ci spre a- i lua, cei înrãiți
Așa voit-au a le spune!
36. Cãci de privim cu luare-aminte
Spre-ai închisorilor Martiri
Și spre-ale lor trãiri prea Sfinte
Gãsi-vom ce descoperiri?!
37. Vedea-vom cum cã s- au luptat
Pentru Credința lor cea Dreaptã
Ce- n închisori o au purtat
Nu doar prin graiuri, ci și faptã!
38. Vedea-vom cum cã dintre ei
De- a face mulți nici n- au avut
Cu legionarii ori acei
Ce grele crime au fãcut!
39. Vedea- vom Sfinți, Aleși Pãrinți,
Tineri Martiri, Copii Sfințiți,
Ierarhi ce aspre suferinți
Rãbdat- au cu- ale lor voinți!
40. Vedea-vom oameni fel de fel
Ce doar dreptatea au voit
Ce n- au umblat nici cu acel
Ce crime rele a plinit!
41. Iar de vedea-vom Sfinți Cinstiți
Ce-ntr-un partid au fost cândva
Îi vom afla pe ei lipsiți
De ce partidul lor voia!
42. Cãci din acei ce-au fost vreodatã
Într- un partid, au fost sfințiți
Cei ce răbdând prigoana toatã
Politica au pãrãsit!
43. Sfințitu-s-au aceia care
Pentru Cel Sfânt sau tot ce- i bine
Au pãtimit în închisoare
Și au rãbdat amar suspine!
44. Căci noi, acei real creștini,
Nici jihadiști nu ne numim!
Nici de politic fi-vom plini
Nici kamikaze nu plinim!
45. Ci cei ce vor cu-adevãrat
A Îl urma pe Cel Ceresc,
Doar Lui și-n ceasul tulburat
Se roagã mult și Îi slujesc!
46. Iar de lucrează Voia Sa
Nici pe-al lor neam nu prăduiesc
Nici rele voi nu vor urma
Nici vreun pãcat nu sãvârșesc!
47. Ci împlinesc doar ce- i frumos
Doar ce e Sfânt și Bun și Drept,
Și izgonesc ce- i ticălos
Ori trădător,viclean, nedrept!
48. Cãci da! De azi am asculta
Unii grăiesc: ” Sfântul cutare,
E legionar ori altceva
Ori fost-a din altă mișcare!”,
49. Am fi în mare, grea eroare
Căci nu mișcarea nu știu care
Fãcutu-l-a pe el Sfânt mare,
Nu ea i-a dat încununare!
50. Ci Dumnezeu pe care el
Slãvitu-L-a când a lãsat
Politica de orice fel
Și Lui prin fapte I-a urmat!
51. Cãci de asemeni s- ar gândi
Ar scoate unii cã Iisus
Vreun membru de partid ar fi
Iarã nu Fiul Sfânt de Sus!
52. Dar cei ce Sfinți sunt Sus în Cer
Sunt ceia ce s- au osebit
De tot politicul mizer
Și cu Hristos doar s-au unit!
53. Și dânșii trebuie cinstiți
Ca Sfinți, iar nu ca legionari
Ori alți politicieni mãriți
De mulți ce sunt la port murdari!
54. Căci mulți de- acum cată oricând
A folosi tot ce- ar fi Sfânt
Spre a putea a sta lucrând
Vreun scop politic pe pãmânt!
55. Dar Sfinții n-au, nici vor avea
Nici vreun partid, creștini iubiți,
Și nici cândva îi veți vota
Precum cu mulți obișnuiți!
56. Nu! Ci-i cinstim și ne rugăm
Lor să ne-arate prin rodiri
Pe cine drept noi îl aflãm
Și cine- i cu rele voiri!
57. Căci chipul fals pe mulți înșeală,
Morala cea doar din grãire,
Credința cea prin vorbã goală
Are o „n” – ă răspândire!
58. Dar Sfinții cei din Închisori
De comuniști crunt prigoniți
Ne sunt în veac îndrumători
Și pilde nouă sunt vădiți!
59. Ei ne arată cã acel
Ce este OM cu- adevãrat
În greul mult de orice fel
Rămâne- n crezul sãu purtat!
60. Ne-aratã nouă cã nicicând
Nu trebuie cedat cumva
La compromisuri pe pãmânt
Nici chiar în clipa cea mai grea!
61. Și iar ne- arată cã în greu
Tot ce pe oameni îi menține
E Crezul cel în Dumnezeu
Și doar unirea cea în bine!
62. Însã atenție doar unirea
În cele bune nu în rău,
Doar ea dă nouă izbândirea
Prin Cel Divin și rodul Său!
63. Doar ea putut-a a-i pãstra
Dreptcredincioși și când durerea
Lor le era extrem de grea
Și le slăbea din trup puterea!
64. Iar noi acestea bine știind
Sã încercăm a le urma
Purtarea lor, nicicând pornind
La greu spre vreo lucrare rea!
65. Ci să rămânem neclintiți
În Voia Sfântă, arãtând
Cã suntem cu Hristos uniți
În fapte, gânduri și cuvânt!
66. Și iarãși seama noi să luãm
Ca nu cumva prin ceia care
Acum în orice timp aflãm
Că lor le- ar da vreo lãudare,
67. Sã fie tãinuiți viclean
Chiar cei ce rãul le-au plinit
Ori care-n temnițe tiran
Cu urã grea i- au chinuit!
68. Cãci criminalul des se-aratã
Îndurerat, compătimind
Pe victima de el vânată
Ori pe acel ce l- a zdrobit!
69. Și pentru-aceasta am privi
Pe mulți ades din torționari
Cum victimele ar cinsti
Vicleni, și fiind la gând murdari!
70. Și chiar și-acum la fel plinesc,
Credința Sfântă prigonind
Ascuns, pe când se mai numesc
Creștini ce stau ” ce-i drept” dorind!
71. Și chiar de astăzi nu mai sunt
Români închiși pentru Credință,
Tot pătimesc prin dânșii crunt
Și stau tăcuți în suferință!
72. Iar în același timp furând,
Răpind, poporul mult prădând,
Spun : ” Jos corupția! „, dar oricând
O au în ei, fățarnici stând!
73. Și fiind în tot nelegiuiți
Catã credința a o lua
Ca paravan c- așa scutiți
De plata lor sã poatã sta!
74. Și au pretenția făr’ rușine
Poporului a mai vorbi
Despre morală, lege, bine
Ori ce e Sfânt a mai slãvi!
75. Și în pioși vor a poza
Mergând la slujbe, pomeniri
Dar pe pomelnice cumva
Trec și a lor nelegiuiri?!
76. Au când colivã sãvârșesc
Acestui neam dreptmãritor
Și pe-a lor victime voiesc
A pomeni ori… „somn ușor!” ?!
77. Atâta rea ipocrizie
Vedem ades la ceia care
Nouă vorbesc de omenie
Dar…cruntă e a lor purtare!
78. Dar să luăm seama a vedea
În cei ce lor le dau cinstiri
Câți sinceri sunt ori câți cumva
Le-au dat voioși mari prigoniri!
79. Și să grăim plini de smerire:
„Ai Închisorilor Sfinți Buni,
Voi, cei ce sunteți ocrotire
Și sprijin multor din români,
80. Voi, cei în Cer încununați
Ca Sfinți și tot în Cer știuți
Pe numele ce le purtați
Și mari de Dumnezeu fãcuți,
81. Voi, cei de oameni prigoniți
Dar de Cel Sfânt mult mângâiați,
Voi, cei de cei tirani loviți,
Dar de Hristos încununați,
82. Voi, ce ne sunteți minunat
La toți o pildă de Credințã
Ce tot cu Sfântul Împărat
Rãmas- ați și în suferință,
83. Ce n- ați avut când v- ați sfințit
Nici vreo politică gândire
Și nici cumva nu ați râvnit
La vreo lumească stăpânire,
84. Pãrinți, creștini, ierarhi, pãstori,
Bãtrâni de Duh Sfânt insuflați,
Mari erudiți, învățători
Și oameni simpli și curați,
85. Acum venind vă lãudăm
Rugându-vă: „Din Cer de Sus,
Ne ajutați ca să umblãm
Precum Hristos Iisus a spus!
86. Rugãmu-vă pe voi smerit,
Ne ocrotiți, Sfinți lăudați,
În timpul cel tot greu privit
Putere nouã blând ne dați!
87. Ne întãriți pe noi milos
În multele cercãri amare
În timpul cel mult dureros
Ne dați alin, curaj, răbdare!
88. Vegheați a noastră dragã țarà
În timpul parcă tot mai greu
Nu o lãsați în rău să piară
Tot ce- i murdar vãdiți mereu!
89. Vãdiți pe cei nelegiuiți
Ce des în drepți se erijează
Îi arătați pe câți smintiți
Tot ce- i urât și rău lucrează!
89. Rugați pe Domnul să ne dea
Domni plini de cinste și iubire,
Domni ce doar bine vor cãta
Pentru a neamului trãire!
90. Pe Dreptul, Bun Judecãtor,
Rugați să limpezeascã toate,
Pe-al nostru mult cercat popor
Călăuzind doar spre dreptate!
91. Rugați să- i dea lui spre scăpare
Legiuitori ce vor plini
Legea ce dau spre respectare
Prin port voind a o vesti!
92. Fiți lângă cei cinstiți păstori
Slujirea lor în tot veghind
Iară îi pe- ai țãrii trãdători
Atunci vãdiți înlocuind!
93. Goniți din oameni falsitatea,
Și-nlocuiți-o cu iubire!
Aduceți veșnic bunãtatea
Peste urâta rea răpire!
94. Turma Stăpânului de Sus
Păziți și pașnic sprijiniți
Și ne ghidați spre tot ce- a spus
Hristos și Scut nouã ne fiți!
95. Dezvăluiți și arãtați
Pe toți acei ce mai ‘nainte
V- au prigonit în tot turbați
Și azi vorbesc de cele Sfinte!
96. Și fiți cu noi, Sfinți lãudați
Ai închisorilor tirane
Și nouă blând ne arătați
Pe cei cu voile dușmane!
97. Iar țara noastră o feriți
De orice gând ori plan hain
Și lângă ea de- a pururi fiți
De azi și pânã- n veci. Amin! „
Ana-Georgiana Grigore
20 ani
Puteți citi mai multe poezii pe contul de facebook:
https://www.facebook.com/poezii.ortodoxe/